Connect with us

Diverse

Opinie: OSCE la Chișinău, o misiune părtinitoare

Publicat

pe

Zilele astea urmează să sosească la Chișinău reprezentantului OSCE pentru reglementarea transnistreană, Franco Frattini – fost ministru de externe al lui Silvio Berlusconi și mare prieten al fostului său omolog Serghei Lavrov. Dar ce găsește reprezentantul special la misiunea dedicate monitorizării, soluționării și prevenirii escaladării violențelor în raioanele de Răsărit ale Republicii Moldova?

Între retragerea trupelor și munițiilor și căutarea de treabă în Găgăuzia

Vizita a fost precedată de reprezentantul oficial al preşedintelui OSCE, Alfredo Conte, cel care, aflat într-o vizită oficială în Republica Moldova, a discutat la Comrat cu başkanul Irina Vlah statul şi prerogativele Găgăuziei şi a efectuat o vizită la Tiraspol. Potrivit deschide.md, Conte s-a pronunțat pentru funcționarea deplină a autonomiei Găgăuziei în baza Legii din 1994 privind statutul special al regiunii. Aceasta ar întări statul și ar deveni o dovadă a prezenței în țară a valorilor democratice. Firește, Conte s-a întâlnit și cu vicepremierul pentru Reintegrare, Cristina Lesnic, aflată la început de mandat. Conte a vorbit despre necesitatea întăririi legăturilor dintre etniile din țară și crearea unei societăți tolerante.

Pe de altă parte, în marja Conferinţei pe probleme de securitate de la Munchen, care a avut loc în zilele de 16-18 februarie, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene Tudor Ulianovschi a avut o discuţie cu secretarul general al OSCE, ambasadorul Thomas Greminger, vizând inclusiv problematica reglementării conflictului transnistrean și consolidarea mandatului OSCE în Republica Moldova, modalităților concrete de a avansa pe dinamica dosarului transnistrean, în măsura angajamentelor părţilor implicate în dialog, și despre atenția prioritară pe care Republica Moldova o acordă retragerii trupelor ruse şi muniţiilor dislocate în stânga Nistrului, subliniind importanţa sprijinului acordat de Organizație în acest sens.

Misiunea OSCE și Scanlan la control: ratarea obiectivelor principale ale mandatului

În acest context, să examinăm ce găsește Franco Fratini la Chișinău atunci când va cere să verifice unghiuțele la control pe batistuță eternizatului, de-acum, șef al Misiunii OSCE în Moldova, Michael Scanlan. Asta pentru că și programul pregătitor al conferinței are la origine tot mesajele trimise către OSCE de către Scanlan, rapoartele sale, dar și programele de control a armamentelor și celelalte elemente legate de misiunea OSCE la Chișinău realizate, mai mult sau mai puțin, de către șeful american original al misiunii din Republica Moldova.

Astfel, Fratini găsește o misiune OSCE fără capacitatea de a-și îndeplini mandatul, în căutarea de activitate și care se bagă în elemente neconvenite cu statul gazdă și care nu fac obiectul ordinului său de misiune. Astfel, în timp ce în stânga Nistrului nu calcă liber decât șeful misiunii de la Chișinău (și acesta anunțat), restul echipei nu-și poate face treaba de monitorizare a zonei de conflict și a acțiunile din regiunea separatistă, sprijinind statul Republica Moldova – membru al OSCE, acolo unde este acreditat. Nici un membru al misiunii nu poate traversa Nistrul fără acordul explicit al pseudo-autorităților separatiste.

Că există interdicția, e una, deși nu l-am auzit pe Scanlan urlând din gură de șarpe și subliniindu-și problema la toate reuniunile OSCE sau la 5+2, la toate întâlnirile cu diplomați și oficiali ai statelor membre cu care se întâlnește. Mai mult, nici măcar nu face vreun efort pentru a-și îndeplini misiunea în Republica Moldova. Nu am văzut nici un raport al controlului sau măcar o încercare de a verifica situația armamentului din stânga Nistrului. Ați văzut așa ceva de când e Scanlan la Chișinău? Ați văzut rezultatul, sau măcar o declarație privind prezența sa la controlul privind armele stocate în depozitul de la Cobasna? Nici măcar o plăngere mică, un scâncet, acolo, că nu a fost lăsat să intre. Nimic!

