Tot mai mulți cetățeni moldoveni cu dubla cetățenie află, atunci când merg să solicite prelungirea valabilității pașaportului român, că, de fapt, nu au avut niciodată cetățenia română, iar actele (certificatul de naștere, pașaportul românesc) le-au fost eliberate eronat.

Problema îi vizează pe cei care nu au fost introduși în certificatele de cetățenie ale părinților, fiind minori. Aceștia și-au perfectat actele românești în baza dovezilor de cetățenie ale părinților fără vreo dificultate, iar acum sunt anunțați că nu figurează în listele Ministerului Justiției în calitate de cetățeni români și sunt invitați să depună un dosar de redobândire a cetățeniei la Autoritatea Națională de Cetățenie (ANC).

Deși nu se cunoaște numărul exact al persoanelor care se află în această situație, putem presupune că este vorba de câteva mii. Cel puțin 200 de oameni ne-au contactat din momentul lansării primului articol pe moldova.org despre această problemă, comunicându-ne că se află printre victimele acestei confuzii birocratice.

A fost creat un grup de inițiativă pentru a înlătura problema pe căi legale și politice, iar persoanele care se află în această situație sunt rugate să completeze acest formular prin care inițiatorii documentează fiecare problemă în parte.
 

Redacția noastră a discutat cu deputatul Constantin Codreanu, ales în funcția de Președinte a Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor, despre ultimele demersuri pe care le-a făcut acesta în acest dosar.

Domnule Codreanu, ați avut o serie de întâlniri legate de problema cetățeniei. Care sunt noutățile?

Una dintre promisiunile făcute în timpul campaniei electorale ante-11 decembrie a fost legată de Dosarul “Cetățenia română” și soluționarea tuturor problemelor legate de acesta. Pe lângă calitatea de deputat, în noul Parlament, am reușit să obțin și funcția de președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, o pârghie importantă în discuțiile cu ceilalți oficiali ai statului român. De la bun început, i-am convins pe ceilalți colegi din Comisie de necesitatea soluționării dramei în care s-au pomenit mii de cetățeni români care, peste noapte, se trezesc non-cetățeni ai statului român.Am început o serie de întrevederi cu instituțiile care au tangență cu domeniul respectiv:

– Ministerul Afacerilor Interne;
– Ministerul pentru Românii de Pretutindeni;
– Direcția Generală Pașapoarte;
– Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date;
– Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Le-am adus tuturor reprezentanților instituțiilor respective la cunoștință cazurile existente, în prezent, și le-am explicat necesitatea soluționării de urgență a acestei probleme care, dincolo de orice, afectează imaginea României.

În același timp, i-am încurajat pe toți cei afectați de această situați să acceseze un site – http://cetatenie.yomedia.ro – locul unde sunt documentate cazurile cu minorii care se trezesc „necetățeni” ai României. I-am direcționat pe cei care trăiesc această dramă să intre și să ne ajute prin oferirea de informații. Având informațiile respective, le putem invoca în discuțiile cu reprezentanți ai instituțiilor menționate mai sus.

Și, desigur, am fost în toată această perioadă cât se poate de transparent privind discuțiile avute și soluțiile discutate. Am avut o serie de Facebook Live-uri în care am explicat la ce etapă am ajuns și ce îmi propun în continuare. Vă rog să îmi permiteți să vă felicit pentru faptul că Moldova.org s-a implicat și se implică în continuare în mediatizarea acestui subiect. Contează foarte mult ca aceste persoane să nu să se simtă abandonate și să știe că le suntem alături și facem tot posibilul ca să îi ajutăm.

Există deschidere din partea instituțiilor de la București pentru soluționarea problemei?

Da. Categoric. Toți au răspuns pozitiv la invitațiile adresate și toți au venit cu propuneri clare de soluționare a probleme existente. Cu o singură excepție notabilă – Ministerul Justiției. Dar vom insista să ne onoreze și dânșii cu prezența. Nu renunțăm.

Cu certitudine, mi-aș fi dorit ca lucrurile să se miște mult mai repede, dar există o rigoare birocratică ce trebuie respectată. Important e ca rezultatul să fie cel pe care ni-l dorim toți: soluționarea definitivă și eliminarea circumstanțelor care să ducă la apariția unor cazuri similare pe viitor.

Care este soluția optimă care să rezolve această situație în care s-au pomenit mii de basarabeni?În acest moment, există un consens al tuturor celor cu care am discutat despre situația regretabilă amintită mai sus. Este necesară modificarea Legii 21/1991 a cetățeniei române fie prin eliminarea alineatelor 4 și 5 din articolul 9 (cele care lasă loc de interpretare pentru DGP), fie introducerea unor amendamente care să prevadă termenul de “recunoaștere”a cetățeniei române în cazul celor care au acte românești, dar nu au fost incluși în certificatele de cetățenie ale părinților.

Cum afectează situația politică de la București (protestele) soluționarea acestei probleme?

Este adevărat, situația politică de la București nu poate fi neglijată în acest moment. Asta este una dintre explicațiile posibile pentru faptul că nu am avut reprezentanți de la Ministerul Justiției prezenți la ședințele noastre, dată fiind tensiunea enormă care există acolo. Totuși, sunt optimist și, indiferent de situația politică viitoare, voi cere să ajungem cât mai repede la momentul în care voi putea anunța că am rezolvat această problemă. Viețile a mii de români trebuie să continue fără a depinde de situația politică existentă la un moment anume.

