Connect with us

Cultură

Misterul cărților moldovenești vândute pe un site american fără voia autorilor

Publicat

pe

Mai mulți autori din Republica Moldova, care și-au scos cărți în ultimii ani, au descoperit acum o lună că lucrările sunt vândute, fără acordul lor, de către un site din Statele Unite. Autorii spun că nu au încheiat nici un contract cu firma americană și că au aflat întâmplător despre fapul că cineva le vinde cărțile. Printre ei este și scriitorul Nicolae Dabija. El spune că nici nu încearcă să ia legătura cu site-ul, deoarece ar fi prea costisitor să plătească un avocat american. Alți autori i-au contactat pe administratorii site-ului și astfel au oprit vânzarea cărților.

Pe site-ul shop.eastview.com, înregistrat ca o companie de producție media și difuzare în statul Minnesota din Statele Unite, dar care activează în spațiul ex-sovietic, se vând 7 cărți scrise de Nicolae Dabija, inclusiv romanul „Tema pentru acasă”, apărut la Editura Universul în anul 2011. Cartea costă 42,45$. Tot aici găsim cartea Lilianei Armașu „Singurătatea de Miercuri”, apărută tot în anul 2011 la Editura ARC, pusă în vânzare la preţul de peste 30$; romanul lui Vladimir Coroletchi “Sunt şi eu STEA” (Editura Pontos, 2016) costă 45$. Cărțile actualului ambasador al Republicii Moldova în Germania, Oleg Serebrian, „Despre geopolitică” (Cartier 2009) și romanul „Cântecul Mării” (Cartier 2011) se vând cu 54$ și, respectiv, 42,45 $.

Nicolae Dabija: Asta se numește furt intelectual

Chiar dacă este deranjat de situație și spune că nu are nici un venit din vânzarea cărților sale prin intermediul acestui site, Nicolae Dabija spune că nu a încercat să ia leagătura cu administrația ca să ceară oprirea vânzărilor. „Nu doar site-urile din America folosesc această metodă, am găsit cărțile mele pe mai multe site-uri din Franța, Romania, acesta se numește furt intelectual. Aceste persoane fac excrocherii. Nu am incercat să fac nimic, deoarece am un prieten care este avocat și mi-a spus că să iei un avocat americat ca să-ți apere drepturile de autor este foarte scump, din acest motiv am renunțat la idee”, ne-a spus Nicolae Dabija.

Enlarge

fOTO-2
Site-ul Eastviewshop propune pentru vânzare 7 cărți tipărite ale lui Nicolae Dabija

Singurele cârți care se vând autorizat în SUA sunt romanul „Înviere în infern” („Resurrection from hell”), tradus de Dr. Nicholas Andronesco, profesor la Universitatea din Stamford, Connecticut, și romanul „Tema pentru acasă”. Ambele au fost puse în vânzare în librării.

Ecaterina Deleu a solicitat, prin mail, administrației site-ului să retragă cartea din vânzare.

O altă autoare din Republica Moldova care și-a găsit cartea pe site-ul american este Ecaterina Deleu. Lucrarea sa “Generaţii secunde de migraţie: Cazul Republicii Moldova” a fost pusă în vânzare cu 48$. „Am avut surpriza să văd un site care propune spre vânzare de câteva zile cartea mea “Generaţii secunde de migraţie: cazul Republicii Moldova” la preţul de 48$ — deja au vândut un exemplar. Fără să încheie un contract de difuzare, fără să trimită o notificare autorului sau editorului”, a scris Ecaterina Deleu pe Facebook. Autoarea ne-a spus că, după ce le-a scris administratorilor site-ului, pagina cu oferta cărții ei a fost blocată, vânzarea fiind oprită.

