Connect with us

Obiectiv European

Modele comunitare: La drum cu mașina prin Europa

  Se topește zăpada, iar odată cu soarele revine și cheful de a ieși din casă și de a porni la drum, pentru a descoperi noi oameni și noi orizonturi. Țările europene rămân o destinație predilectă, inclusiv pentru că pot fi străbătute cu mașina, iar calitatea drumurilor este un motiv în plus pentru o asemenea provocare. Înainte de plecare, însă, este bine să știți că, după ce ați plătit asigurarea și ați alimentat autoturismul, trebuie să vă rezervați niște bani și pentru cheltuielile de parcurs – taxe de autostradă, viniete sau autocolante electronice…

Pe autostrăzile din Europa, șoferii sunt taxați prin intermediul a două sisteme: fie pe anumite segmente de drum, din 100 în 100 de km, fie printr-o vinietă valabilă între șapte zile și un an. Totuși, doar opt țări folosesc vinieta, inclusiv România, în timp ce 14 state preferă taxarea pe segmente de drum, iar alte nouă țări nu percep nicio taxă… Pentru a evita aglomerația de pe autostrăzi, la unele puncte de plată, mașinile pot să treacă fără să se oprească, dacă au un card special cu o sumă de bani pe el. De asemenea, unele țări au taxe mai mici noaptea.

Sistemul austriac de taxare rutieră, unul dintre cele mai moderne

Cu cele 1720 km de autostradă, 150 de tuneluri și 5200 de poduri, care se află sub autoritatea guvernului federal, Austria este o arteră principală pentru traficul rutier european. Ea asigură conexiunea cu celelalte state ale UE, iar sistemul austriac de colectare a taxei de drum este considerat unul dintre cele mai moderne din Europa. Dacă ai decis să mergi în Austria cu mașina, vei fi obligat să plătești pentru utilizarea drumurilor de îndată ce intri în țară. Vinieta se lipește pe parbriz și este necesară pentru utilizarea autostrăzilor și a drumurilor expres, în timp ce, pentru traversarea celor trei tuneluri, șoferii trebuie să scoată din buzunare între 5-8 euro. Pentru anul 2017, vinieta costă 8,90 euro pentru zece zile sau 86,40 euro anual, notează www.tolls.eu. Vinietele austriece pot fi achiziționate la stațiile de petrol, magazinele de tutun și punctele de frontieră, înainte de a ajunge la cel puțin zece km de granița cu Austria. În situația în care ai depășit această distanță, va trebui să achiți o taxă specială de 240 de euro.

Rutele cu costuri foarte mari de întreținere (tuneluri, poduri sau treceri montane) se plătesc suplimentar, în locuri special amenajate. Printre aceste rute se numără tunelurile Arlberg și Karawanken, autostrada Brenner, şoselele Dachstein, Felbertauern, Gerlos sau Silvretta. Mărimea taxelor pentru aceste destinații oscilează de la 5,00 până la 35,50 euro/zi pentru traversarea șoselei alpine Grossglockner. Asemănătoare cu Transfăgărășanul românesc, această șosea este unul dintre trei cele mai vizitate obiective din Austria. Pentru vederea panoramică a celui mai înalt munte din țară, pe care o oferă, este străbătură anual de aproape un milion de călători. „Șoseaua este spectaculoasă, peisajul este de vis, iar drumul este extrem de bine întreținut. Totul este sigur, marcat și asfaltat perfect. Aici nu veți găsi nicio groapă sau alt obstacol care să vă sustragă atenția de la admirarea peisajului. În plus, vă veți mândri că ați mers cu mașina pe una dintre cele mai cunoscute șosele montane din Europa”, scriu cei din echipa www.vacantacumasina.ro. Menționăm, totodată, că taxa pentru această stradă se reduce cu zece euro după ora 18.00, potrivit portalului https://www.grossglockner.at.

Pentru camioanele și autocarele ce traversează Austria, din anul 2004 este aplicată o taxă diferită. Astfel, vehiculele de peste 3,5 tone au nevoie de o echipare specială, numită GO-Box, care costă circa cinci euro. Sistemul GO-Box este o cutie albă care înregistrează lungimea de autostradă parcursă, folosind sistemele radio montate în diferite locații. Taxa pentru camioane este calculată în funcție de distanța parcursă, de categoria vehiculului și de clasa de poluare. Din 1 ianuarie 2017, taxa de drum pentru aceste vehicule include poluarea fonică, dar și ora la care se circulă – tariful mai mare de noapte se aplică între ora 22.00 și 5.00 dimineața. Vehiculele care nu au montate sistemul GO-Box sunt detectate și fotografiate de scanerele 3D, care pot înregistra până la 120 mii detalii pe secundă. Amenzile austriece sunt destul de usturătoare pentru șoferi – 240 de euro dacă autovehiculul care nu are vinieta fixată pe parbriz și 110 euro dacă șoferul este prins fără vinietă sau fără sistemul GO-Box.

