Connect with us

Cultură

A murit Neagu Djuvara

Publicat

pe

Istoricul și filosoful Neagu Djuvara a încetat din viață, miercuri, 25 ianuarie 2018, la vârsta de 101 ani, informează TVR. El obișnuia să își serbeze ziua de naștere de două ori, pe 18 august pe calendarul vechi şi pe 31 august conform noului calendar.

Istoricul Neagu Djuvara avea 101 ani. 45 i-a trăit în afara ţării, în exil. Abia după 1989 avea să devină cunoscut în țară. Avea deja 70 de ani „Am venit înapoi în țară ca să ofer, nu ca să primesc. Destinul a vrut ca la 70 de ani să fac ceea ce voiam să împlinesc la 30: să fiu universitar, să public cărţi în limba română”, mărturisea el.

Într-un interviu din 2008, istoricul spunea că Vreau să fiu înmormântat aici (în România n.r.). Dar mi-aş dori să mor pe un vapor”.

Cine a fost Neagu Djuvara

Neagu Djuvara, născut pe 18 august 1916, la Bucureşti, într-o familie de origine aromână, şi-a luat licenţa în Istorie la Sorbona, în 1937, şi trei ani mai târziu a devenit doctor în Drept, la Paris. În 1972, a obţinut doctoratul în Filosofie, tot în capitala franceză, urmând ca, în 1987 să primească Diploma Institutului Naţional de Limbi şi Civilizaţii Orientale din Paris.

A fost curier diplomatic în legătură cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietică, la Stockholm, unde a plecat pe 23 august 1944 şi a rămas până în 1947.

A urmat exilul la Paris, unde a fost secretar general al Comitetului de Asistenţă a Refugiaţilor Români, a colaborat cu Radio Europa Liberă şi mai multe fundaţii. A petrecut 23 de ani în Republica Niger, în calitate de consilier diplomatic şi juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Străine, de unde s-a întors, în 1984, la Paris.

După Revoluţia din 1989, Neagu Djuvara a revenit în România, unde a fost profesor-asociat la Universitatea din Bucureşti până în 1998.

Neagu Djuvara a fost membru de onoare al Institutului de Istorie ”A.D.Xenopol” din Iaşi şi al Institutului de Istorie ”Nicolae Iorga” din Bucureşti.

Un susţinător al cercetărilor referitoare la istoria românilor, preocupat, în special, de filosofia istoriei, Neagu Djuvara a scris 20 de volume, de specialitate şi memorii, între care se numără ”Civilizaţii şi tipare istorice. Un studiu comparat al civilizaţiilor’” (Paris, 1975), premiată de Academia Franceză în 1976, ”Între Orient şi Occident. Ţările române la începutul epocii moderne” (1995), ”O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, seria Istorie” (1999) şi ”Amintiri din pribegie” (2005).

Foto: Digi24.ro

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe

Cultură

Curiozități și ciudățenii din cultura și tradiția fotografică din secolul XIX

Publicat

pe

De către

Odată cu apariția dagherotipiei și a fotografiei în sec. XIX, au apărut și niște obiceiuri – pe atunci mai mult decât acceptate, dar care azi par cel puțin ciudate. Vorbim despre faptul că, acum câteva secole, fotografierea oamenilor decedați era o practică obișnuită.

La început, serviciile fotografilor erau scumpe și mulți dintre cei cu venituri mai modeste nu-și permiteau o fotografie pe parcursul vieții. Însă atunci când cineva din familie se stingea din viață, foloseau acest prilej pentru a face o fotografie în amintirea celui decedat. Totodată, alături de răposat se fotografiau toți, ca să nu mai cheltuie banii pentru alte fotografii.

Aceste fotografii reprezentau niște suvenire sentimentale în amintirea răposatului. Cele mai populare fotografii erau cele ale copiilor decedați și ale nou-născuților, deoarece rata mortalității infantile în vremurile epocii victoriene era destul de înaltă (n.red.: epoca domniei reginei Victoria ale Marii Britanii, 1837-1901). Aceste imagini erau uneori singura amintire pentru membrii familiei. Unde mai pui că era destul de greu să ții copiii vii în fața dagherotipului, care făcea fotografia destul de încet

Enlarge

0_e6089_646ba88b_L
dagherotip cu copii

Apogeul popularității fotografierii defuncților a fost atins la sfârșitul secolului XIX, apoi interesul s-a diminuat, fiind înlocuit cu popularitatea fotografiilor instante. Cu toate acestea, și în secolul XX se putea întâlni această tradiție. Fotografia post-mortem arăta fața răposatului în prim-plan sau corpul în întregime, uneori apărea și în sicriu. De obicei însă, răposatul era fotografiat în așa fel, încât să se creeze iluzia unui somn adânc sau în poza nestingherită a unui om viu.

Enlarge

0_6db0e_30f53ee9_L
Poză de familie alături de răposat

Copiii erau așezați în cărucior, pe scăunele sau pe canapea, înconjurați de jucăriile preferate. O altă tradiție era să se fotografieze toată familia sau rudele apropiate. Aceste fotografii erau făcute atât în casa celui decedat, cât și în atelierul fotografului.
În pozele mai târzii, cei decedați erau deseori fotografiați în sicrie, având alături toată familia, rudele și prietenii care participau la înmormântare. Tradiția de a face asemenea poze se mai păstrează și astăzi în unele țări din Europa de Est și în țările catolice ale Americii Latine.