Mai ales că nu este singura. Recent, am fost într-o vizită la Direcția Publică de Evidență a Persoanelor și Stare Civilă a Sectorului 1, acolo unde conaționalii noștri își transcrie actele de stare civilă. Este îngrozitor ce se întâmplă. Total inacceptabil. Lucrurile trebuie schimbate de urgență.

Am vorbit cu oamenii care stau la coadă. Unii dintre el chiar dorm prin preajma instituției doar ca să poată depune dosarele. Am reușit să obțin și o scurtă întrevedere cu doamna Elena Simona Moisescu, directorul executiv al DPEPSC Sector 1, căreia îi mulțumesc pentru punctul de vedere oferit.

Ca și în cazurile cu minorii non-cetățeni, e nevoie de o modificare a legislației care să prevadă expres faptul că persoanele care își redobândesc cetățenia română își pot transcrie actele de stare civilă în orice municipiu care este reședință de județ sau în oricare dintre cele 6 sectoare ale Bucureștiului. E singura modalitate pentru a rezolva problema respectivă.

De ce la întâlnirea cu șefa ANC s-a decis modificarea articolului 9, atâta timp cât articolul spune expres că, copilul născut din cetățeni români și noncetățeni, dar care au obținut cetățenia este automat cetățean român?

Am spus și mai sus cele două alineate lasă loc de interpretări. Haideți să ne uităm peste textul acestora:

(4) În cazul în care minorul a dobândit cetăţenia română în condiţiile alin. (1) sau (2) şi nu a fost inclus în certificatul de cetăţenie al părintelui sau nu i s-a eliberat certificat de cetăţenie potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (5) sau (7), părinţii sau, după caz, părintele, cetăţeni români, pot solicita transcrierea ori înscrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine în condiţiile Legii nr. 119/1996*) cu privire la actele de stare civilă, republicată.

(5) Copilul care a împlinit vârsta de 14 ani poate formula în nume propriu cererea de transcriere sau înscriere a certificatului ori extrasului de naştere. În acest caz, dovada cetăţeniei minorului se face cu cartea de identitate sau paşaportul emisă/emis de autorităţile române părintelui ori cu certificatul prevăzut la art. 20 alin. (4).

Aceste modificări au fost făcute printr-o ordonanță de urgență adoptată de Guvernul României în 2008. La acel moment, s-a crezut că introducerea acestora va facilita procesul de redobândire a cetățeniei române. Dar, începând cu 2015, atunci când au pornit discuțiile despre aderarea României la spațiul Schengen, autoritățile române au devenit extrem de precaute privind tot ceea ce înseamnă acte de identitate. Direcția Generală Pașapoarte are o bază de date privind cetățenii români. Această bază de date există pentru a verifica cererile acelor cetățeni români care au renunțat, la un moment dat, la cetățenia română din varii motive (au emigrat, s-au stabilit în țări care nu acceptau dubla cetățenie) și care acum vor să redevină cetățeni români. Ei, în acest caz, se fac verificări. Același lucru e aplicat și în cazul cetățenilor români din Republica Moldova și Ucraina. Or, atunci când aceștia nu au un certificat de cetățenie emis de Autoritatea Națională pentru Cetățenie, ei nu se regăsesc în baza de date respectivă.

Cu siguranță, situația e absurdă. Ajungem la cazuri când oamenilor li se spune să renunțe la cetățenia română și să redepună dosar de redobândire a cetățeniei române, deși, un pic mai devreme, li se spunea că nu sunt cetățeni români.

În cazul în care se va tărăgăna soluționarea politică a problemei, ce recomandați persoanelor care au devenit victime ale acestei probleme?

Rămân convins că putem soluționa această problemă instituțional. Mai ales că avem deja promisiunea că putem face acest lucru printr-o Ordonanță de Urgență a Guvernului ca să nu tărăgănăm procesul legislativ ducând modificările necesare la dezbatere în cele două camere ale Parlamentului României. Săptămâna viitoare, vom primi deja propunerile formulate de ANC pentru a fi prezentate Ministerului Justiției, astfel încât acestea să ajungă cât mai curând posibil literă de lege.

Optimismul meu se sprijină și pe mica victorie obținută recent în Parlament: singurul amendament al opoziției dintre cele peste 1000 avizat pozitiv în plenul reunit al celor două camere. Un semnal clar că atunci când știi ce și cum să prezinți, găsești înțelegerea necesară inclusiv în rândul celor care formează coaliția de guvernare. Or, când vine vorba de cetățenia română, este clar că niciun partid nu își poate permite să aibă o poziție ostilă.

Totuși, dacă, prin absurd, nu vom putea soluționa această problemă așa cum îmi doresc, va trebui să recurgem la celelalte pârghii disponibile. Începând cu procesele de judecată și continuând cu proteste de stradă. Vă asigur că voi fi alături de oamenii afectați de această situație ca să cer să li se facă dreptate. Inclusiv în stradă dacă va fi cazul.

 Mulțumim pentru interviu.