În Franța, șoferii își pot calcula singuri taxele

Spre deosebire de Austria, în Franța nu există vinietă, dar toate autostrăzile, principalele poduri și tuneluri sunt cu taxă, care este una destul de usturătoare. Excepție fac autostrăzile din jurul orașelor mari și câteva porțiuni de drum din nordul țării. Așadar, fiecare drum are propria taxă, iar unele autostrăzi au și porțiuni care se taxează diferit. Pe porțiuni, sumele plătite oscilează între 20 și 50 de euro. Șoferii pot calcula individual distanțele și taxele ce trebuie plătite, utilizând site-ul www.autoroutes.fr. Trecerea peste podurile și tunelurile importante cere plăți între 2,60 și 43 de euro. Pentru a ajunge din Franța în Anglia, prin celebrul Eurotunel, șoferii trebuie să achite 23 de euro într-o singură direcție. Totuși, în caz de rezervare prealabilă pe eurotunnel.com, sunt accesibile și unele reduceri. Plățile sunt colectate la stațiile de taxare, dar și prin sisteme electronice automate. Taxa se poate plăti în numerar (euro, lire sterline, dolari, franci elveţieni) sau cu cardul, potrivit www.tolls.eu.

Dacă mergeți frecvent în Franța, puteți utiliza sistemul automat de achitare Liber-t, care nu necesită tichete, numerar sau cărți de credit. Sistemul este caracterizat printr-un dispozitiv fără fir, numit transponder, care este atașat la parbrizul mașinii și îți permite să treci prin porțile de taxare fără a te opri (trebuie doar să încetinești până la 30 de km/oră). Distanța parcursă este înregistrată în sistem și, la sfârșit de lună, primești o factură cu taxa acumulată. Pentru a beneficia de acest sistem, șoferii trebuie să plătească 39,20 de euro pentru dispozitiv (include depozitul de 20 euro care va fi rambursat când transponderul este returnat), câte cinci euro lunar pentru utilizare, plus taxele acumulate în fiecare lună, scrie publicația The Telegraph.

Din 2017, autostrăzile din Germania sunt întreținute din taxa pentru vinietă 

Până de curând, deși se numără printre cele mai bune din lume, autostrăzile din Germania nu erau taxate (plăteau doar camioanele). Din toamna anului 2017, însă, cei care merg cu mașina în această țară vor plăti o taxă de 2,5 euro pentru zece zile, nivelul maxim fiind de 130 de euro pe an. Valoarea vinietei va fi stabilită în funcție de cantitatea emisiilor CO2  a automobilului și de perioada pentru care se eliberează. Taxa va fi plătită chiar și de autoturismele înregistrate în Germania, dar ea va putea fi dedusă din taxa anuală pe autovehicul. Această decizie a fost luată la 25 ianuarie curent, după ce Berlinul și reprezentanții Comisiei Europene au ajuns la un acord pentru introducerea vinietei pentru autoturisme pe autostrăzile germane. Potrivit Ministrului german al Transporturilor, Alexander Dobrind, noua taxă va aduce 500 de milioane  euro anual la buget, iar banii vor fi investiți în infrastructură, scrie Agerpres.

● Reţeaua de autostrăzi din Franţa are o lungime de 11.882 de km, administrate preponderent de firme particulare. Detectoarele de radar nu sunt permise în această ţară, amenda ridicându-se la 1500 de euro. Autostrăzile cu plată sunt semnalate cu  indicatorul peage (taxă), în timp ce indicatoarele de culoare verde cu litera ”N” (Route National) te îndrumă spre artere gratuite.

Pentru ca economia țării să se dezvolte în continuare, Germania are nevoie de investiții suplimentare de cel puțin 6,5 mlrd. de euro pe an pentru întreținerea rețelei de transport, potrivit unui studiu realizat de institutul DIW din Berlin. Și asta pentru că cele 44 de mln. de autovehicule, care circulă anual pe drumurile germane, provoacă uzura infrastructurii.

