Cu o intarziere de peste o ora, participantii la summitul GUUAM, structura interstatala creata in 1997 cu sprijinul SUA si care reuneste Georgia, Ucraina, Uzbekistan, Azerbaidjan si Moldova, au reusit sa ajunga la destinatie. Timpul nefavorabil de la Chisinau a afectat graficul de lucru, nu insa si determinarea celor prezenti de a indeplini, punct cu punct, ordinea de zi. Convocata, coincidenta, in ziua implinirii a 135 de ani de la nasterea lui Lenin, consfatuirea a formulat propuneri concrete de rezolvare a crizei transnistrene, creand, totodata, bazele transformarii organizatiei intr-un veritabil factor de stabilitate in regiune.
In calitate de observatori, la intrevedere au fost invitati presedintii Romaniei si Lituaniei, Traian Basescu si Valdas Adamkus. La final, toti cei de fata au semnat Declaratia de la Chisinau "In numele democratiei, stabilitatii si dezvoltarii". Printre altele, textul evoca necesitatea "activizarii masurilor de democratizare a societatilor din tarile GUUAM, reglementarea conflictelor <latente>, unificarea eforturilor de integrare europeana".
Un proiect pentru Romania
O Declaratie care suna, practic, ca un fel de program de intentii, ca un ghid de urmat pentru urmatorii ani. Sub stricta si atenta supraveghere a Statelor Unite si Uniunii Europene, prin intermediul "ajutoarelor" lor din zona – Romania si Polonia. De altfel, la Chisinau fusese chemat inclusiv liderul de la Kiev, Aleksander Kwasniewski, omul care a dus la bun sfarsit "revolutia portocalie" de la Kiev, dar care nu s-a deplasat la GUUAM, desi isi exprimase personal dorinta de a asista la lucrari. Ceva a intervenit insa. Ce anume, se poate numai presupune. Posibil, GUUAM a fost incredintat doar Romaniei. Varsovia a fost suficient testata. A trecut cu bine examenele.
Test de credibilitate
Este randul autoritatilor de la Bucuresti sa-si demonstreze capacitatea de actiune, menirea de lider regional, statut spre care tinde Romania presedintelui Basescu. Este o incercare pe care Bucurestiul este obligat sa o treaca. In caz contrar, credibilitatea lui de jucator independent, abil si autoritar pe marea tabla de sah a politicii mondiale va fi serios afectata. Dar, dupa cum se prezinta lucrurile, presedintele Basescu va trebui sa faca fata unei puternice concurente din partea omologilor lui ucrainean, Viktor Iuscenko, si georgian, Mihail Saakasvili. Daca relatiile cu Tbilisi nu sunt umbrite de divergente bilaterale, nu acelasi lucru se poate spune despre Kiev, ale carui raporturi cu Bucurestiul au fost, nu mai departe decat in vara anului trecut, sa ajunga in pragul unui veritabil conflict deschis.
Plan in "sapte pasi"
O prima dovada a confruntarii care se prefigureaza a constituit-o, de altfel, chiar reuniunea de ieri de la Chisinau. Ca un adevarat maestru de ceremonii, Iuscenko a preluat initiativa, prezentand planul ucrainean de solutionare a crizei de pe Nistru. "Prin intermediul democratiei", cum a precizat fostul lider al "revolutiei orange". Printre altele, Iuscenko a propus organizarea "in cel mai scurt timp de alegeri legislative libere si democratice in Transnistria, monitorizarea scrutinului urmand sa fie asigurata de UE, OSCE, Consiliul Europei, Rusia, SUA, alte state democratice.
Rusia, de ce nu?
De asemenea, Ucraina se pronunta pentru transformarea actualului format al activitatii de mentinere a pacii intr-un mecanism international de observatori militari si civili sub egida OSCE. Planul, in "sapte pasi", cum a fost el calificat de Iuscenko, a fost imediat salutat de OSCE, dar si de Rusia. Gazda summitului, presedintele Vladimir Voronin, a promis sa analizeze propunerea ucraineana. Pe acest fundal, georgianul Saakasvili a cerut Moldovei sa ceara imediata retragere a trupelor rusesti dislocate in stanga Nistrului. In loc de replica, seful diplomatiei de la Kiev, Boris Tarasiuk, a declarat ca, daca doreste, Rusia va fi primita cu placere in GUUAM.
Trasee de transport
Un apel logic, oarecum, avand in vedere faptul ca elementul de legatura a tarilor membre GUUAM il constituie dependenta energetica de Moscova si dorinta lor de a scapa de acest factor de influenta si santaj. Or, GUUAM a fost reactivata inclusiv in scopul de a asigura o alternativa tranzitului de hidrocarburi din Marea Caspica si din Marea Neagra. Anul acesta urmeaza sa intre in functiune oleoductul Baku – Tbilisi – Ceyhan, pentru transportul titeiului pana in Turcia, ocolind Rusia. Alte doua state GUUAM, Azerbaidjan si Uzbekistan, sunt bogate in petrol si gaze naturale. Sunt in studiu si alte posibile trasee, unul traversand Ucraina, Moldova, Romania si Ungaria. // Simona Haiduc