Vladimir Corolețchii, autorul romanului „Sunt și eu STEA”, consideră, la fel ca Nicolae Dabija, că ar fi vorba despre furt. „În ziua de azi îi foarte simplu să creezi un site cu date false, să te dai drept o altă persoană și să vinzi lucruri care nu-ți aparțin dându-te drept autor sau proprietar. Sigur sunt lucruri pe care orice persoană care are o minimă idee de informatică înțelege cum funcționează faza cu furatul. Eu am ceva experiență în informatică și de aceea știu că dacă voi interprinde ceva de unul singur — nu se va schimba nimic. Este nevoie de autorități, cred. Eu nu am încercat să fac nimic întrucât știu ce se află în spatele acestui website, cel puțin intuiesc — sper să greșesc, dar puțin probabil. În caz că cineva cumpără, ei probabil au 2 opțiuni: ori iau banii și nu răspund la cumpărători, ori iau și comandă cartea de pe site-ul librariei din Chișinău și o trimit direct la domiciul celui ce a cumparat (mai mult ca probabil prima variantă)”, ne-a spus Vladimir Corolețchi.

În același timp, ambasadorul Oleg Serebrian, ale cărui cărți se vând, la fel pe site-ul amercian, ne-a declarat, la rândul său, că nu are nici o obiecție legată de această situație, întrucât, din câte își amintește, pentru edițiile care au fost preluate de acel site, dreptul de autor aparține editurilor cu care are încheiate contracte de tipărire.

O minimă investigație pe net ne arată că site-ul shop.eastview.com a fost creat în anul 1994, pagină de Facebook și-a făcut în anul 2011, însă cele mai frecvente postări au început să apară în anul 2015. Eastview propune doar cărti din țările de est.

Cum au ajuns cărțile moldovenești să se vândă pe un site american?

Reprezentanții câtorva edituri din Chișinău (ARC, Pontos, Cartier), ale căror cărți au apărut în vânzare pe shop.eastview.com, ne-au comunicat că nimeni nu a luat legătura cu ei în vederea vânzării cărților pe site. Ei presupun că persoanele care lucrează la acel site au legături cu librăriile sau au „metodele lor de cumpărare”.

Directorul Editurii Cartier, Gheorghe Erizanu, ne-a spus că, de exemplu, în cazul unei cărți apărute la Cartier în anul 2011, el nu vede o problemă în faptul că ea se vinde pe acel site, de vreme ce editura a epuizat stocul de vânzare și nu mai are cartea. „A nu se confunda dreptul de vânzare cu dreptul de autor. Editura nu are contract cu ei, dar asta nu înseamnă că ei nu au dreptul să vândă cartea”, ne-a spus Gheorghe Erizanu.

În cazul în care autorii văd cartea lor pe un site care o vând ilegal, ei pot să scrie un mail acelui site pentru a scoate carte din vânzare, iar în cazul în care site-ul dorește să păstreze cartea, pot face un contract, iar autorul prestează aceste servicii contraplată. Autorul vorbește cu cei de la site-ul în cauză și negociază un contract”, ne-a explicat avocatul Ion Țigănaș.

Compania care vinde cărțile: pentru revânzarea unei cărți tipărite nu e nevoie de acordul autorului

La solicitarea noastră, administrația site-ului shop.eastview.com ne-a explicat, prin mail, că aceasta este o companie de distribuție, care are furnizori în aproape toate tarile europene, care îi livrează cărţi și care apoi sunt puse în vânzare pentru cumpărători. Administrația susține că acest lucru nu este ilegal, dar în cazul în care nu doresc ca lucrările lor să fie vândute pe acest site, autorii trebuie doar să îi anunțe și astfel ofertele vor fi retrase. Am fost informați, de asemenea, că aceste cărți sunt procurate din mai multe librării din Europa.

În răspunsul oferit Ecaterinei Deleu, care spune că le-a expediat mai multe mail-uri, compania susține: „Vom întreba staff-ul nostru din Europa de Est de unde au cumpărat cartea Dvstră. Dacă își vor aminti ne vor spune. Vă putem da asigurări că ea a fost cumpărată legal, cel mai probabil într-un magazin de cărți. În librării sunt vândute diferite cărți de la diferiți vânzători. Pentru a revinde cărțile tipărite nu este nevoie de acordul autorului. Aceasta este o regulă generală pentru cărțile tipărite vândute pe piață. Orice persoană poate cumpăra orice carte tipărită și o poate vinde sau dărui sau face orice altceva cu ea fără acordul autorului. Menționăm că noi nu am făcut un duplicat al cărții, nu am republicat-o și nu am făcut o versiune electronică a ei. Pentru astfel de acțiuni este nevoie de contract. Dar noi nu am făcut niciodată asta și nu avem de gând să facem”.