Pe lângă vinietă, șoferii care vizitează Germania vor continua să achite taxele pentru cele două tunele: Herren – 1,70 euro/zi și Warnow – 3,20 euro (iarna), 4,00 euro (vara) și 2,55 euro cu sistemele de taxare TGA, OSCARD și RFID. Pentru Herren (deschis în 2005 și care face legătura între orașele nordice Lübeck și Travemünde), site-ul

http://herrentunnel.de arată că, pe lângă taxarea în numerar, șoferii care călătoresc frecvent pot opta pentru sistemele automate (între 0,80 și 1,35 euro), cum ar fi autocolantul RFID (costă 3,00 euro) care este fixat în interiorul parbrizului și creează conexiunea între stația de taxare și cardul de client. Pentru traversarea tunelului Warnow (cu o lungime de 790 de metri, conectează malul stâng cu cel drept al râului Warnow în orașul-district Rostock și reduce călătoria cu până la 20 de minute sau 15 km), sistemele automate încasează o taxă fixă zilnică, fie vara sau iarna, prin intermediul cardului de client, iar detalii găsiți pe pagina http://www.warnowquerung.com/.

Taxe „europene”, drumuri „moldovenești”

Anul 2017 a venit cu surprize și pentru șoferii străini care traversează Republica Moldova unde, din 20 februarie, funcționează un nou sistem de taxare. Șoferii pot procura vinieta online, pe portalurile vinieta.gov.md sau evinieta.gov.md, precum și în orice filială a „Moldova-Agroindbank”. Aici este perceput un comision de șapte lei sau 1,5% din valoarea vinietei.

Taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova (inclusiv deținute de cetățenii noștri) s-a majorat pentru anumite perioade începând cu 1 ianuarie curent. Astfel, prețul vinietei pentru 30 de zile a crescut de la 14 la 16  euro, pe 90 de zile – de la 30 la 45 de euro, pe 180 de zile – de la 50 la 85 de euro. Neschimbate au rămas taxele pentru șapte și 15 zile, respectiv 4,00 și 8,00 euro, notează portalul Infomarket.

Sancțiunile, însă vor fi mai blânde în acest an. Șoferii străini care nu vor avea certificatul ce atestă achitarea vinietei pentru o perioadă mai mare de șapte zile vor fi sancționați, din 16 martie 2017, cu o amendă între 1200-1560 de lei, comparativ cu 2 600 cât  este în prezent. Săvârșirea repetată, în cursul aceluiași an, a contravenției de către o persoană se va sancționa deja cu o amendă de 1440-1800 de lei (față de 3000 în prezent), iar o persoană juridică va plăti de la 2400 la 3600 de lei (față de 6000 în prezent), se arată în Codul Contravențional.

Taxa pentru vinietă a fost introdusă în Republica Moldova la 1 noiembrie 2012. Inițial, ea costa 2,00 euro pentru șapte zile, respectiv 4 euro/15 zile, 7 euro/30 de zile, 15 euro/90 de zile și 25 de euro/180 de zile. Introducerea taxei de drum a fost recomandată autorităților de către Fondul Internațional Monetar. Șoferii pot achita vinieta în orice la birou vamal, post vamal intern sau de frontieră la intrarea în țară. Potrivit Serviciului Vamal, în perioada 30 ianuarie – 5 februarie 2017, au fost eliberate 9132 de viniete, care au adus în buget peste 1,7 milioane lei.

 Autostradă în apropiere de Viena. Sursa: www.tititudorancea.info.ro

Autostradă în Germania. Sursa: www.zukunft-mobilitaet.net

Indicator rutier de taxare în Austria. Sursa: www.kraoti.de

Aparat automat de taxare în Franţa. Sursa: www.tititudorancea.info.ro

 Autostradă de la sudul Austriei. Sursa: www.mapio.net

 Așa arată vinieta austriacă în 2017.Sursa: www.asfinag.at

Ana-Maria Veverița, reporteră „Obiectiv European”

Articol realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al National Endowment for Democracy (NED). Citiţi „Obiectiv European” pe pagina web www.api.md

Citește mai departe
Advertisement

Important

Teatrul din Cahul și Sala cu Orgă sunt readuse la viaţă cu ajutorul financiar al României

Statul român a oferit Republicii Moldova zeci de milioane de euro pentru diverse proiecte sociale. Partea leului, peste 26 de milioane, s-a dus în reabilitarea a circa 920 de grădinițe din diverse localități. Dar acestea nu sunt singurele domenii care se bucură de sprijinul României. Astfel, alte 1,8 milioane de euro vor merge pentru construcția unui nou sediu al Teatrului „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, precum și pentru renovarea Sălii cu Orgă din Chișinău. Lucrările sunt în toi, iar peste un an aceste instituții culturale își vor putea deschide ușile pentru public. 

