Connect with us

Opinii

Lilia Carasciuc: Raportul KROLL II nu spune cine este beneficiarul final al furtului miliardului

Publicat

pe

Sinteza raportului Kroll II, care a fost publicată de către Banca Națională a Moldovei pe 21 decembrie, ridică mai multe semne de întrebare la care autoritățile de stat trebuie să dea răspunsuri. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la postul de televiziune TV8, transmite IPN.

Lilia Carasciuc, director executiv Transparency International Moldova, spune că o întrebare la care nu se dă răspuns în sinteza raportului Kroll II este cine a fost beneficiarul final al furtului miliardului. „Ne interesează și când va urma într-adevăr rambursarea banilor fraudați, dar trebuie să-mi dau seama că această investigație presupune că este necesară o colaborare foarte strânsă cu organele de drept ale Republicii Moldova”, spune Lilia Carasciuc.

Potrivit ei, știind că Republica Moldova este un stat capturat, știind că acest raport constată că nu a avut încă acces la informații din mai multe bănci din Moldova, există încă multe semne de întrebare.

Cel de-al doilea raport Kroll dezvăluie cum au fost furați banii din sistemul bancar moldovenesc, precum și țările prin care aceștia au circulat sau în care au ajuns. Anunţul a fost făcut de către Banca Națională, care a publicat, în seara zilei de 21 decembrie, o sinteză a investigației fraudei bancare, pe care a primit-o împreună cu cel de-al doilea raport de la companiile Kroll și Steptoe & Johnson.

Sursa: IPN

S-a lansat în presă în toamna lui 2012, la ziarul Timpul, unde a fost reporteră și redactoare adjunctă. S-a alăturat echipei Moldova.org începând cu iunie 2016.

Citește mai departe
Advertisement

Opinii

Ernest Vardanean: Guvernarea a adoptat legea privind propaganda pentru a-și confirma loialitatea Vestului

Publicat

pe

De către

Coaliția de guvernare a adoptat în lectură finală legea privind propaganda în mass-media pentru a-și confirma loialitatea față de statele occidentale. Opinii în acest sens au fost exprimate în cadrul emisiunii „Glavnîi vopros” de la postul de televiziune NTV Moldova, transmite IPN.

Politologul Ernest Vardanean consideră că aceasta este o lege care a fost adoptată în corespundere cu trendul internațional din regiune. După anul 2014 are loc lupta împotriva influenței mass-mediei rusești. „Această lege a fost adoptată pentru ca guvernarea încă o dată să-și confirme loialitatea față de statele occidentale, însă, eu nu sunt sigur, dacă țările din vest au nevoie de acest lucru”, afirmă Ernest Vardanean.

Juristul Serghei Mișin susține că cel mai probabil președintele Igor Dodon nu va promulga această lege, iar coaliția de guvernare nu se știe dacă va putea să-l suspende pentru 15 minute pe șeful statului, așa cum a făcut în cazul numirii ministrului apărării. „Referitor la promulgarea legii, în Constituție scrie clar că dacă Parlamentul a votat legea a doua oară, președintele este obligat să o promulge. Dacă nu o promulgă – el încalcă Constituția. Majoritatea parlamentară are doar o singură soluție în acest caz – să declare impeachment președintelui și nimic altceva”, a afirmat Serghei Mișin. Potrivit lui, dacă va fi înaintat impeachment șefului statului, această chestiune va trebui supusă referendumului, iar poporul nu va susține demiterea lui Igor Dodon.

Referindu-se la starea de spirit în societate, jurnalistul Igor Volnițchi susține că din ce în ce mai mulți oameni nu cred că votul lor va conta la următoarele alegeri. În opinia lui, în Republica Moldova s-a creat un precedent periculos pentru democrație având în vedere că partidul care a ocupat locul patru la alegerile parlamentare precedente conduce întreaga țară actualmente. Potrivit lui, nu este exclus că alte țări ar putea să preia acest exemplu.