Totuși, chiar dacă susține că pentru re-vânzare nu este nevoie de acordul autorului, compania a retras de pe site, la solicitarea Ecaterinei Deleu, cartea acesteia „Generații secunde de migrație: cazul Republicii Moldova”.

Acest material a fost  realizat în cadrul proiectului „Propaganda în discursul public. Cum  o evităm? ” implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în perioada ianuarie- septembrie 2017, cu suportul financiar al organizației Baltic to Blak Sea Alliance.

Autoare: Ionela Costiș, Studentă USM

Citește mai departe
Advertisement

Cultură

Superman dirijează pe 1 iunie la Chișinău într-un magic eveniment al verii: Muzica Desenelor Animate

Publicat

pe

De către

Moldovan National Youth Orchestra lansează seria celor peste 20 concerte din 2018 cu o premieră națională: Muzica Desenelor Animate. Spectatorii vor venera prin muzică cele mai preferate animate alături de peste 100 muzicieni în cadrul unei seri magice, ce va fi organizată în contextul Zilei Internaționale a copilului.

Evenimentul va avea loc pe 1 iunie, cu începere de la 18.00 la Teatrul Verde.

Muzica din animatele: Tom & Jerry, Alice in Wonderland , The Lion King , Frozen, Shrek, How to train dragon to fly, Ну, Погоди ! Чебурашка и крокодил гена, Aladdin, Sleeping Beauty, Maria Mirabela, Маша и Медведь, va fi interpretată de Moldovan National Youth Orchestra în paralel cu ecranizare video.

Moldovan National Yoth Orchestra, unica orchestră națională de tineret cu peste 120 concerte la activ realizate în Moldova, Ucraina, România și Germania.

Intrare va fi liberă pentru copiii de până la 12 ani. Prețul biletelor:7 – 20  mai – 80 lei,21 mai – 1 iunie – 100 lei.

Citește mai departe

Cultură

Cine sunt interpreții care au urcat pe scena din PMAN de „Ziua Victoriei” și ce declara 4 ani în urmă moderatoarea concertului //VIDEO

Publicat

pe

Concertul organizat sub egida președintelui Igor Dodon, pe 8 mai, a adunat pe scena din Piața Marii Adunări Naționale în jur de 15 interpreți sau formații muzicale și Orchestra Națională Simfonică, în frunte cu dirijorul Gheorghe Mustea. Numărul persoanelor care au venit să marcheze „Ziua Victoriei” oscilează între 40 de mii, cifră vehiculată de AccentTV,  și șase mii de persoane, cifră oferită de Oleg Bârliba, șeful secției Securitate internă al IP Buiucani.

Regimul stalinist a deportat 875 de mii de basarabeni și a omorât alte 300 de mii.

România, în granițele din 1939, a pierdut în cel de-al Doilea Război Mondial 833 de mii de oameni.

O bună parte dintre interpreții care au participat la concertul de ieri sunt cunoscuți și pentru prezența lor frecventă la alte manifestații organizate de politicieni controversați, precum Vlad Plahotniuc, sau chiar în campanii socio-politice de advocacy în favoarea unor proiecte de lege înaintate de partide politice. Anul trecut, Geta Burlacu a fost surprinsă pe panourile publicitare, împreună cu alți interpreți precum Iurie Sadovnic, Zinaida Julea sau Adriana Ochișanu, promovând sistemul de vot uninominal. Ieri, interpreta Geta Burlacu a apărut pe scena concertului organizat de președintele pro-rus Igor Dodon, fost membru PCRM și PSRM, de Ziua Victoriei.

„E liniște în codrul verde și în satul meu/ Tăticul nu-i demultă vreme și-l aștept mereu/ Tăticul meu e la război/ De când aveam un an sau doi/ Și nu mai vine înapoi tăticul meu.” – sunt o parte din versurile cântate de Geta Burlacu.

De Ziua „Victoriei”, Gheorghe Țopa a cântat despre „pământul nostru”.

Totuși, în anii `90, acesta cânta despre o „dragoste nemărginită”, promovând Unirea cu România – „Dați-le voie flăcăilor basarabeni peste Prut/ Sunt așteptați de fetele din România”.

