Connect with us

Diverse

NM: Plecați după Orizont. Cine sunt cei șapte cetățeni turci expulzați de SIS

Publicat

pe

După expulzarea din Republica Moldova a celor șapte angajați ai Liceului moldo-turc Orizont a trecut aproape o săptămână. Cu toate acestea, până în prezent autoritățile moldovenești nu au informat în mod oficial unde au fost deportați și unde se află aceștia. Potrivit avocaților familiilor, se cunoaște doar că ei se află în închisorile din Turcia, unde au fost plasați imediat după sosire. Despre acuzațiile aduse nu se știe nimic.

Newsmaker a aflat cine sunt cei șapte angajați ai Liceului Orizont.

Sarkis Ayri

Profesor de limbă turcă de la filiala liceului Orizont din Bălți. Airi a venit să lucreze în Republica Moldova acum trei ani din Turcia. Airi este căsătorit, are o fiică. El nu a cerut azil politic în Moldova. A crezut că pe el, un simplu profesor, nu-l paște pericolul aici. În ziua reținerii, Ayri venea de la Bălți la Chișinău. El a fost ridicat pe drum de cei de la SIS,

Acum familia sa se află la Chișinău și decide ce să facă în continuare.

Hüseyin Bayraktar

Profesor de limba turcă la filiala liceului Orizont din sectorul Ciocana. A venit în Moldova acum trei ani. Înainte de aceasta a locuit în Antalya. Profesorul a venit la noul loc de muncă împreună cu soția. Aici s-au născut doi copii, care au cetățenia țării noastre. Bayraktar, la fel ca și colegul său de la Bălți, nu a solicitat azil politic în Moldova. Este cel mai tânăr dintre angajații de la Orizont care a fost expulzat de SIS.

Reținerea sa a fost fost filmată. După el au venit direct la școală.

Rıza Doğan

Directorul filialei liceului Orizont din Durlești.  Are 44 de ani, dintre care peste 20 de ani a locuit în Moldova. Dogan este căsătorit, are două fiice. Ambele s-au născut în Moldova si au primit cetățenia moldovenească. Soția lui a spus că, din cei șapte, el a fost reținut primul. El ieșea din casă, urmând să meargă la lucru, când a fost ridicat de persoane în civil.

Feridun Tüfekçi

Directorul filialei liceului Orizont din Ceadir-Lunga. A locuit în Moldova timp de 25 de ani. Singurul din cei șapte expulzați căsătorit cu o cetățeancă a R.Moldova. Are doi copii – un fiu și o fiică, care fiind născuți în Moldova au primit cetățenia moldovenească.

Timp de 25 de ani nu a reușit să obțină pașaport moldovenesc, din cauza testului de limba română. Soția sa a fost martoră a reținerii lui. Potrivit acesteia, angajații Serviciului de Informații și Securitate (SIS) au încercat să intre în curtea casei lor dimineața devreme. Un timp îndelungat ei nu doreau să se prezinte și să răspundă la întrebarea cine sunt, spunând doar: “Suntem oamenii președintelui”.

A fost printre cei care au cerut azil politic în Moldova.

Sedat Hasan Karacaoğlu

Director general adjunct al rețelei de licee Orizont. A venit în Moldova împreună cu familia sa cu mai mult de 20 de ani în urmă. În toată perioada a lucrat la liceu.

Are doi copii. Soția sa le-a declarat reporterilor că soțul ei a fost reținut la fel ca și ceilalți în drum spre muncă. Mașina a fost oprită de poliție, iar apoi s-au apropiat persoane în civil care într-o formă agresivă l-au reținut.

Karacaoğlu a depus recent o cerere de azil politic în Republica Moldova.

Yasin Özdil

Directorul PR al rețelei de licee Orizont. În Moldova locuiește ultimii patru – cinci ani. Este căsătorit, are doi copii. A fost singurul care a reușit să anunțe despre reținerea sa. El a scris pe pagina Facebook: “Au venit în casa mea ca să mă ia. Poliția, ajutor”.

A cerut azil în R.Moldova.

