Redacția Moldova.org este solidară cu femeile care au avut de suferit în urma interacțiunii cu sistemul medical din Republica Moldova. Pentru că dorim ca mărturiile celor care au devenit mame și au simțit pe propria piele calitatea deplorabilă a serviciilor acordate în domeniul medicinei prenatale să nu fie uitate, vom publica zilnic câteva mărturii ale acestora.
Anișoara D.: Mi-au lăsat un tampon de vată în vagin
Reclamație: Incompetență, corupție
După ce am născut mi-au lăsat un tampon de vată în vagin. La vreo șase zile deja mirosea de la mine insuportabil. Atunci am căpătat o infecție cu care încă lupt. S-a întâmplat acum doi ani și patru luni la maternitatea din Hânceşti. Apropo, aici vaccinul BȚJ (cum îl numim noi) costă neoficial 450-750 de lei.
Ina C.: În salon erau țânțari, pe pereți mucegai, baia dezastruoasă, fără hârtie igienică sau săpun
Reclamație: corupție, indiferență, condiții de spitalizare deplorabile
Am fost însărcinată în 2013. Când trebuia să nasc, ambulanța a venit abia peste două ore. Le-am zis să mă ducă la CMC, iar ei mi-au cerut bani pentru că „e departe”.
Nașterea a fost rapidă, dar când m-am trezit dimineața, a venit sora medicală și a cerut bani „pentru secție”. Au adus și o pacientă cu cezariană, care a spus că nu poate să se ridice după portmoneu și sora medicală a zis că poate ea să caute în geantă.
Am născut vineri, iar sâmbătă și duminică nu a venit niciun medic. Copilul a plâns toată noaptea, dar nu a venit nimeni să întrebe de ce. Spre dimineață, am găsit asistenta medicală de gardă, i-am zis că plânge continuu. Mi-a zis că „la voi, la toate femeile, azi plâng copiii, nici nu mă lăsați să dorm. Poate îl doare burtica”, dar medicament nu are, să caut singură.
În salon erau țânțari, pe pereți mucegai, baia dezastruoasă, fără hârtie igienică sau săpun. Eram obosită, nedormită, aveam febră, copilul plângea… iar sora medicală se uita la mine și mă certa spunând că îi vine să bată „așa mame”. Acolo, chiar fiind mamă, poți să plângi zile în șir, și nimeni nu te întreabă cum te simți, dacă ai nevoie de ajutor. Mai ales cadrele medicale de serviciu aveau o atitudine care lăsa de dorit în absența medicilor, sâmbăta și duminica. La externare, mi-au dat o anchetă și am scris acolo plângere, dar ulterior nu au întreprins nimic. Când am mers în alt salon să facă bebelușului vaccin, medicul a zis că e nevoie să dau bani „pentru reparația cabinetului”.
La externare, mi-au zis să trecem printr-un birou. Am mers să vedem de ce ne cheamă. Au început să ne filmeze și fotografieze fără a-mi cere acordul. Au zis că această felicitare e cadou de la administrația spitalului, dar la urmă au anunțat cât costă fotografiile și video. Banii strânși nu erau înregistrați nicăieri.
Olga M.: M-am simțit umilită și călcată în picioare
Reclamație: Malpraxis, incompetență
Pe 24 iunie 2017, am născut la termen de 35 săptămâni o fetiță moartă. Este grea pierderea unui copil și mă simt vinovată că nu am putut preveni tragedia. A fost a doua sarcină și un copil mult așteptat. Am tratat cu responsabilitate și m-am pus la evidență chiar de cum am aflat, la șapte săptămâni. Am trecut regulat și la timp toate analizele și ecografiile care, din spusele medicilor, erau bune. Când am ieșit în concediu de maternitate, la 30 de săptămâni, am decis să venim cu familia la părinți, într-un sat din r. Fălești. Medicul de familie a refuzat să mă ia la evidență cu pretextul că e ultimul control și să plec la Chișinău.
Pe data de 24 iunie, la miezul nopții aveam dureri mari de cap si grețuri. Soțul m-a dus la maternitatea din Fălești, unde bătăile de inimă ale bebelușului deja nu se auzeau, tensiunea mea era 160/120 și am fost transportată de urgență la Bălți. La ecografie, medicul mi-a spus în față că copilul e mort. Am fost dusă în salonul de reanimare. Contracțiile au început să se intensifice și au zis că voi naște natural. Menționez că am fost internată pe la ora 4 dimineața cu deschizătura de 2 centimetri, iar medicul care trebuia să-mi primească nașterea nu a fost să mă viziteze. Simțeam că copilul iese și strigam isteric către sora medicală să cheme medicul, dar ele nu știau ce să facă. Una dintre ele îndruga o prostie de genul „Ține în tine, nu împinge!”. Să auzi asta de la o femeie, lucrător medical, de parcă ar fi un proces pe care îl poți controla… Am văzut un pic căpușorul, m-am speriat și m-am dat pe spate, la următoarea contracție am apucat copilașul din mine și l-am ajutat să iasă.
Nu voi uita niciodată cum, într-o instituție medicală, alături de lucrători medicali și în prezenta a doua paciente, am fost nevoită să-mi primesc singură nașterea în salonul de reanimare. M-am simțit umilită și călcată în picioare. Ulterior, am depus plângere la poliție. Nu știu ce pedeapsă se cuvine în acest caz, dar am decis să vorbesc despre asta pentru ca alte mame să poată preveni tragedii similare.