Scanlan se uită în altă parte, când au loc exercițiile militare ale trupelor separatiste, ruse și pretinșilor “pacificatori”

Același Scanlon care, la cele circa un exercițiu militar pe zi în medie, anul trecut, al trupelor din stânga Nistrului, la conlucrarea și interoperabilitatea exersată de separatiști cu pacificatori și trupele ruse ale GOTR staționate ilegal în stânga Nistrului, la participarea pretinșilor “pacificatori”, nevalidați de nimeni ca atare, nu a zis nici pâs?

La exerciții militare ofensive alături de trupele separatiștilor – altfel trupe aflate în conflict, pe care pretinșii pacificatori ar trebui să le separe de trupele legitime și regulate ale Republicii Moldova, manifestând imparțialitatea, condiție obligatorie oricărei misiuni de menținere a păcii – nu a protestat, nu a făcut conferințe de presă indignat, nu a sesizat Viena și Secretariatul General, ba nici măcar nu a făcut un raport, deși în asta consistă misiunea sa la Chișinău?

Ei bine, Scanlan se ocupă cu a-și căuta de treabă, dacă se poate în dreapta Nistrului, în zona aflată sub controlul autorităților legitime, pe unde se plimbă liber și nestingherit. Nu voi intra în detalii privind alte preocupări mai omenești ale diplomatului, altfel departe de a fi la prima tinerețe, când aburii de alcool sau hormonii mai joacă feste. E treaba sa. Dar o fi o treabă să presezi doar Chișinăul să facă cedări unilaterale ca să nu superi Rusia și pentru că Tiraspolul nu-și asumă nimic, doar pentru a marca activitate?

Sau o fi, poate, în mandatul misiunii OSCE în Republica Moldova – sau se pregătește să apară în vreun viitor mandat, pe care și-l scornește zilele astea – să se ocupe de minoritățile din Republica Moldova, cu precădere cea rusă – super reprezentate în conducerea instituțiilor statului, spre deosebire de discriminarea românilor majoritari și celor cu cetățenie română(apropo, aici nu am văzut vreo preocupare, cu atât mai puțin un raport)? Cât despre Găgăuzia, după ce a rezolvat separatismul nistrean vrea să-și caute de treabă și cu cel găgăuz? Vreo misiune, vreun punct de contact la Comrat, poate?

Scanlan, o dezamăgire și o misiune ratată, după un mandat de tot râsul

Nici nu vreau să vorbesc aici despre ceea ce constituie prioritate și interes declarat explicit la cel mai înalt nivel de către Ministrul de Externe Secretarului general al OSCE – retragerea trupelor și munițiilor din raioanele de răsărit ale Republicii Moldova. Ați auzit ceva? Vreo poziționare, vreun sprijin, măcar faptul că misiunea de la Chișinău ar fi luat act de aceste doleanțe, nu să mai spunem să se implice în a le soluționa, în a da sprijin legal și logistic sau a promova aceste poziții către state terțe?

Domnul Scanlan a uitat care-i este mandatul și ce treabă are pe la Chișinău, dar în special în Republica Moldova, mandatul vizând trupe de ocupație, separatismul, interdicția de liberă circulație a cetățenilor Republicii Moldova, cu precădere a oficialilor în stânga Nistrului. Armamente, mișcări militare, exerciții ofensive de asalt și forțare a râului în partea dreaptă, iată, misiunea ar fi avut treabă, dacă asta era preocuparea șefului său. Nimic din ceea ce reprezintă mandatul său, Scanlan nu a îndeplinit. Și ca să nu fie semne de întrebare, se poate oricând analiza comparativ misiunea OSCE din Kiev, prezentă în mod substanțial, alături de șefii săi, la linia de demarcație și în zona separatistă din Donetsk și Donbas, cu realizări importante. Deci se poate, și tot cu separatiști și ruși în față.

E clar, Scanlan s-a dedulcit prea mult cu traiul din Chișinău, cu plăcerile vieții de diplomat fără treabă într-o capitală fie și estică, unde mai găsești un restaurant decent, ceva prieteni de o vorbă și frumuseți feminine de admirat. Nu vorbesc despre cei din jur, experții și angajații vechi și rutinați ai misiunii, care au dat bir cu fugiții, de bine ce știe să lucreze Scanlan. Nu vreau să intru în detalii manageriale, oameni, bugete, bani. E treaba reviziei de la OSCE, a controluluid e fond al Secretariatului să o facă.