Era o zi cam posomorâtă la Cahul. În zare, spre malul Prutului, se vedea cum soarele încerca să străbată ceața ce voia să-și așeze perdeaua peste capitala Sudului. În parcul din oraș au ieșit părinții cu picii lor ca să mai zburde, iar cei mai curioși priveau atent firele verzi de iarbă și le analizau printre degețele. Liniștea din parc era spartă însă de bocănituri surde. Zgomotul venea din partea stânga a parcului. Acolo, după gardul ce împrejmuia un fundament de clădire, vreo zece muncitori lucrau cu capetele aplecate. Le ridicau puțin doar când dădeau binețe, și le răspundeau șoptit: „Dă,  Doamne!”, atunci când munca lor era întreruptă cu îndemnul „Doamne Ajută!”. Erau tocmai muncitorii care lucrează la edificarea noului sediu al Teatrului din Cahul.

 Teatrul din Cahul va avea un nou sediu graţie sprijinului de 800 de mii de euro, oferit de Guvernul României. Alţi 400 de mii de euro au fost alocaţi din Bugetul Republicii Moldova. Cahulenii abia așteaptă încheierea lucrărilor: înainte de toate, pentru că noul teatru, amplasat în centrul vechi al orașului, se va înscrie printre atracţiile turistice și culturale ale urbei; apoi, pentru că ard de nerăbdare să-i inunde sălile, ca pe timpuri.

Spectacole pe scena… fostei judecătorii

„Am început construcția exact cu un an în urmă. Vedeți cât s-a muncit?”, ne spune mândru de efortul echipei sale Gheorghe Lebschi, care este șef de șantier. „La început a fost foarte mult de lucru, mai ales fundamentul a necesitat mult efort, căci s-au săpat opt metri adâncime în pământ. Acum, deoarece se încălzește afară, ne vom mișca mult mai repede. Peste un an și jumătate sperăm să finisăm”, adaugă muncitorul, în timp ce privește cu optimism la câteva plăci de beton ce urmează să fie ridicate cu macaraua.

Noua clădire a Teatrului „B. P. Hasdeu” din Cahul este ridicată pe locul unde s-a aflat vechiul sediu al instituției, care a funcționat aici până la sfârșitul anilor ’90. Dar, într-o bună zi, trupa a fost alungată de acolo: au făcut-o… fisurile mari ce au apărut în pereți, vechiul edificiu, cu o istorie bogată în spate, datând încă din perioada interbelică. Ca o soluție temporară, actorii s-au aciuat în clădirea fostei judecătorii a raionului, veche și ea, însă actorii au cârpit-o pentru a putea lucra. „Din două săli de ședințe am făcut o sală de spectacole cu o capacitate de o sută de locuri. Când sunt mai mulți spectatori, punem scaune suplimentare”, ne spune Gheorghe Mândru, directorului Teatrului.

  Peste un an, Teatrul din Cahul va avea casă nouă, o clădire modernă și spaţioasă. Foto: Lilia Zaharia


Clădire nouă în Centrul vechi

Așadar, condițiile „de teatru” sunt mai mult improvizate. Până și cabinele unde actorii își schimbă costumele și își încălzesc vocile sunt ca niște cămăruțe. În schimb, aici domnește bunăvoința, toată lumea simțindu-se ca în familie. „Mai ales că toți abia așteaptă să se mute în noul teatru, care va fi spațios”, adaugă directorul trupei cahulene.

„Este un loc frumos, alături de parc și biserică, și cred că va fi iubit de oameni. Cândva în această zonă era și un teatru de vară, veneam aici, îi aduceam și pe copii. Erau vremuri interesante, deoarece actorii se schimbau: ai noști făceau turnee în alte orașe, dar aici veneau artiști străini”, își deapănă amintirile mătușa Galina Jdanova.

Sala cu Orgă e în schele, iar Orga va pleca pentru restaurare în România

Și Sala cu Orgă din Chișinău este în schele, ea fiind cea de-a doua instituție de cultură ce va fi renovată cu sprijinul statului român. Clădirea, care este inclusă în patrimoniul arhitectural al orașului, are aproape o sută de ani. Înainte de anii ’70 ai secolului 20, aici se afla Banca orășenească. Ulterior însă, datorită amplasării centrale și pereților groși, care ofereau o izolare fonică potrivită pentru o sală de concerte, edificiul a fost transformat în astăzi binecunoscuta Sală cu Orgă, o adevărată perlă a capitalei.

