Anul 2014 va intra în istorie și din cauza situației regionale tensionate: a agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei și a anexării Crimeii. Lumea, așa cum am cunoscut-o în ultimii 50 de ani, s-a schimbat dramatic în acest an, au comentat mai mulți experți internaționali după ce Rusia a decis să nu mai țină cont de principiile și acordurile internaționale și a anexat Crimeea prin forță militară. Profesorul universitar Mihai Cernencu nu este însă de acord cu acest punct de vedere.
Mihai Cernencu: Federația Rusă este cea care susține că lumea s-a schimbat și că trebuie să acceptăm noile realități. Eu nu cred acest lucru. Atâta timp cât există Organizația Atlanticului de Nord (NATO), cât există Uniunea Europeană, cât există actuala structură a relațiilor internaționale, nu putem să vorbim despre faptul că după anul 2014 lumea nu va mai fi aceeași.
Au apărut o serie întreagă de idei în Federația Rusă care, în opinia mea, sunt bizare. De exemplu, reprezentanții diplomației ruse, dar și șeful Kremlinului, afirmă că „NATO se apropie de hotarele Rusiei”. Acest lucru este o adevărată aberație. NATO, prin SUA, are hotar direct cu Federația Rusă la Răsăritul Depărtat, Turcia este membră a NATO din 1947. Nu vad cum intrarea Bulgariei a fost de natură să apropie NATO de Federația Rusă, în condițiile în care Turcia are hotar direct cu Rusia. Iar România nici pe departe nu are hotar comun cu Federația Rusă. Este adevărat că la NATO au aderat și Țările Baltice, dar au făcut-o din simplul motiv că le este frică de o nouă invazie a Federației Ruse, această moștenitoare a URSS, pentru că Moscova a încercat tot timpul să destabilizeze aceste state.
Politica externă a țarismului și politica externă a URSS nu se deosebește deloc de politica externă a Federației Ruse. În 1939 Uniunea Sovietică a creat republica sovietică socialistă karelofină, cu scopul de a începe un război în Finlanda. Din fericire, 11 mii de voluntari internaționali au venit și au dat o ripostă hotărâtă Uniuni Sovietice. Presa sovietică de atunci scria că URSS nu face război cu Finlanda, ci susține republica karelofină ca să lupte cu regimul burghez de acolo. Asta, în timp ce noi știm că Uniunea Sovietică a fost pur și simplu măturată din Liga Națiunilor pentru agresiunea împotriva Finlandei. Iar astăzi, vedem Luhanskul, Donețkul, republica transnistreană… Vă asigur că nu se deosebește prin absolut nimic politica externă a URSS de cea promovată în prezent de Federația Rusă.
În plan economic, Rusiei i-a fost suficientă o jumătate de an ca să resimtă din plin embargoul pe care l-au impus țările UE și SUA în legătură cu Ucraina. La început, Moscova spunea că sancțiunile europene nu o afectează. S-a văzut totuși că nu e chiar așa. Iranul, de exemplu, 40 de ani trăiește sub embargou. Ceea ce înseamnă că economia țării funcționează totuși după anumite legi economice. În timp ce în Rusia actuală nicio lege economică nu se respectă.
Conjugate, sancțiunile externe și situația internă, dar și scăderea dramatică a cotațiilor petrolului pe piața internațională, i-au adus Rusiei situația actuală. Rusia s-a ridicat din genunchi, dar probabil că genunchii creșteau de la burtă, că astăzi economia Federației Ruse s-a pomenit pe burtă.
Lucrurile acestea sunt atât de bizare și de ciudate, încât la un moment dat ți se pare că este un film SF. Cel puțin nu seamănă a realitate. Și nu pare ca acest stat numit Federația Rusă să trăiască cu priză la realitate. Eu cred că adevărata trezire la realitate va veni după Revelion. Pentru că deprecierea drastică a rublei denotă o neîncredere în Guvern, în Putin și în sistemul financiar al Federației Ruse. Și va începe procesul de retragere a banilor din bănci. Or, aici va începe catastrofa, iar „krîmnaș” și „krîmnaș-iștii” vor rămâne în istorie. Lucrurile sunt atât de grave în viitor, încât eu am o mare certitudine că ceea ce a făcut Rusia în Ucraina ar putea să se extindă în Federația Rusă.