Citește mai departe

Opinii

Burghezia boemă: între latte cu lapte de migdale și existența plină de sens

Publicat

pe

De către

*Pentru a citi, ascultați: https://www.youtube.com/watch?v=Tgcc5V9Hu3g

Scriu acest text într-un local de co-working. Am pe masă o tartă de spanac aparent sănătoasă și un capuccino cu un pom de Crăciun gingaș desenat din spumă. Ambele sunt mult prea scumpe. Dar acesta este prețul pentru Wi-Fi și spațiu împărțit cu tineri cu barbă, ochelari rotunzi de care purtam cu rușine în clasa a treia, în papuci de hiking pentru condiții extreme, talismane aduse din jungle îndepărtate, vizitate între două universități, dar cu acea sclipire și dorință în ochi de a salva lumea și a avea o existență plină de sens.

Astfel de localuri sunt deja în majoritatea orașelor, chiar și la Chișinău, și sunt refugiul pentru bobos, adică bohemian bourgeoise.

Bobos in Paradise: The New Upper Class and How They Got There” a fost publicată în anul 2000, de către David Brooks, scriitor american și editorialist la New York Times pe subiecte de politică și cultură.  Autorul povestește despre apariția boemilor burghezi, adică despre reconcilierea dintre conservatorii orientați spre succes și libertinii creativii. Textul este o lectură ușoară, pe-alocuri cu puțină istorie, dar cu mai multe snoave care amintesc de noi sau de prietenii noștri și, cel puțin, pe mine m-au făcut să râd zgomotos în transportul public.

Brooks începe cartea prin observația că, azi, avocații poartă ochelari mici din metal și vor mai degrabă să semene cu Franz Kafka, decât cu Paul Newman. Cum s-a ajuns la asta? Să vedem.

***

În prima jumătate a secolului al XX-lea, burghezia americană era reprezentată de oameni pragmatici, care respectau tradiția și moralitatea. Ei lucrau pentru corporații, locuiau în suburbii și mergeau la biserică. De partea cealaltă, erau boemii, spiritele libere care confruntau convențiile. Ei erau artiști sau intelectuali – hippies și beatsii. Autorul descrie amănunțit cele două categorii și amintește că primii căutau succes și bani, iar ultimii – libertate și plăcere. Astăzi, lucrurile s-au schimbat. Oamenii care au afaceri, pot să aibă plăcere și scopuri mărețe. În vorbele autorului, un om de succes apărut în Forbes nu este doar un bun manager, dar el sau ea cântă la flaut, pictează, explorează sau cântă într-o formație rock cu numele de Prostate Pretenders.

O explicație a apariției acestei clase cultivate, cu abilități de a face și bani, dar și de a călători în zone îndepărtate pentru a se descoperi pe sine, este liberalizarea accesului la universități. Brooks zice că, înainte de anii ‘60, tinerii intrau la universitățile americane mai degrabă datorită legăturilor de rudenie, decât intelectului. O dată cu schimbarea modalității de admitere, apare elita cultivată. Aceasta nu avea numaidecât scopul de a face bani, dar banii îi găseau pe ei.

Brooks ilustrează schimbarea prin anunțurile de nuntă a ziarului The Times. Dacă în anii ‘50 nu erau publicate deloc realizările de carieră ale subiecților, ci doar familia din care provine, astăzi, pagina este plină de anunțuri despre cum Darthmouth se căsătorește cu Berkley, urmată de o listă de universități absolvite.  Mai mult ca atât, autorul, glumeț, amintește că fiecare cuplu are o mică istorioară de spus în aceste articole: de exemplu, că s-au cunoscut în timpul reabilitării după un maraton sau în timp ce erau la săpături arheologice în Eritrea. De obicei, mergeau în vacanțe în destinații obscure, dar educaționale ca Myanmar sau Minsk. Multe dintre cupluri s-au despărțit pentru o perioadă, pentru că ambii au panicat la gândul de a-și pierde independența. Au fost singuri o perioadă, timp în care unul, să zicem, a organizat cea mai mare fuziune în istoria Wall Street-ului, iar celălalt a devenit neurochirug, după ce a renunțat la școala de somelier. Dar până la urmă, au devenit iar un cuplu.