Pentru reabilitarea acestei clădiri-unicat, Guvernul de la București a donat un milion de euro. În prezent, din acești bani, este restaurat demisolul clădirii, este consolidat fundamentul ei, este renovată fațada și reparat acoperișul, lucrările în cauză făcând parte din prima etapă a modernizării. „După încheierea acestora, va fi reparată și modernizată și sala de concerte. Deja am convenit ca Orga, instrumentul propriu-zis, care este cea mai mare bogăție a acestei clădiri, să fie dezasamblată. O parte din ea va fi dusă în România pentru a fi restaurată”, spune directoarea instituției, Larisa Zubcu.

 Pentru că Sala cu Orgă este în reparaţii, melomanii sunt așteptaţi în incinta Muzeului de Artă din Chișinău pentru a vedea spectacolele. Foto: Lilia Zaharia

Artiștii abia așteaptă să revină „acasă”

Ea speră că toate lucrările să fie finisate în maximum un an de zile, iar artiștii să se întoarcă „acasă” ca să muncească. „Spun „acasă”, deoarece acum suntem împrăștiați. Repetițiile le facem în incinta Colegiului de muzică „Ștefan Neaga”, iar spectacolele au loc în clădirea Muzeului Național de Artă. Și este greu să muncim așa, inclusiv pe motiv că, dacă nu ai sala ta, nu poți aduce niciun artist străin…”, adaugă Larisa Zubcu.

Lucrările de restaurare a Sălii cu Orgă sunt efectuate de aceeași companie, care acum câțiva ani a renovat Cetatea Sorocii. În cazul acesteia, și autoritățile publice locale, și donatorii au apreciat modul în care au decurs lucrările și acuratețea executării. Sunt niște detalii care vin să le inspire optimism atât echipei Sălii cu Orgă, cât și publicului obișnuit să meargă la concertele care se țin, de obicei, în această clădire specială.

 Lilia Zaharia, reporteră „Obiectiv European” 

Articol realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al National Endowment for Democracy (NED). Citiţi „Obiectiv European” pe http://api.md/page/ro-obiectiv-european-99

Citește mai departe

Obiectiv European

Norvegia: Deținuții care nu se mai întorc în închisori

Recent, în suplimentul „Obiectiv European” s-a relatat despre modul în care se implică Norvegia în îmbunătățirea condițiilor de detenție din penitenciarele din Republica Moldova, pentru a le apropia de standardele europene. Drept exemplu, am adus sectorul de tip deschis al Penitenciarului de femei de la Rusca, reabilitat recent din banii donați de această țară scandinavă. Astăzi, ne-am propus să aflăm ce face Norvegia cu propriii deținuți și ce politici de reintegrare a acestora în societate dezvoltă.

Bastoy, închisoarea unde deținuții vopsesc, gătesc și cultivă

Pe insula Bastoy, la sud de Oslo, se află cea mai mare închisoare cu regim deschis din Norvegia. Este ca într-un sat obișnuit: fără ziduri de beton, fără sârmă ghimpată sau oameni înarmați. Deținuții (vârsta medie 40 de ani, diferite infracțiuni la activ) își execută aici doar ultima perioadă a sentinței, de un an și jumătate. Nu oricine însă poate ajunge pe Bastoy. Deținutul trebuie să scrie o cerere, în care specifică planurile de viitor și motivația, iar criteriile pentru selecție sunt stricte și transferarea se desfășoară conform listei de așteptare. „Aici, oamenii învață să fie responsabili pentru acțiunile lor”, spune fostul director al închisorii, Arne Kvernvik Nilsen.

Deținuții se trezesc singuri, merg la școală, se plimbă prin pădure, înoată sau privesc televizorul. Deși nu au dreptul la telefoane mobile, dispun de cinci cabine telefonice, notează blogul victorkapra.ro. În ceea ce privește munca propriu-zisă, ei pot alege dintr-o varietate de activități – păstoritul oilor, îngrijirea cailor, cultivarea fructelor și legumelor, asigurarea curățeniei, vopsirea caselor, munca în atelierul de tâmplărie. Pentru aceasta, le este asigurat un venit lunar, din care își cumpără hrană de la un magazin situat pe insulă și pregătesc mesele zilnice. Astfel, sunt convinși autorii acestui concept, deținutul va fi motivat să se schimbe din propria dorință, nu forțat de cineva.

Închisoarea Bastoy, văzută de la înălţime: terenuri agricole, pădure și 80 de clădiri. 