Lina Grâu: Apropo, despre această situație financiară complicată din Federația Rusă, la Chișinău există două curente de opinii. Unii spun că situația de acolo nu ne afectează, pentru că nu mai suntem atât de conectați cu piața rusească cum eram acum niște ani. Alții spun că oricum situația din Rusia afectează Republica Moldova destul de mult și va implica și un impact asupra valutei naționale, asupra comerțului și asupra situației migranților. Dvs. cum vedeți lucrurile?
Mihai Cernencu: Eu mulțumesc tuturor sfinților că Republica Moldova totuși nu este atât de conectată în sensul relațiilor economice cu Federația Rusă, datorită embargourilor pe care Moscova ni le-a impus. Și slavă domnului!
Noi vom fi afectați în măsura în care avem depozite în băncile din Federația Rusă și acele bănci de aici care au aceste depozite s-ar putea să se întâmple să nu mai recupereze nimic.
În al doilea rând, vă imaginați că muncitorii din Federația Rusă, care sunt cam 25-27 la sută din toți migranții, ar putea să se întoarcă înapoi, pentru că ei vor lucra degeaba? Eu nu cred că salariile lor vor fi majorate de trei ori. De exemplu, să luăm un muncitor care primea 20 mii ruble. Când euro era 40 ruble sau dolarul – 30 ruble, situația era una. Când dolarul a devenit 60-70 de ruble, situația s-a schimbat – muncitorul nu mai are ce trimite înapoi acasă, el abia dacă își asigură existența acolo.
Al treilea aspect. Eu știu ce s-a întâmplat în 1997-1998, când foarte mulți exportatori de zahăr, de fructe, de legume au rămas de fapt cu nimic. Au avut contractele semnate în ruble, iar rubla a zburat de la 6 ruble un dolar la 30 ruble un dolar. Când au primit banii în ruble, exportatorii umblau și plângeau. Acum, pentru noi este important să ne învățăm lecția – indiferent care este situația, indiferent ce se întâmplă, chiar dacă se deschid toate porțile pentru comerț, noi trebuie să înțelegem o dată și pentru totdeauna că în Rusia crizele se vor mai repeta. Eu știu ce s-a întâmplat în 1988-1989, eu știu ce s-a întâmplat în 1998, iată că acum avem 2014-2015 și eu nu sunt sigur că acest lucru nu se va mai repeta. Deci, câte experiențe le mai trebuie cetățenilor noștri și politicienilor ca să înțeleagă că acolo nu e sigur?
Eu cred că în acest sens noi avem de făcut foarte mult, iar UE ne ajută să transpunem în practică Acordul de Asociere. Iar Acordul de Asociere, prin banii care îi dă UE, încearcă să ne învețe pe noi cum să facem comerț, cum să fie calitatea produselor noastre și cum trebuie să arate produsele noastre ca să fie competitive pe piața UE.
Lina Grâu: De ce se teme Rusia de semnarea Acordului de Asociere de către Ucraina și Republica Moldova?
Mihai Cernencu: Rusia pierde piețele de desfacere. Unde își va vinde Rusia produsele sale în altă țară decât în Ucraina, unde sunt 45 milioane de cumpărători?
În al doilea rând, este cea mai mare frică a lui Putin că, odată cu începutul democratizării și prosperității în Ucraina, exemplul pe care îl va da Ucraina ca un stat modernizat, democratic va fi de sute de mii de ori mai periculos decât orice armă pusă la hotar cu Federația Rusă. Exemplul Ucrainei poate fi năucitor pentru opinia publică din Federația Rusă. Asta este de fapt teama cea mare și motivul pentru care Rusia încearcă cu atâta înverșunare să destabilizeze Ucraina. A avea o Ucraină prosperă la hotar, a avea o Ucraină democratică, cu atât mai mult pe piețele căreia nu va putea intra, înseamnă de fapt începutul sfârșitului Federației Ruse.