Eșec total în monitorizarea de către misiunea OSCE a drepturilor omului în stânga Nistrului

Scanlan a stat prea mult la Chișinău. Și-a uitat treaba pe care trebuie să o facă, nu-și respectă mandatul în nici un punct, dar forțează relațiile cu autoritățile de pe poziții de vechil de provincie în căutare de alte misiuni decât cele stabilite la sosirea la Chișinău. Să mai discutăm despre autorii crimei dintr-un 1 ianuarie asupra unui cetățean nevinovat din Republica Moldova? Ar fi inutil. Dar ceva trebuie menționat, pentru că e cea mai gravă problemă a misiunii OSCE din Republica Moldova. Drepturile Omului.

Nu am lăsat-o la final pentru că am uitat-o. Nici nu aș putea să o fac. Așa cum „liniile roșii” sunt apărate de coaliția cu același nume și rapoarte periodice apar public, iată că și asupra situației drepturilor omului în raioanele de răsărit ale Republicii Moldova a mai vorbit Promo Lex, ultima organizație neguvernamentală care-și făcea treaba în stânga Nistrului. Ați văzut vreun raport OSCE, al misiunii conduse de Scanlan despre situația drepturilor omului în regiunea separatistă? Ați auzit de vreun drum al lui Scanlan în stânga Nistrului pentru a se preocupa de vreo plângere în acest sens? Ați vâzut vreun raport în ultimii ani pe situația drepturilor omului care să nu fie realizat din biroul de la Chișinău? Ați auzit de vreo vizită în vreun penitenciar unde abuzurile urlă injustiția și unde oamenii stau părăsiți de orice sprijin?

Nuuuuu…. sigur că nu. Scanlan caută de treabă misiunii OSCE la căldurică, să vadă lucrul cu minoritățile ale autorităților de la Chișinău, să studieze drepturile Comratului și Găgăuziei, cu bașcanul membru al Guvernului și autonomia dată de Adunarea Populară ce funcționează în limba rusă, la Comrat. Pentru că asta poate să o facă, e simplu și e garantată tocmai de drepturile și garanțiile de securitate acordate și de autoritatea Guvernului Republicii Moldova. Acolo unde e de treabă și e greu, acolo unde e chemat să acționeze OSCE și misiunea sa din Republica Moldova, acolo Scanlan nu a făcut nimic.

Ei bine asta trebuie să vadă și să știe Fratini când vine la Chișinău. Și să-l mai ia de urechi sau de ciuf pe Scanlan, trimițându-l acasă. Dar acasă pe bune, cu nota scăzută la purtare și departe de a mai nenoroci și altă misiune în vreo altă țară din lumea asta largă. La pensie sau la munca câmpului, pe unde se poate. Pentru că deja a făcut prea mult de rușine OSCE, mandatul de ambasador și chiar școala americană de diplomație.

sursa: Deschide.md

Citește mai departe

Diverse

Prima Casă: 65 de credite au fost solicitate pe parcursul săptămânii trecute

Publicat

pe

De către

65 de credite au fost solicitate pe parcursul săptămânii trecute, în cadrul acestui proiect. Astfel, media de solicitanţi a ajuns la 13 credite pe zi, după ce media zilnică în primele 3 luni de implementare a programului constituia doar 2,3 credite solicitate.

Amintim că până în prezent peste 400 de beneficiari au primit credite pentru procurarea locuinţelor sau le-au fost acceptate solicitările de finanţare.

Valoarea totală a creditelor oferite prin intermediul celor cinci bănci participante la program se ridică la peste 183 de milioane de lei, iar suma garanţiilor oferite de stat este de peste 91 de milioane de lei.

Costul mediu al unei locuinţe procurate este de peste 547 de mii de lei. Cele mai solicitate apartamente sunt cu o suprafaţă medie de 58 de metri pătraţi.

Citește mai departe

Cultură

Curiozități și ciudățenii din cultura și tradiția fotografică din secolul XIX

Publicat

pe

De către

Odată cu apariția dagherotipiei și a fotografiei în sec. XIX, au apărut și niște obiceiuri – pe atunci mai mult decât acceptate, dar care azi par cel puțin ciudate. Vorbim despre faptul că, acum câteva secole, fotografierea oamenilor decedați era o practică obișnuită.