O rată a succesului de 80%

Bineînțeles că cei 115 de deținuți nu sunt pe insulă de capul lor, fiind supravegheați de ofițeri. Însă, ei nu stau închiși în celule, ci locuiesc, câte șase-șapte persoane, în case mobilate și utilate confortabil, cu televizoare și calculatoare. Fiecare deținut are propria cameră, iar bucătăria și baia sunt comune. Ei trebuie să învețe să conviețuiască sub același acoperiș, să gătească împreună și, în definitiv, să trăiască în comunitate. În plus, administrația le pune la dispoziție o clădire specială pentru vizitele membrilor familiei, dar și camere în care sunt permise relațiile conjugale.

Deși această închisoare le oferă celor închiși un stil de viață aproape normal, ei nu pot părăsi insula și nici fi alături de familiile lor. Astfel că, în ultimii 15 ani, au existat, totuși, două tentative de evadare: un deținut a vrut să treacă înot canalul, dar a sfârșit strigând după ajutor, iar altul a încercat să fugă cu o barcă, însă aceasta s-a dovedit a fi spartă și lua apă. Rata de recidivă a deținuților din închisoarea Bastoy este de 16%, comparativ cu media europeană de 70%. Ceea ce înseamnă că peste 80% din deținuți nu mai săvârșesc infracțiuni după eliberare.

Modelul Bastoy, preluat de România

Practica norvegiană a fost preluată și de România. Și aici, 115 persoane, aflate în ultimul an de detenție în penitenciarele din toată țara, s-au oferit voluntare pentru a ajuta la construcția unui sat turistic, Tătaru. Timp de trei luni, opt ore pe zi, deținuții au reușit să ridice un centru de meșteșugărit. Seara aveau liber, iar noaptea și-o petreceau în penitenciarul Chilia Nouă, aflat la câțiva kilometri. La sfârșitul stagiului deținuții sunt evaluați și cei care dovedesc că au dobândit cunoștințe în construcții (instalații, zidărie, dulgherie) primesc un certificat ca „finisori case”. Dacă respectă regulile, cât timp muncesc la Tătaru, primesc o reducere a pedepsei cu 20 de zile.

Chiar și în aceste condiții, România luptă cu problema penitenciarelor aglomerate. Conform datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor din această țară, gradul de ocupare a închisorilor este de 145%, în medie, deși poate depăși și 200%.

Prima casă ecologică și tradiţională, construită de deţinuţi în România la îndrumarea unor meșteri locali. Sursă: victorkapra.ro

Ce se întâmplă la noi?

„În Republica Moldova, activitățile în folosul comunității sunt prestate de persoanele condamnate la munci neremunerate (de obicei, salubrizarea străzilor, repararea unor sectoare a orașului). Iar  deținuții nu sunt obligați să o facă. Dacă, totuși, aceștia doresc să presteze astfel de servicii, ei sunt remunerați și beneficiază de o reducere a perioadei de detenție, în funcție de timpul investit”, ne-a relatat Angela Oteanu, fosta șefă a Direcției Resurse Umane din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Conform spuselor sale, persoanele care se află în ultima jumătate de an de detenție sunt încadrate în procesul de resocializare.

Astfel, de dimineață, deținuții pot munci în ateliere auto, în zidărie sau tâmplărie, iar seara se întorc în penitenciar. Din banii câștigați, li se oferă aproximativ 30%, restul revenind închisorii. În plus, pe durata detenției, ei pot urma diverse cursuri în închisori, de la sculptor în lemn până la electrician sau mecanic auto. Dacă dau dovadă de sârguință, pot primi și un certificat în meseria dată. Astfel, deținuții de la Cricova știu să taie piatra de calcar; cei de la Leova și Taraclia sunt încadrați la munci agricole, iar cei de la Pruncul muncesc în ateliere de manufactură sau sculptează în lemn.

Potrivit lui Stanislav Cebotari, psiholog în cadrul sistemului penitenciar, munca în folosul comunității îi ajută pe cei privați de libertate să se integreze mai bine în societate și scade riscul ca ei să mai comită infracțiuni după eliberare. Tot el afirmă, însă, că la noi nu se obișnuiește ca deținuții să-și prepare singuri mâncarea, una dintre cauze fiind lipsa condițiilor și a bucătăriilor. „Se întâmplă foarte rar, doar înainte de Crăciun sau înainte de Paști, ca un grup de deținuți să gătească pentru ceilalți”.