Lina Grâu: Unul dintre evenimentele importante ale anului au fost și alegerile parlamentare din 30 noiembrie. S-a vorbit mult despre faptul că acest scrutin a fost unul decisiv pentru cursul european al Republicii Moldova. Cum ar trebui să se comporte clasa politică de la Chișinău pentru ca acest parcurs european să poată continua și să fie resimțit și de cetățeni?
Mihai Cernencu: Dacă oamenii intră în politică ca să aibă beneficii, avem ce avem acum. Dacă însă intră în politică și au interesul statului, este cu totul altceva. Cehia, Estonia, Polonia și încă două-trei țări au avut astfel de politicieni responsabili. De aici pornește totul. Pentru că politica în beneficiul societății nu o poate face oricine.
Spre exemplu, la noi politica aduce profit. Iar dacă politica aduce profit nu mai poți să aduci beneficii societății și cetățenilor.
Lina Grâu: Dacă această situație, ușor tristă, pe care o descrieți va perpetua, perspectiva Republica Moldova de a ajunge în UE pare una incertă. Ce ar trebui să se schimbe în modul de a face politică? Există factori de schimbare în Republica Moldova?
Mihai Cernencu: Atâta timp cât ceea ce am spus mai sus despre politica care aduce beneficii unora va rămâne valabil în Republica Moldova, noi vom sta acolo unde suntem și azi. Lucrurile pot începe să se schimbe în momentul în care vor veni tinerii noștri bine instruiți, care sunt foarte mulți peste hotare, și care ar putea cu certitudine să prea mecanisme ale guvernării, inclusiv ministerele. Masa critică când va veni încoace, doar atunci lucrurile se vor schimba. Și doar prin tineri.
Lina Grâu: Vedeți posibilitatea pentru Republica Moldova de a se apropia mai mult de UE în 2015? Vedeți un Guvern funcțional la început de an?
Mihai Cernencu: Eu mi-aș dori să avem un Guvern până la sfârșitul anului, dar nu știu dacă se va întâmpla acest lucru. Mi-aș dori o alianță mai largă decât aceste trei partide, pentru că s-ar mări astfel baza socială pentru integrarea europeană și susținerea ei. Programul de guvernare trebuie să corespundă Acordului de Asociere. Autoritățile au de adoptat anul viitor peste 300 de legi care trebuie să ducă la armonizarea legislației Republicii Moldova cu legislația UE, ceea ce este foarte mult și foarte complicat de făcut.
Mi-aș dori ca la summitul Parteneriatului Estic de la Riga să se realizeze ceea ce autoritățile au spus în 2013 – să depunem o cerere de aderare la UE. Există și la nivel personal sunt niște relații destul de bune dintre Iurie Leancă și Jean–Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, sunt importante și întâlnirile și vizita pe care o va efectua în Republica Moldova Donald Tusk, președintele Consiliului European.
Dar, în acest parcurs, sunt două condiții inerente – lupta cu corupția și reformele. Aici se va aplica principiul „mai multe reforme – mai mulți bani, mai puține reforme – mai puțini bani”. Această interdependență dintre ceea ce facem noi și finanțările din UE ar putea să devină fundamentală și pentru politicieni, și pentru Guvern, dar și pentru Republica Moldova ca stat.
Unica soluție de modernizare a Republicii Moldova este Uniunea Europeană. Unica soluție ca să creăm un stat prosper este UE. Unica soluție să vedem oamenii civilizându-se este să mergem către UE.
Interviul a fost publicat în Newsletter-ul Asociaţiei pentru Politică Externă (APE) în comun cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). Materialele sunt realizate de Lina Grâu – expert pe politică externă și relații internaționale, coordonator de programe APE.
foto: europalibera.org