La început, serviciile fotografilor erau scumpe și mulți dintre cei cu venituri mai modeste nu-și permiteau o fotografie pe parcursul vieții. Însă atunci când cineva din familie se stingea din viață, foloseau acest prilej pentru a face o fotografie în amintirea celui decedat. Totodată, alături de răposat se fotografiau toți, ca să nu mai cheltuie banii pentru alte fotografii.

Aceste fotografii reprezentau niște suvenire sentimentale în amintirea răposatului. Cele mai populare fotografii erau cele ale copiilor decedați și ale nou-născuților, deoarece rata mortalității infantile în vremurile epocii victoriene era destul de înaltă (n.red.: epoca domniei reginei Victoria ale Marii Britanii, 1837-1901). Aceste imagini erau uneori singura amintire pentru membrii familiei. Unde mai pui că era destul de greu să ții copiii vii în fața dagherotipului, care făcea fotografia destul de încet

Enlarge

0_e6089_646ba88b_L
dagherotip cu copii

Apogeul popularității fotografierii defuncților a fost atins la sfârșitul secolului XIX, apoi interesul s-a diminuat, fiind înlocuit cu popularitatea fotografiilor instante. Cu toate acestea, și în secolul XX se putea întâlni această tradiție. Fotografia post-mortem arăta fața răposatului în prim-plan sau corpul în întregime, uneori apărea și în sicriu. De obicei însă, răposatul era fotografiat în așa fel, încât să se creeze iluzia unui somn adânc sau în poza nestingherită a unui om viu.

Enlarge

0_6db0e_30f53ee9_L
Poză de familie alături de răposat

Copiii erau așezați în cărucior, pe scăunele sau pe canapea, înconjurați de jucăriile preferate. O altă tradiție era să se fotografieze toată familia sau rudele apropiate. Aceste fotografii erau făcute atât în casa celui decedat, cât și în atelierul fotografului.
În pozele mai târzii, cei decedați erau deseori fotografiați în sicrie, având alături toată familia, rudele și prietenii care participau la înmormântare. Tradiția de a face asemenea poze se mai păstrează și astăzi în unele țări din Europa de Est și în țările catolice ale Americii Latine.

Pentru fixarea persoanelor decedate, în atelierele de fotografie erau diferite stative și accesorii.

Citește mai departe

Cultură

Revista presei străine / Kenya a legalizat filmele despre LGBT, în Iran au fost omorâți 24 civili, iar Theresa May pune ultimatumuri

Publicat

pe

De către

1.

Un judecător kenyan a suspendat temporar (pe perioada unei săptămâni) interdicția din statul său privind producția filmelor ce „promovează relațiile homosexuale”. Acest lucru s-a întâmplat în favoarea unui film care descrie o relație dintre două lesbiene. Astfel, judecătorul a făcut pelicula eligibilă pentru a fi înscrisă în competiția pentru premiile Oscar pentru producții străine, bucurând producătorii de film, dar mascând în acest fel cenzura din Kenya, transmite Reuters.

Filmul este întitulat „Rafiki” (din Swahili- „Prietene”) și descrie relația dintre două tinere femei, care locuiesc în același cartier din Nairobi. Timp de o săptămână, filmul va putea fi vizionat doar de maturii doritori.

Fragment din filmul „Rafiki” (sursa foto: Reuters)

2.

Cel puțin 24 persoane au fost ucise și peste 50 de persoane sunt rănite după ce bărbați înarmați neidentificați au deschis astăzi focul în timpul unei parade militare din orașul iranian Ahvaz, transmite AFP. Autoritățile iraniene transmit că una dintre victime a fost un jurnalist, iar altele opt au fost militari.

Cei patru atacatori au declanșat actul de terorism, la ora 9 locală, în cadrul unei parade militare organizate pentru a comemora ănceputul conflictului devastator dintre Iran și Irak din perioada 1980-1988.

(sursa foto: AFP)

3.

Theresa May a avertizat că negocierile cu referire la Brexit se află într-un impas și că nu va exista niciun progres înainte ca UE să-și trateze serios propunerile. Ea a acuzat liderii UE că au arătat Regatului Unit o lipsă de respect după ce i-ar fi respins planul fără vreo alternativă sau explicație.

Dacă 29 martie 2019, ziua când a fost stabilită ieșire Regatului Unit din UE, este tot mai aproape, la ce vor duce aceste tentative eșuate de a ajunge la o înțelegere și ce se mai poate întâmpla în procesul Brexit, se întreabă BBC.

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com