Astfel, societatea veche a lăsat locul societății realizărilor. Urmează o descriere a noii clase, pe care o observăm doar treptat în Moldova (ah, și eu care credeam că sunt o raritate!). Ei sunt prosperi fără a fi lacomi; au mulțumit pe cei mai în vârstă, fără a fi conformiști; s-au ridicat spre vârf, fără a-i desconsidera pe cei de mai jos; ei au obținut succes, fără a aduce anumite ofense idealului de egalitate socială și au construit un mod de viață prosper, evitând vechile clișee ale consumului ostentativ (dar apar clișee noi).

A face doar bani în ziua de azi nu este văzut tare bine. Trebuie să ai o viață cu o misiune socială, să faci ce vrei și îți place cu adevărat, în același timp să contribui pentru o viață mai bună a celorlalți, surprinzător, de obicei, se fac și bani decenți din asta.

Brooks menționează că, astăzi, să fii un scriitor care face un milion de dolari pe an este cu mult mai prestigios decât să fii un bancher care face 50 de milioane. Sau să fii un software designer, care are acțiuni de milioane, în detrimentul acelui dezvoltator imobiliar, care are zeci de milioane. Unui editorialist, care face anual 150 de mii de dolari, i se vor returna telefoanele mai repede decât unui avocat care face de șase ori mai multe de asta.

Boemii burghezi nu spun câți bani fac. Este era venitului discret. Mai mult contează lucrurile nemateriale. Cum spune autorul: îți vei devota timpul pentru a lua în derâdere propriul succes într-o manieră care prezintă realizările, dar ironia ta te distanțează de ele.

Iată câteva reguli pe care autorul le recomandă:

1) Doar vulgarii cheltuiesc o mulțime de bani pe obiecte de lux. Oamenii cultivați cheltuiesc pe strictul necesar. Desigur, asta înseamnă că este acceptabil să dai sute de dolari pe papuci de hiking, dar este vulgar să cumperi pantofi formali.

2) Este perfect acceptabil să cheltuiești o mulțime de bani pe lucruri pentru profesioniști, chiar dacă nu au nicio legătură cu profesia ta. Astfel, papucii de hiking care au fost creați pentru munții Anzi, petrec majoritatea timpului la  farmer’s market.

3) Trebuie să practici perfecționismul lucrurilor mărunte. De exemplu, nimeni nu vrea să discute despre un colier cu diamante la cină, dar este drăguț să vorbești despre tacâmurile pentru salată inspirate de cultura africană.

4) Elitele cultivate trebuie să cheltuiască mulți bani pe lucrurile care erau cândva ieftine. De exemplu, pe pui organici sau orice fel de legume crescute în condiții fascinante.

Această existență plină de sens a copleșit toate sferele vieții noastre. Gap și Microsoft îl citează pe Ghandi sau pe Jack Kerouack, Volvo face publicitate unei mașini care nu doar îți salvează viața, dar și sufletul, iar Toyota amintește și despre salvatul lumii.

Autorul continuă să ne povestească despre orașele latte, care, în versiunea lor ideală, ar avea un guvern de tip suedez, mall-uri pietonale germane, case victoriene, meșteșugării nativ americane, cafea italiană, grupuri de apărători ai drepturilor omului de la Berkley și venituri ca în Beverly Hills. Mogulul acestui oraș nu vrea un business care să facă bani, dar care să îi ofere ocazia să facă ceea ce îi place. Orice business trebuie să participe la salvatul lumii. Astăzi, poți să salvezi pădurile tropicale, să diminuezi încălzirea globală, să promovezi valorile nativ americane, să susții fermele de familie și să reduci inegalitatea socială chiar din supermaket!

