Connect with us

Opinii

Moldovenii dau pe gratis băncilor 3,4 miliarde lei, dar sunt de aproape 4 ori mai grijulii cu banii lor față de români

Publicat

pe

În prezent depozitele persoanelor fizice în sistemul bancar constituie 37,6 miliarde lei într-o ușoară scădere cu 850 milioane lei față de luna februarie 2017, când ele au atins maximul istoric de 38,5 miliarde lei, scrie pe blogul său economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Această scădere este provocată de o ușoară retragere a depozitelor cu dobândă, factor care a determinat creșterea ponderii depozitelor la vedere fără dobândă de la 8,5% la 9,2%.

Altfel spus depozitele moldovenilor care nu aduc dobândă din sistemul bancar la ziua de azi constituie 3,4 miliarde lei.

Totuși trebuie să remarcăm că moldovenii sunt foarte atenți cu banii lor, suma de 9,2% reprezintă banii pentru uz curent ale cetățenilor aflate în bănci, restul sunt depozite cu dobândă. În România ponderea depozitelor fără dobândă se ridică la 35%*, sau de 3,8 ori mai mult decât în Moldova.

Însă această pondere redusă are și o explicație negativă: cetățenii noștri preferă achitările în numerar și folosesc foarte puțin pentru achitări cu cardul bancar.

Moldovenii preferă să țină banii în buzunar, iar dacă îi lasă la bancă atunci doar pentru a câștiga din dobândă. Neîncrederea în achitările cu cardul ne face să fim foarte grijulii cu banii noștri, dar să nu uităm de cele 16,7 miliarde lei, bani în numerar aflați în circulație, care sigur nu aduc nici un fel de dobândă.

După cum vedem cetățenii noștri sau țin banii la ciorap, sau la depozit cu dobândă, iar 3,4 miliarde lei din bănci sunt banii pentru achitări curente mult mai puțini decât banii din buzunar care la fel nu aduc venit.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe
Advertisement

Opinii

Expert: Businessul moldovenesc stabilizează piața valutară

Publicat

pe

De către

După 16 luni de apreciere continuă a monedei naționale față de dolarul american în luna mai urmărim o ușoară relaxare a presiunii pe piața valutară și o depreciere ușoară cu circa  1,1% a leului moldovenesc față de dolar de la 16,44 Lei/USD în aprilie până la puțin peste 16,6 în mai, scrie pe blogul său economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Unul din factorii care a dus la aprecierea leului a fost surplusul de valută pe piață valutară, începând cu anul 2016. În luna aprilie surplusul de valută în valoare anuală a atins nivelul record de 367 milioane USD. Această presiune pe leu a dus la apreciere, chiar dacă BNM a fost nevoită să intervină de mai multe ori pentru a reduce din presiune.

Surplusul de valută a fost de determinat de creșterea ofertelor nete din partea cetățenilor și cererea redusă din partea agenților economici.

 Astfel, la finele anului 2015 oferta netă de valută din partea cetățenilor a atins nivelul minim de de 1,5 miliarde USD anual. Apoi a urmat o perioadă de creștere a ofertei de valută din partea cetățenilor, care în luna aprilie  2018 a  depășit deja 2 miliarde USD în valoare anuală.

Totodată, cererea de valută din partea persoanelor juridice pe tot parcursul anilor 2016-2017 a înregistrat o scădere lentă apoi o creștere nesemnificativă, oscilând între 1,5-1,7 miliarde USD anual. Lucrul acesta a și condus la aprecierea leului moldovenesc

Însă în prezent urmărim o accelerare a cererii de valută din partea persoanelor juridice, mult mai rapidă decât creșterea ofertei din partea cetățenilor, fapt care scade din presiunea asupra leului și chiar a permis o ușoară depreciere a lui în luna mai.

În opinia noastră piața valutară din acest an va fi mai relaxată decât în 2016-2017, se va reduce presiunea asupra leului și nu v-om mai urmări situația din anii precedenți de apreciere continuă a leului.

Citește mai departe

Opinii

Expert: Achizițiile publice, bântuite de încălcări

Publicat

pe

De către

Suma achizițiilor publice a constituit 8,6 milioane de lei cu 14,6% mai mult în anul 2017 față de anul precedent, dar economista IDIS Viitorul, Diana Enachi a declarat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”deși se fac mai multe achiziții publice încălcările și neregulile continuă să existe.  

Printre cele mai frecvente încălcări se numără: nerespectarea termenilor privind încheierea contractelor de achiziție, nerespectarea termenelor minime pentru depunerea ofertelor, nerespectarea termenilor de prezentare a dărilor de seama și completarea defectuoasa/discriminatorie a cerințelor obligatorii din anunțurile de participare și nerespectarea regulilor de publicare.