Müjdat Çelebi

Directorul financiar al rețelei de licee Orizont. A venit în Republica Moldova din Turcia acum cinci ani împreună cu familia sa. Celebi este căsătorit, are trei copii. A fost reținut la Chișinău. Celebi a cerut azil politic în Moldova.

Mai multe detalii pot fi citite AICI.

Reamintim că SIS a anunțat joi că șapte cetățeni străini, suspectați de legături cu o grupare islamistă, grupare despre care există indicii că desfășoară acțiuni ilegale în mai multe țări, au fost declaraţi indezirabili de către organele competente şi expulzaţi de pe teritoriul Republicii Moldova. SIS a precizat că cele 7 persoane nu au fost reţinute, ci doar expulzate din ţară.

Amnesty International Moldova a declarat că acțiunea serviciilor de securitate a fost făcută cu încălcare flagrantă, percheziționare și ridicare, cu violarea normelor cu privire la libertatea și securitatea persoanelor, stipulate în convențiile la care Republica Moldova este parte.

Avocatul Poporului, Mihail Cotorobai, s-a declarat consternat de decizia autorităților moldovenești de expulzare a grupului de persoane de origine turcă de la Liceul Orizont.

Asta deoarece prin acțiunea menționată, în opinia ombudsmanului, au fost sfidate în mod flagrant angajamentele internaționale privind respectarea drepturilor omului asumate de către Republica Moldova, în principal, prin aderarea la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; Convenția ONU împotriva torturii și altor tratamente; Convenția privind statutul refugiaţilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a cerut Guvernului R. Moldova explicații pe marginea cazului până la data de 5 octombrie 2018. În document se precizează că Guvernul a fost somat să răspundă la câteva întrebări. Printre ele, Guvernul este întrebat dacă cetățenii turci au avut posibilitatea să schimbe decizia privind extrădarea sau dacă aceștia au solicitat azil politic în R. Moldova.

Foto: Radio Europa Liberă

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe

Cultură

Curiozități și ciudățenii din cultura și tradiția fotografică din secolul XIX

Publicat

pe

De către

Odată cu apariția dagherotipiei și a fotografiei în sec. XIX, au apărut și niște obiceiuri – pe atunci mai mult decât acceptate, dar care azi par cel puțin ciudate. Vorbim despre faptul că, acum câteva secole, fotografierea oamenilor decedați era o practică obișnuită.

La început, serviciile fotografilor erau scumpe și mulți dintre cei cu venituri mai modeste nu-și permiteau o fotografie pe parcursul vieții. Însă atunci când cineva din familie se stingea din viață, foloseau acest prilej pentru a face o fotografie în amintirea celui decedat. Totodată, alături de răposat se fotografiau toți, ca să nu mai cheltuie banii pentru alte fotografii.

Aceste fotografii reprezentau niște suvenire sentimentale în amintirea răposatului. Cele mai populare fotografii erau cele ale copiilor decedați și ale nou-născuților, deoarece rata mortalității infantile în vremurile epocii victoriene era destul de înaltă (n.red.: epoca domniei reginei Victoria ale Marii Britanii, 1837-1901). Aceste imagini erau uneori singura amintire pentru membrii familiei. Unde mai pui că era destul de greu să ții copiii vii în fața dagherotipului, care făcea fotografia destul de încet

Enlarge

0_e6089_646ba88b_L
dagherotip cu copii

Apogeul popularității fotografierii defuncților a fost atins la sfârșitul secolului XIX, apoi interesul s-a diminuat, fiind înlocuit cu popularitatea fotografiilor instante. Cu toate acestea, și în secolul XX se putea întâlni această tradiție. Fotografia post-mortem arăta fața răposatului în prim-plan sau corpul în întregime, uneori apărea și în sicriu. De obicei însă, răposatul era fotografiat în așa fel, încât să se creeze iluzia unui somn adânc sau în poza nestingherită a unui om viu.