Cartea continuă prin a povesti calea de ascensiune a intelectualului în această lume, prin a scrie discursuri și a face cercetări pentru oamenii care apar în public, apoi prin a participa la conferințe și paneluri de discuție (cel care participă la cele mai multe paneluri câștigă!), apoi a publica o carte, unde evident trebuie să faci referințe la filme, cântece și alte lucruri ale culturii de masă. Astăzi, avem intelectualii moderați, nu radicali. Ei se cred importanți, respectiv, nu trebuie să vorbească. Ei vor fi priviți ca niște persoane înțelepte, dar nimeni nu-și va aminti măcar un gând spus de acestea. Amuzantă este și referința despre editorialistul care va citi timp de 20 de minute un articol despre operațiile pe creier și apoi va oferi o prelegere la o conferință a specialiștilor despre ce nu este în regulă cu profesia lor (status-urile despre sportul național al moldovenilor este datul cu părerea” vă par acum cam banale, da? Noi ne conformăm lumii, doar cu vreo 10-12 ani întârziere).

Revenim însă la bobos. Călătoresc ei la fel pentru că așa fac toți. Desigur, nu se poate de mers în tradiționalele orașe europene în locurile turistice, ci trebuie de mers în călătorii în care se chinuie: agonie și durere. În spusele autorului: acestea sunt călătoriile unde faci hiking prin ghețari sau deșerturi aride, unde soldații lui Alexandru cel Mare mergeau doar sub amenințarea cu moartea. Aceste călătorii nu sunt distractive, dar ele îi dezvoltă fizic și spiritual.

Autorul încheie descrierea noii clase prin a aminti că ei sunt generația alegerilor nelimitate. Citesc mult, privesc filme, sunt mereu ocupați, dar au pierdut esența lucrurilor. Ei ar trebui să redescopere simplitatea legăturii cu lumea.

Brooks încheie optimist. Bobos sunt clasa care a fost educată, eliberată de vechi restricții, ei nu sunt mutilați de război sau crize economice, ei pot fi naivi în marea parte a timpului, dar dacă încep să își pună marile întrebări, ei pot fi clasa care intră în istorie ca una care a dus America într-o altă epocă de aur.

***

Având în vedere că Moldova este cu decenii în urmă, am înțeles că nu este nimic excepțional în dorința mea de a vedea lumea și de a da o mulțime de bani pe papuci de hiking, dar nu pe pantofi cu toc. De a lucra nopțile și weekendurile, pentru ceea ce îmi place și cred că face bine măcar unui alt om, fără a căuta numaidecât recompense financiare. Oamenii care spun că nu merg în locuri turistice, nu sunt excepția, ei sunt regula. Așa sunt vremurile, dar mi se par vremuri tare bune.

Cartea poate fi cumpărată pentru ediția Kindle ca 12 dolari. În română nu a fost tradusă. În ciuda rezumatului cam lung, există o mulțime de fapte și snoave nescrise care vă vor face vacanța de iarnă mai savuroasă în acea pensiune unică și feerică, cu meniu de legume organice crescut de doi frați cu o istorie a vieții fascinantă, purtând ciorăpei de lâniță făcuți de femeile dintr-un sat de munte, cu izvarul din căni inspirate din simbolurile unui culturi uitate și cu o cafea care, cu fiecare înghițitură, salvează populația din alt colț al lumii.

Autoare: Vlada Ciobanu

Citește mai departe

Opinii

Viorel Chivriga: Vestul, perfuzia pentru comerțul moldovenesc

Publicat

pe

De către

Piața din vest este crucială pentru comerțul moldovenesc în condițiile în care aduce schimbări calitative și asigură stabilitate pentru businessul moldovenesc la livrarea mărfurilor și produselor.

În comerțul internațional al republicii Moldova au apărut semnale bune comparativ cu anii precedenți când se atesta o stagnare sau o schimbare puțin vizibilă. Este opinia exprimată la emisiunea ”15 minute de realism economic” de către directorul de programe de la IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.

Toate restricțiile instituite de Federația Rusă din 2013 încoace au influențat activitatea businessului și a acumulărilor la buget. Astfel, după semnarea Acordului de Liber Schimb au început să apară rezultate privind  diversificarea exporturilor și a importurilor spre alte piețe sau din alte piețe.

