Proiectul de lege privind amnistia fiscală a stârnit numeroase revolte în rândul societății civile. Citiți mai jos câteva opinii.
Maia Sandu, președinte PAS:
„Guvernarea a hotărât să-și facă un cadou de Crăciun – să adopte legea amnistiei fiscale, sau, mai bine-zis, legea AMNISTIEI PENALE. Această ultimă “reformă” este promovată cu viteza luminii: am auzit de ea doar acum câteva zile, iar mâine se discută deja în ședința plenară a Parlamentului. Legea este destinată exclusiv celor care s-au îmbogățit ilegal și nu este nicidecum în beneficiul și interesul cetățeanului de rând, care își câștigă banii cinstit. Mă întreb dacă în majoritatea parlamentară, care sprijină această guvernare, sunt și deputați mai puțin penali, care se vor opune adoptării acestei legi. Mă întreb și dacă această politică este în consonanță cu cerințele FMI, care, de curând, a acordat bani în schimbul promisiunilor de bună guvernare, dar și a altor parteneri de dezvoltare, care se pregătesc să salveze bugetul țării.” (Sursa: Facebook)
Adrian Lupușor, economist:
„1. Însuşi iniţiativa de a înălbi economia este una binevenită şi susţinem politicile consecvente în acest sens. Totuşi, formalizarea economiei se face prin intervenţii structurale şi nicidecum prin favorizarea celor care au acumulat active în mod ilegal.
2. Să le spunem lucrurilor pe nume: deşi autorii proiectului de lege operează cu termenii “liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală“, această nu este nimic altceva decât amnistia capitalului şi o cvasi amnistie fiscală.
3. Referinţele la bunele practici internaţionale nu sunt relevante. În primul rând, nu există “bune practici” ce ţin de amnistia fiscală/a capitalului. Experienţele sunt foarte diverse, iar majoritatea din ele sunt negative: de regulă, beneficiile amnistiilor de aşa gen sunt mai mici decât costurile (FMI, 2008, Eric Le Borgne; Katherine Baer). În al doilea rând, chiar dacă alte ţări au apelat periodic la amnistii fiscale, să nu uităm de nivelul de corupţie în acele ţări şi ce avem în Moldova. Pe scurt: amnistia fiscală şi a capitalului într-o ţară aflată pe locul 103 (din 165 state) conform Indicelui de Percepţie a Corupţiei 2015 este nimic altceva decât legalizarea corupţiei şi sfidarea reformelor în domeniul luptei contra corupţiei.
4. Amnistia fiscală şi a capitalului este contrar spiritului Memorandumului cu FMI (riscurile le deduceţi singuri). La întâlnirea de azi, deputaţii au făcut referinţă la faptul că FMI au apreciat pozitiv amnistia din 2007. Fals! Citez din Raportul de ţară al FMI din 2007: “Amnistia fiscală ar putea submina disciplină fiscală din anii viitori” sau “amnistia fiscalăprezintă riscuri pentru regimul de lupta împotriva spălării banilor” (pag. 10), sau “amnistia fiscală/de capital crează riscuri pentru obiectivele programului cu FMI” (pag.12). Pe scurt: FMI este de regulă categoric împotriva amnistiilor fiscale şi de capital.
5. Iniţiativa apare într-un context dubios: în 2016 se observă o creştere a datoriilor fiscale până la nivele istorice (în 2015, când am avut recesiune economică, arieratele fiscale au scăzut), fapt ce crează premise să intuim că unii agenţi economici au anticipat această amnistie fiscală. Această accentuează şi mai mult efectul injustiţiei sociale şi economice, precum şi efectul anti-concurenţial al acestei amnistii.
6. Procedura de consultare este defectuoasă. Totul se face extrem de rapid, fără consultări suficiente cu experţii, societatea civilă, mediul de afaceri, partenerii de dezvoltare. Deşi proiectul de lege este propus spre examinare în prima lectură în Parlament, abia astăzi a avut loc o masă rotundă consultativă. Este inacceptabil că o iniţiativa atât de sensibilă să fie promovată atât de rapid, fără consultări detaliate cu mediul de afaceri, partenerii de dezvoltare şi societatea civilă de resort.