Enlarge

0_6db0e_30f53ee9_L
Poză de familie alături de răposat

Copiii erau așezați în cărucior, pe scăunele sau pe canapea, înconjurați de jucăriile preferate. O altă tradiție era să se fotografieze toată familia sau rudele apropiate. Aceste fotografii erau făcute atât în casa celui decedat, cât și în atelierul fotografului.
În pozele mai târzii, cei decedați erau deseori fotografiați în sicrie, având alături toată familia, rudele și prietenii care participau la înmormântare. Tradiția de a face asemenea poze se mai păstrează și astăzi în unele țări din Europa de Est și în țările catolice ale Americii Latine.

Pentru fixarea persoanelor decedate, în atelierele de fotografie erau diferite stative și accesorii.

Citește mai departe

Cultură

Revista presei străine / Kenya a legalizat filmele despre LGBT, în Iran au fost omorâți 24 civili, iar Theresa May pune ultimatumuri

Publicat

pe

De către

1.

Un judecător kenyan a suspendat temporar (pe perioada unei săptămâni) interdicția din statul său privind producția filmelor ce „promovează relațiile homosexuale”. Acest lucru s-a întâmplat în favoarea unui film care descrie o relație dintre două lesbiene. Astfel, judecătorul a făcut pelicula eligibilă pentru a fi înscrisă în competiția pentru premiile Oscar pentru producții străine, bucurând producătorii de film, dar mascând în acest fel cenzura din Kenya, transmite Reuters.

Filmul este întitulat „Rafiki” (din Swahili- „Prietene”) și descrie relația dintre două tinere femei, care locuiesc în același cartier din Nairobi. Timp de o săptămână, filmul va putea fi vizionat doar de maturii doritori.

Fragment din filmul „Rafiki” (sursa foto: Reuters)

2.

Cel puțin 24 persoane au fost ucise și peste 50 de persoane sunt rănite după ce bărbați înarmați neidentificați au deschis astăzi focul în timpul unei parade militare din orașul iranian Ahvaz, transmite AFP. Autoritățile iraniene transmit că una dintre victime a fost un jurnalist, iar altele opt au fost militari.

Cei patru atacatori au declanșat actul de terorism, la ora 9 locală, în cadrul unei parade militare organizate pentru a comemora ănceputul conflictului devastator dintre Iran și Irak din perioada 1980-1988.

(sursa foto: AFP)

3.

Theresa May a avertizat că negocierile cu referire la Brexit se află într-un impas și că nu va exista niciun progres înainte ca UE să-și trateze serios propunerile. Ea a acuzat liderii UE că au arătat Regatului Unit o lipsă de respect după ce i-ar fi respins planul fără vreo alternativă sau explicație.

Dacă 29 martie 2019, ziua când a fost stabilită ieșire Regatului Unit din UE, este tot mai aproape, la ce vor duce aceste tentative eșuate de a ajunge la o înțelegere și ce se mai poate întâmpla în procesul Brexit, se întreabă BBC.

Citește mai departe

Diverse

Cooperare moldo-germană. Un traficant de droguri a fost reținut

Publicat

pe

De către

Publicația Thueringer allgemeine relatează despre prinderea unui deținut evadat dintr-o pușcărie din landul german Thuringia, condamnat pentru trafic de droguri.

Acesta s-a ascuns în regiunea transnistreană din țara noastră, însă a fost depistat de poliția germană și reținut cu largul concurs al colegilor din Moldova. În prezent, acesta își ispășește pedeapsa într-o închisoare din localitatea Tonna.

În urma acestui caz, Poliția Criminală din Thuringia a decis să înființeze o echipă comună de anchetă cu omologii moldoveni. Iniţiativa aparţine şefului adjunct al instituției, Heiko Schmidt, care a luat legătura cu șeful adjunct al Inspectoratului General al Poliției din Moldova, Gheorghe Cavcaliuc.

«Colegul meu a remarcat profesionalismul și suportul puternic al polițiștilor noștri, la identificarea și reținerea unui infractor, care a comis în Germania crime deosebit de grave. După ce a fost reținut, acesta a reușit să evadeze din penitenciar. Iar cu suportul nostru, infractorul a fost reținut și întors în penitenciar pentru a-și ispăși pedeapsa», a scris Gheorghe Cavcaliuc, într-o postare pe Facebook.

Echipa comună va fi înfiinţată săptămâna viitoare, la sediul autorității judiciare europene Eurojust din Haga.

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com