În Norvegia, condamnaţii muncesc, merg la școală și înţeleg importanţa libertăţii. În România, cu ajutorul lor a fost construit un sat tradiţional. În Moldova, deţinuţii nu sunt obligaţi să muncească, însă pot lucra în folosul comunităţii pentru a-și reduce din detenţie. Totuși, această perioadă nu este inclusă în vechimea totală de muncă a condamnatului, nu e înregistrată în carnetul de muncă. 

Liliana Botnariuc, studentă la Școala de Studii Avansate în Jurnalism

Articol realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al National Endowment for Democracy (NED). Citiţi „Obiectiv European” pe http://api.md/page/ro-obiectiv-european-99

Citește mai departe

Important

Ciclist în Europa și… la Chișinău

Statisticile arată că, în orașele europene, tot mai multă lume renunță la mașină în favoarea bicicletei. Copenhaga, Amsterdam sau Strasbourg sunt campioane la acest capitol. Răstimp, la Chișinău, cei care optează pentru biciclete se confruntă cu probleme, cele mai mari fiind lipsa pistelor și străzile blocate de automobile. 

Copenhaga, orașul cicliștilor

În 2015, Copenhaga a fost declarat cel mai prietenos oraș din lume față de biciclete,  detronând Amsterdamul, potrivit Copenhagenize Index. Dintre locuitorii capitalei daneze, 56% folosesc zilnic bicicleta pentru a se deplasa la serviciu/studii, 20% – transportul în comun și doar 14% utilizează mașina. Astfel, numărul celor care preferă bicicleta este de patru ori mai mare decât al celor care merg cu mașina.

Potrivit site-ului oficial al țării, bicicleta este un element vital firesc al orașului Copenhaga, dar și al întregii Danemarce, de mai bine de un secol. Prima pistă a fost amenajată aici în 1892. De-a lungul anilor, autoritățile au îmbunătățit continuu infrastructura pentru cicliști – au creat piste pe carosabil și pe trotuar, au amplasat indicatoare rutiere și au amenajat parcări speciale pentru biciclete. Astăzi, în oraș, există peste 400 de km de piste pentru biciclete și un pod cu două sensuri doar pentru cicliști.

Cyclists await to continue their trip in Copenhagen. 20AUG09 [1SEPTEMBER2014 TRAVEL POST MAGAZINE] –ONE TIME USE ONLY–

Imagine obișnuită pentru Copenhaga. Sursa: VisitDenmark

● În ţara noastră, cel mai mare număr de biciclete este concentrat în zonele rurale și în orașele mici. Conform unui sondaj realizat de Magenta, 33% de moldoveni au cel puţin o bicicletă în familie. În majoritatea cazurilor este vorba, mai degrabă, de o bicicletă pentru copii. 67% nu au nicio bicicletă. 

Cel mai ieftin și mai convenabil mijloc de transport

Corneliu Tiulenev, un moldovean care trăiește în Danemarca, deține patru biciclete. „Am vândut mașina și am cumpărat biciclete. Ieftin, sănătos și practic”, spune el.

Alina Răcilă, o  con-cetățeană de-a noastră stabilită la Copenhaga, spune că, după ce a descoperit impresionanta infrastructură a drumurilor din oraș, a urcat rapid pe două roți. „Atunci când ne-am mutat în Danemarca, nu știam să merg pe bicicletă. Dar am înțeles că trebuie să învăț acest lucru, deoarece aici, mai ales în orașele mari, bicicleta este cel mai ieftin și cel mai convenabil mijloc de transport. Urcăm pe bicicletă nu doar pentru a ajunge la magazin, școală, serviciu, dar și pentru a ne transporta copii, pentru a livra pizza, ziare, scrisori”, povestește Alina.

Chișinăul încă prezintă un pericol pentru cicliști

La un pol opus capitalei daneze, la Chișinău, cicliștii se confruntă cu probleme care nu le permit să se simtă în siguranță atunci când pornesc la drum. Cea mai mare provocare este lipsa pistelor, iar acolo unde există câteva marcaje galbene, trasate haotic, acestea se termină brusc sau sunt blocate de mașini parcate neregulamentar.