„Toate ministerele dețin pe pagina web rubrici destinate achizițiilor publice, dar acestea nu conțin informații complete și actualizate. Transparența este asigurată parțial la etapa de planificare. Cu excepția Ministerului afacerilor Externe, toate celelalte și-au publicat Planurile de achiziții pentru anul 2018. La etapa de tender transparența este redusă, astfel nici un minister nu a publicat pe pagina web toate anunțurile de participare la toate procedurile desfășurate în 2018”, a precizat Diana Enachi.

Un alt aspect care vorbește cel puțin indirect despre gradul de deschidere și transparență a ministerelor este și participarea acestora (deocamdată benevolă) la noul sistem de achiziții electronice – MTender.

Astfel, un singur minister (Finanțelor) și autoritățile subordonate utilizează platforma MTender care deși este abia la etapa de proiect-pilot pentru achizițiile de mică valoare, aceasta demonstrează transparență și responsabilizare din partea instituțiilor publice.

Economista susține că procurarea individuală de către fiecare subdiviziune sau entitate subordonată dintr-o în calitate de autoritate contractantă, generează costuri sporite și ineficiența cheltuielilor publice. Or, peste 90% din produsele și serviciile achiziționate sunt aceleași.

Un alt exemplu elocvent în acest caz este Primăria municipiului Chișinău în cadrul căreia fiecare direcție are statut de autoritate contractantă își organizează independent procedurile de achiziție. Acest lucru generează costuri mari de resurse financiare publice, de personal implicat. Prin achiziționarea separată a acelorași produse nu pot fi atrași furnizori care ar putea propune prețuri mai competitive.

„Autoritățile publice sunt obligate de cadrul legal să asigure transparent la toate etapele procesului de achiziție publică, începând cu planificarea și finalizând cu executarea contractelor și informarea publicului privind livrarea bunurilor, serviciilor sau executarea lucrărilor, a concluzionat Diana Enachi.

Citește mai departe

Opinii

Mici concluzii după rezultatele turului I și preconizări pentru turul II

Publicat

pe

De către

1. Orașul va fi administrat de opoziție, adică PPDA sau PSRM
2. Prezența la alegeri e mai mică, crește scepticismul în rândurile cetățenilor din capitală. O bună ocazie de a introduce o nouă mișcare politică cu o retorică nouă. Sper la o stângă progresistă non-putinistă.
3. Unionismul a strâns doar 8 procente, ceea ce înseamnă 2 lucruri:

  1. Unionismul nu mai are aceași forță de mobilizare;
  2. Unionismul nu poate trăi separat de ideea de integrare europeană care era inclusă în retorica veche a PL-ului;
  3. Codreanu blamează veche administrație a Chișinăului pentru un număr atât de mic(35%) prezent la secțiile de votare, făcând aluzia la ideea că anume cei care nu s-au prezentat la vot și ar fi restul segmentului unionist nemulțumit de politica PL-ului. Deci, vom avea din partea PUN-ului, până acum aparent pasiv, atacuri constante asupra PL-ului ca cel care a compromis mișcarea unionistă, ceea ce va fi destul de interesant de urmărit.

Preconizări:

1. Silvia Radu se retrage din viața politică și nu va susține nici un candidat în turul 2, deci este incert cum acele 17,6% vor fi împărțite între candidații rămași în turul 2.
2. Este incertă și poziția unioniștilor. Mai ales că PL-ul, până la alegeri, constant îl atacau pe Năstase. S-ar putea să avem parte de un al doilea episod de „susținem numai dacă recunoaște Unirea” ca la prezidențiale. Nici reacția PUN-ului nu e una preconizabilă, mai ales că această mișcare e susținută de pseudo-intelectuali alde Petru Bogatu care lansează constant articole denigratoare la adresa lui Năstase sau Sandu.
3. Cel mai probabil, PD-ul va declara că îl susține pe Năstase, acesta va spune că nu acceptă susținerea lui Plahotniuc, iar GMG-ul îl vor ataca pe Nastase zi de zi.
4. Indiferent de cine va câștiga, scorul va fi strâns.
5. Petru Bogatu și alți „analiștii politici” vor declara în orice caz că:

  1. Năstase a câștigat datorită electoratului unionist și PD-ului care nu a participat la alegeri.
  2. Năstase a pierdut pentru că nu a acceptat ajutorul PD-ului și nu a declarat că este unionist.
Citește mai departe