Pentru fixarea persoanelor decedate, în atelierele de fotografie erau diferite stative și accesorii.

Citește mai departe

Cultură

Revista presei străine / Kenya a legalizat filmele despre LGBT, în Iran au fost omorâți 24 civili, iar Theresa May pune ultimatumuri

Publicat

pe

De către

1.

Un judecător kenyan a suspendat temporar (pe perioada unei săptămâni) interdicția din statul său privind producția filmelor ce „promovează relațiile homosexuale”. Acest lucru s-a întâmplat în favoarea unui film care descrie o relație dintre două lesbiene. Astfel, judecătorul a făcut pelicula eligibilă pentru a fi înscrisă în competiția pentru premiile Oscar pentru producții străine, bucurând producătorii de film, dar mascând în acest fel cenzura din Kenya, transmite Reuters.

Filmul este întitulat „Rafiki” (din Swahili- „Prietene”) și descrie relația dintre două tinere femei, care locuiesc în același cartier din Nairobi. Timp de o săptămână, filmul va putea fi vizionat doar de maturii doritori.

Fragment din filmul „Rafiki” (sursa foto: Reuters)

2.

Cel puțin 24 persoane au fost ucise și peste 50 de persoane sunt rănite după ce bărbați înarmați neidentificați au deschis astăzi focul în timpul unei parade militare din orașul iranian Ahvaz, transmite AFP. Autoritățile iraniene transmit că una dintre victime a fost un jurnalist, iar altele opt au fost militari.

Cei patru atacatori au declanșat actul de terorism, la ora 9 locală, în cadrul unei parade militare organizate pentru a comemora ănceputul conflictului devastator dintre Iran și Irak din perioada 1980-1988.

(sursa foto: AFP)

3.

Theresa May a avertizat că negocierile cu referire la Brexit se află într-un impas și că nu va exista niciun progres înainte ca UE să-și trateze serios propunerile. Ea a acuzat liderii UE că au arătat Regatului Unit o lipsă de respect după ce i-ar fi respins planul fără vreo alternativă sau explicație.

Dacă 29 martie 2019, ziua când a fost stabilită ieșire Regatului Unit din UE, este tot mai aproape, la ce vor duce aceste tentative eșuate de a ajunge la o înțelegere și ce se mai poate întâmpla în procesul Brexit, se întreabă BBC.

Citește mai departe

Cultură

Reuniunea Teatrelor Naționale revine la Chișinău

Publicat

pe

De către

Cea de-a IV-a ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale se va desfășura în perioada 19 – 30 septembrie, la Chișinău. Programul evenimentului cuprinde 31 de spectacole ale teatrelor din Chișinău, Bălți, București, Cahul, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Târgu Mureș, Timișoara, Sibiu, inclusiv 11 spectacole radiofonice și un spectacol-concert.

Cea de-a IV-a ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale se va deschide pe 19 septembrie cu spectacolul ,,Carnavalul” de Ion Luca Caragiale, în regia lui Alexa Visarion, jucat de actorii Teatrul Național „Mihai Eminescu”, și se va încheia pe 30 septembrie cu același spectacol, doar că în regia lui Silviu Purcărete, rolurile fiind interpretate de actorii Teatrului Național ,,Radu Stanca” din Sibiu.

De asemenea, la această ediție vor fi montate spectacolele: ,,Scrisoarea” – Teatrul Național ,,I. L. Caragiale” din București; ,,Gaițele” și ,,Cealaltă țară” – Teatrul Național ,,Marin Sorescu”, Craiova; ,,Steaua fără nume” – Teatrul Național Târgul-Mureș; ,,Tzara arde și Dada se piaptănă” – Teatrul Național Cluj-Napoca; ,,Despărțitorul” – Teatrul Muzical-Dramatic ,,B.P. Hașdeu” din Cahul; ,,O noapte furtunoasă” – Teatrul Național ,,Vasile Alecsandri” din Bălți etc.

Secretarul de stat al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării Andrei Chistol a mulțumit partenerilor pentru contribuția lor la organizarea acestui eveniment de mare amploare. Totodată, oficialul a îndemnat publicul să participe la Reuniunea Teatrelor Naționale – un adevărat regal teatral.

,,Ne bucură faptul că acest proiect excepțional a devenit o tradiție, pe care publicului din Republica Moldova îl apreciază din ce în ce mai mult, pentru că reuneşte pe aceeași scenă cei mai buni actori și regizori de pe ambele maluri ale Prutului”, a subliniat secretarul de stat.

Evenimentul este organizat de către Teatrul Național „Mihai Eminescu” cu sprijinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova; Ministerului Culturii și Identității Naționale al României; Institutului Cultural Român, și a filialei acestuia la Chișinău.

Programul Reuniunii Teatrelor Naționale poate fi vizionat AICI.

Prima ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale a avut loc în 2014.

Foto: TNME.md

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com