În ultimii ani, autoritățile s-au apucat, în câteva rânduri, să creeze piste pentru cicliști. În 2015, primarul Dorin Chirtoacă a dat dispoziție ca în fiecare sector din capitală să fie identificată o stradă, unde să fie trasată câte o pistă pentru bicicliști – însă ideea a rămas doar pe hârtie. În anul 2016, în Piața Marii Adunări Naționale, a apărut o bandă pavată în culoare roz, care să delimiteze pista de biciclete din acea zonă. Dar banda era strâmbă, iar internauții s-au amuzat copios pe seama asta. Iar majoritatea cicliștilor spun că nu își riscă viața pentru a se deplasa prin Chișinău…

● În satele moldovenești bicicletele sunt utilizate ca mijloc de transport, pentru deplasarea zilnică. 28% dintre respondenţi afirmă că merg cu bicicleta zilnic, 16% – de două-trei ori pe săptămână, iar 25% nu utilizează bicicleta deloc. Cel mai puţin circulă cu bicicleta respondenţii în vârstă de 51-60 de ani.

La Amsterdam, pistele niciodată nu se intersectează cu mașinile…

Bloggera Oxana Greadcenco, stabilită în Olanda, obișnuia să meargă cu bicicleta și atunci când locuia la Chișinău, doar că acest lucru era mai mult stres decât plăcere. „Era o adevărată aventură, de aceea, preferam să ies cu bicicleta mai mult noaptea, când străzile erau libere. Am fost accidentată și înjurată în trafic nu o dată, și asta pentru că pe străzile noastre bicicliștii sunt considerați drept niște adolescenți rebeli care au ieșit să se plimbe cu bicicleta unde nu trebuie…”, spune Oxana. Iar la Amsterdam, menționează ea în context și ca soluție, pistele niciodată nu se intersectează cu mașinile, ceea ce te face să te simți în mare siguranță…

Ana-Maria Popovici, lectoră la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, a găsit soluția pentru a practica sportul preferat în siguranță – drumurile de țară și dealurile pitorești. „În Chișinău este greu să te deplasezi cu bicicleta, căci îți pui viața în pericol. Aș putea renunța la transportul public, doar dacă liniile galbene, pe care autoritățile publice locale le numesc ,,piste”, s-ar transforma în adevărate piste pentru bicicliști”.

Ana-Maria Popovici, pe dealurile Moldovei. Foto: arhiva personală

Din păcate, nu este clar când și dacă acest lucru se va întâmpla. Potrivit ÎM „Regia exploatare a drumurilor și podurilor” („Exdrupo”), în ultimii trei ani nu au fost executate lucrări de aplicare a marcajului rutier de delimitare a pistelor pentru bicicliști. „Totodată, menționăm că nu dispunem de informații referitoare la lucrările planificate la acest capitol pentru anul 2017”, ne-a declarat Dorin Ciornîi, reprezentant „Exdrupo”.

Mariana Matcovschi, Studentă la Școala de Studii Avansate în Jurnalism

Articol realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al National Endowment for Democracy (NED). Citiţi „Obiectiv European” aici

Citește mai departe

Ultimile Știri

Social3 ore în urmă

Şomerii care beneficiază de ajutor social vor presta, la solicitarea primarului, activităţi comunitare

Şomerii înregistraţi la agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă din cadrul familiilor beneficiare de ajutor social vor presta, la...

Politică4 ore în urmă

Maia Sandu îl invintă pe Vlad Plahotniuc la o dezbatere publică: Poate veni cu prompterul

Liderul PAS, Maia Sandu, îl invită la o dezbatere publică pe președintele PDM Vlad Plahotniuc pe probleme și soluții concrete ce...

Important6 ore în urmă

49 de persoane din nouă raioane vor primi indemnizaţii unice pentru asigurarea cu spaţiu locativ

Guvernl va aloca 2,04 milioane lei, sub formă de indemnizații unice, pentru construcţia unei case individuale, a unei locuinţe cooperatiste,...

Important6 ore în urmă

Mandatul EUBAM va fi prelungit cu încă trei ani

Mandatul Misiunii Europene de Asistență la Frontieră în Republica Moldova și în Ucraina (EUBAM) va fi prelungit cu încă trei...

Important7 ore în urmă

Şeful ANRCETI şi-a dat demisia! Premierul solicită formarea unei comisii de anchetă

Şeful Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei, Grigore Varaniţă, şi-a dat demisia. Anunțul a fost făcut de premierul...

Important7 ore în urmă

Igor Dodon anunţă acțiuni “la scară națională” de susținere a formei prezidențiale de guvernare

Președintele Igor Dodon a anunțat astăzi „demararea acțiunilor la scară națională în susținerea formei prezidențiale de guvernare”. Şeful statului a...

Social8 ore în urmă

Maşina unui moldovean, spulberată pe un traseu din Ungaria. Şoferul a decedat

Un accident tragic, în urma căruia a decedat un cetăţean al Republicii Moldova, s-a produs astăzi în Ungaria pe autostrada...

Advertisement

Opinii