Oficializarea primei etape a amplasării scutului antirachetă destinat să protejeze Europa de eventualele tiruri provenite din Orientul Mijlociu, în special din Iran, a avut loc la Summitul NATO, desfăşurat în aceste zile la Chicago, SUA.
"Acest sistem de apărare antirachetă este indispensabil. Trebuie să fim pregătiţi să facem faţă oricăror ameninţări reale" a declarat Anders Fogh Rasmussen, secretarul general al NATO, înainte de deschiderea summit-ului Alianţei Nord-Atlantice.
La rândul său, Rusia apreciază acest proiect de scut drept o ameninţare la adresa securităţii sale şi solicită să fie asociată acestui sistem, sau să primească garanţii că acest scut nu este îndreptat împotriva sa.
NATO a refuzat categoric aceste propuneri din partea Moscovei, dorind să-şi păstreze capacitatea strategică de manevră.
Proiectul, lansat în 2010 de Washington a fost întâmpinat cu ostilitate de Moscova. Acesta este prezentat drept "cheia de boltă" a Alianţei Nord-Atlantice, structură militară suprastatală a cărei menire este de a asigura securitatea colectivă a celor 28 de state membre din Europa şi America de Nord.
Zona fierbinte a Orientului Mijlociu reprezintă principalul pericol actual pentru NATO, dat fiind faptul probabilităţii mari de apariţie a sistemelor de rachete capabile să lovească ţinte în Europa. În acest sens, Iranul este considerat a fi principalul pericol, având la dispoziţia sa rachete balistice cu raza de acţiune de 2 – 2,5 mii de kilometri, care sunt capabile să lovească ţinte în sud-estul Europei.
Scutul antirachetă, care urmează a fi instalat în Anatolia (Turcia), va fi compus dintr-un radar ultra-puternic şi performant, sisteme de rachete SM-3 aflate pe fregatele Aegis din Marea Mediterană şi interceptoare amplasate în România şi Polonia. Controlul asupra întregul scut antirachetă va fi realizat de la comandamentul NATO de la baza Ramstein, Germania.
