Ministerul Sănătății recunoaște că rezultatele Legii Antifumat sunt modeste

Autoritățile au prezentat, joi, într-o conferință dedicată Zilei Mondiale fără tutun, realizările obținute după ce, acum un an, au intrat în vigoare o serie de prevederi controversate ale așa-numitei Legi antitutun, care interzice fumatul în spații publice, inclusiv în localurile de agrement.

Unele cifre prezentate însă nu corespund, în special, cu statisticile unor organisme internaționale, iar până la urmă, viceministra Sănătății, Aliona Serbulenco, a recunoscut faptul că au fost înregistrate „realizări foarte modeste”.

Statistică neconvingătoare

Ministerul Sănătății, Organizația Mondială a Sănătății în Moldova și Ministerul Afacerilor Interne au lansat campania „Moldova iese din fum. Un an de succes și provocări”. Iar în acest an au fost înregistrate un șir de realizări, după cum susține Ministerul Sănătății.

„Interzicerea fumatului în locurile publice a contribuit la îmbunătățirea stării de sănătate a populației”, susține Ministerul Sănătății. Acesta face referire în acest sens la Centrul Național de Sănătate Publică, ce a raportat că numărul bolnavilor cronici care au solicitat asistență medicală în cadrul spitalelor republicane a scăzut cu aproximativ 10 la sută după aplicarea interdicției, de la 8515 bolnavi în decursul lunilor iunie-decembrie 2015 la 7692 de bolnavi în aceeași perioadă din 2016.

Totuși, după cum susțin unii experți, numărul de fumători nu se măsoară doar în persoane care se adresează la medici. În plus, este cunoscut faptul că unele instituții sunt interesate  să mai „aranjeze” cifrele, incluzând bolnavi care suferă de maladii care pot avea legătură cu fumatul, dar nu sunt provocate nemijlocit de acesta. Un exemplu în acest sens constituie și statisticile care prezintă scăderea numărului de fumători prin micșorarea ratei adresărilor la medici a pacienților care suferă de bronșită cronică. Ori, nu este obligatoriu ca persoanele care au bronșită să fie neapărat fumătoare.

În același timp, ar putea fi luat în calcul faptul că micșorarea numărului de adresări la medici poate fi legată și de plecarea a tot mai multor cetățeni peste hotare – peste 100 pe zi, potrivit unor date, sau faptul că unii pacienți ar putea renunța la serviciile medicinei de stat, preferând-o pe cea privată.

Statistici diferite

Faptul că cifrele prezentate par a fi triumfaliste ar putea fi confirmat și de statistica Băncii Mondiale. Astfel, potrivit unui raport al Băncii, din 2014 până în 2016, lucrurile pur și simplu nu s-au mișcat din loc – cum erau 25,3% de fumători printre adulți în 2014, așa au rămas și doi ani mai târziu.

Când a fost întrebată despre aceasta, viceministra Serbulenco a afirmat că datele Băncii Mondiale nu sunt corecte și că mai veridice sunt cele ale Ministerului Sănătății. „Datele pe care le prezentați, precum că nu se schimbă incidența și prevalența, nu sunt corecte”, a declarat dânsa fără drept de apel.

Unde se duc banii?

Autoritățile susțin că statul suportă pierderi economice cauzate de decesele premature, de tratamentul maladiilor provocate de fumat, de cheltuielile pentru achitarea pensiei de invaliditate. Însă când a fost întrebată cum anume sunt cheltuiți acești bani, Aliona Serbulenco nu a putut oferi un răspuns clar. „Este foarte complicat să facem un cost estimativ ce ține de cheltuielile legate de consumul de tutun”, a declarat ea.

Două milioane sunt mai mult decât 2,5 miliarde?

„Noi am estimat costurile ca și consecință a acestui flagel, că statul are pierderi în legătură cu incapacitatea temporară de muncă, invaliditatea, decesele premature, care ar fi estimate în medie la nu mai puțin de două milioane. Această sumă depășește cu mult veniturile pe care le aduce industria tutunului la bugetul de stat”, a spus Aliona Serbulenco. Totuși, potrivit statisticilor ,veniturile la buget în urma accizelor la țigări și a altor taxe este de aproximativ 2,5 miliarde de lei anual.

Toate acestea demonstrează încă o dată că doar adoptarea unei legi nu rezolvă și problemele. Este nevoie de politici echilibrate și de studierea practicilor din alte state. Spre exemplu, autoritățile ar putea lua în calcul Strategia de reducere a efectelor nocive ale tutunului cunoscută pe plan mondial, ca Tobacco harm reduction (THR), care reduce riscurile pentru sănătate afiliate consumului de tutun atât pentru fiecare persoană în parte, cât și, în general, pentru societate.

evz.md

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.