Moderatoarea evenimentului a fost Mihaela Strâmbeanu, actriță la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, primul teatru stabil de expresie română în Basarabia.

Merită menționat faptul că, într-un interviu oferit pentru independent.md patru ani în urmă, actrița se arăta a fi o susținătoare a vectorului european al RM și accentua faptul că „nu tânjește” după anii sovietici. „Pentru mine, „ofertele Uniunii Vamale” sunt ca o poveste de adormit copiii, din anii sovietici, după care eu nu tânjesc. Mai grav este că o mare parte din cetățenii moldoveni încă mai trăiesc acea nostalgie sovietică și ar face orice pentru a-și satisface iluziile unei vieți „în roz”. Mă întreb, oare a uitat poporul meu foametea din anii 46-48, deportările și grozăviile care ne-au marcat viețile? Refuz să cred. Refuz să cred că poporul meu are conștiința adormită și este ușor influențabil. De cealaltă parte, Uniunea Europeană, în viziunea mea, este spațiul spre care trebuie să tindem, pentru a trăi într-o țară civilizată, prosperă, care ne-ar asigura un trai decent pentru noi și copii noștri. Un lucru este cert, odată ce am refuzat lumea sovietică în favoarea vectorului european, trebuie să mergem înainte, chiar dacă facem pași înceți, iar drumul este anevoios”, declara Mihaela Strâmbeanu.

Invitații speciali ai concertului au fost Denis Maidanov, artist Emerit al Rusiei, și artistul Poporului din Rusia, Oleg Gazmanov. Potrivit agenției concertistice rusești „Disco star”, onorariul lui Gazmanov începe de la 25 de mii de euro, fără TVA și nu include alte cheltuieli.

Focurile de artificii care au durat aproximativ 30 de minute, care au început la ora 00:00, au costat aproximativ 140 de mii de lei. Potrivit unui consultant de la artificii.md, Președinția Republicii Moldova ar avea un parteneriat cu ei și le-au oferit reducere.

La eveniment au praticipat peste zece interpreți din Republica Moldova. Printre aceștia sunt și Silvia Grigore, Vitalie Maciunschi de la Brio Sonores, Serj Kuzenkoff, SunStroke Project, Natalia Gordienco, formația „Lume”, Doina Sulac, Zdob și Zdub și alții.

Citește mai departe

Cultură

EUROVISION 2018: Care sunt primele 10 ţări calificate în finala concursului// VIDEO

Publicat

pe

De către

Concursul Eurovision 2018 a început marți cu prima semifinală la care au evoluat reprezentanții a 19 țări, dintre care doar zece s-au calificat în marea finală de sâmbătă, 12 mai.

Astfel, Albania, Cehia, Lituania, Israel, Estonia, Bulgaria, Austria, Finlanda, Irlanda şi Cipru s-au calificat în finala Eurovision 2018. după ce au trecut, marţi seară, de prima semifinală, care s-a desfăşurat pe scena de la Altice Arena din Lisabona, Portugalia.

Marţi seară, artişti din 19 ţări au urcat pe scena de la Altice Arena din Lisabona, în prima semifinală a concursului: Albania, Azerbaidjan, Belarus, Belgia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Islanda, Israel, Lituania, Armenia, Austria, Croaţia, Cipru, Finlanda, Macedonia, Grecia, Irlanda, Elveţia.

În semifinala de joi, 10 mai,  vor concura Norvegia, Serbia, San Marino, Danemarca, Rusia, Moldova, Olanda, Australia, Georgia, Polonia, Malta, Ungaria, Letonia, Suedia, Muntenegru, Slovenia şi Ucraina. Reprezentanţii Republicii Moldova, trupa DoReDos, vor evolua cu numărul 7.

Ţările din grupul celor cinci mari plătitoare – Franţa, Germania, Spania, Marea Britanie şi Italia – sunt calificate direct în finală, alături de ţara gazdă, Portugalia.

În acest an 43 de ţări vor concura la Lisabona pentru trofeul celui mai important concurs muzical din Europa.

Iată primii 10 finalişti Eurovision 2018:

1. Austria

2. Estonia

3. Cipru

4. Lituania

5. Israel

6. Cehia

7. Bulgaria

8. Albania

9. Finlanda

10. Irlanda

Citește mai departe