7. Proiectul de lege nu este acompaniat de estimări privind impactul acesteia. Deci, noi nu ştim nici măcar care este impactul anticipat al acestei amnistii.” (Sursa: Facebook)
Alexandru Slusari, vicepreședintele PPDA:
„Votarea în primă lectură de Parlament a proiectului de lege care prevede liberalizarea capitalului nu înseamnă nimic altceva decât legalizarea furturilor din bănci şi a averilor demnitarilor corupţi. Opoziţia antioligarhică extraparlamentară a răspuns cu proteste şi cu declaraţii dure. Sunt de acord că acest lucru nu este suficient, dar încă lucrăm asupra acestei chestiuni. Chiar şi aşa, această opoziţie se face auzită şi văzută.
Igor Dodon, care s-a autoproclamat de atâtea ori în opoziţie cu guvernarea nu a avut nicio reacţie la legile controversate adoptate cu viteza luminii. Am verificat toate sursele mass-media ca să văd dacă Dodon a venit cu vreo reacţie. Nu am găsit nicio reacţie. Dodon solicită ca dreapta Nistrului să prezinte scuze malului stâng, înţelegând de minune că o jumătate de ţară va rămâne indignată. Noul preşedinte nu o singură dată a declarat că vrea să fie preşedintele tuturor. Aseară însă interesele majorităţii cetăţenilor au fost încălcate prin reforma unui sistem de pensii care este împotriva oamenilor şi prin încercarea legalizării banilor furaţi de la întreg poporul RM. Dodon a ales să tacă şi să se concentreze doar la problemele care duc la divizarea cetăţenilor. Oare, din nou, Năstase şi Sandu îl încurcă pe Dodon să vină cu o reacţie şi nu îi dau un microfon pentru a se adresa poporului?” (sursa: jurnal.md)
Amintim că, în Republica Moldova, va fi creată Agenția Recuperarea Bunurilor Infracţionale (ARBI), potrivit unui proiect de lege adoptat astăzi de Parlament în prima lectură.
Conform documentului, ARBI va fi o instituție cu statut autonom, în subordinea Centrului Național Anticorupție (CNA). Aceasta va urmări recuperarea activelor și fondurilor obținute din infracțiuni, în special, cele de corupție, spălare a banilor și criminalitate organizată. Totodată, vor fi recuperate bunurile infracționale aflate atît pe teritoriul țării, cît și cele de peste hotare.
La fel, 3% din valoarea bunurilor confiscate în folosul statului vor fi transferate anual în bugetul CNA. În cadrul ARBI vor activa ofițeri de urmările penală, experți și specialiști în domeniile contabilitate și audit, ofițeri de investigații speciale ș.a. „Iniţial sînt suficiente pînă la 30 de cadre. Nu preconizăm să angajăm oameni noi. Va fi posibil de susținut această agenție prin cele 3% primite din bunurile recuperate. Bugetul CNA presupune doar salarizarea angajaților acestei Agenții”, a declarat directorul adjunct al CNA, Cristina Țărnă.
Totodată, reprezentanţii opoziţiei parlamentare s-au pronunţat împotriva creării unei asemenea agenţii. „Este foarte greu de înţeles oportunitatea creării acestei agenţii şi dublarea eforturilor deja existente”, a specificat deputatul PLDM, Tudor Deliu.
„Nu văd necesitatea unei asemenea agenţii, întrucît persoanele numite acolo în funcţie vor face exact acele lucruri pentru care în prezent sînt plătiţi alţi angajaţi”, a spus socialistul Vasile Bolea.
Proiectul de lege a fost înregistrat în Parlament la 28 noiembrie curent. Documentul a fost inițiat de către un grup de deputaţi din majoritatea parlamentară.