”În 2017, nivelul exporturilor arată că se poate de livrat mărfuri și produse în state din UE, și nu numai, doar în CSI. O creștere anuală de 17% a livrărilor de mărfuri și produse în UE creează un tablou favorabil pentru businessul moldovenesc. La importuri a fost înregistrată o creștere de  20%. Un rezultat remarcabil ca urmare a eficienței Serviciului Vamal”, a explicat Chivriga.

Referindu-se la Acordul de Liber Schimb cu Turcia, care a intrat în vigoare în anul 2016, directorul de programe a spus că unele voci afirmau că va fi o avalanșă a mărfurilor și produselor din Turcia, dar creșterea a fost de doar 10% în timp ce exporturile s-au majorat cu 1,6 ori în 2017 față de 2016. Observăm doar beneficii de pe seama liberalizării comerțului.

În același timp, România a devenit partenerul comercial cu cea mai mare pondere în comerțul moldovenesc și a devansat Rusia, cu mult, care acum câțiva ani era principalul partener comercial. În urma României sunt Italia și Germania, care arată stabilitate în comerțul cu Republica Moldova. De cealaltă parte, statele din CSI deși au înregistrat o majorare a comerțului întreprind puține măsuri pentru impulsionarea relațiilor comerciale.

”Serviciul Vamal joacă un rol important în impulsionarea comerțului. Sunt sesizabile eforturile de armonizare a legislației, care este mai simplă, racordată la reglementare, dar nu la impunerea barierelor. Acest lucru apropie businessul de instituțiile statului. Or, apariția unor puncte comune de control la frontiera de vest și est va diminua din complexitatea procedurilor de export și a timpului pe care-l pierd agenții economici în vamă”, a specificat Chivriga.

În concluzie, directorul de programe a menționat că odată cu schimbarea legislației apar schimbări calitative și în ceea ce privește standardizarea. În 2017 peste 16 mi de standarde au fost preluate – o schimbare calitativă, care le elimină pe cele vechi moștenite din URSS și asigură businessul moldovenesc cu piețe competitive.

Citește mai departe
Advertisement Enter ad code here

Ultimele Știri

Opinii1 minut în urmă

Lilia Carasciuc: Raportul KROLL II nu spune cine este beneficiarul final al furtului miliardului

Sinteza raportului Kroll II, care a fost publicată de către Banca Națională a Moldovei pe 21 decembrie, ridică mai multe...

Social12 minute în urmă

Serviciul național unic pentru apelurile de urgență 112 va trece în subordinea MAI

Autoritatea responsabilă de rezervele materiale de stat și serviciul național unic pentru apelurile de urgență 112 vor face parte din...

Opinii22 de minute în urmă

Ernest Vardanean: Guvernarea a adoptat legea privind propaganda pentru a-și confirma loialitatea Vestului

Coaliția de guvernare a adoptat în lectură finală legea privind propaganda în mass-media pentru a-și confirma loialitatea față de statele...

Politică17 ore în urmă

Valeriu Ghilețchi, noul vicepreședinte al Parlamentului

Parlamentul l-a ales, în ședința de astăzi, pe deputatul Valeriu Ghilețchi în funcția de vicepreședinte al Parlamentului . Aceasta după...

Politică17 ore în urmă

Unioniștii i-au acordat președintelui Dodon premiul „Unionistul Anului”

„Unionistul Anului”este premiul pe care l-a primit Igor Dodon din partea celor de la Asociația „UNIREA – ODIP” . Pe...

Social17 ore în urmă

Ilan Șor: Avocații mei au depus cerere de chemare în judecată a companiei KROLL la Curtea Supremă din Londra

Primarul de Orhei Ilan Șor a anunțat astăzi că avocații săi au depus cerere de chemare în judecată a companiei...

Diverse17 ore în urmă

Moș Crăciun face cumpărăturile online! 10 idei de cadouri de la producătorii autohtoni

Atmosfera sărbătorilor de iarnă este de-a dreptul fantastică, dar nimic nu se compară cu magia cadourilor ce așteaptă sub pomul...

Advertisement

Opinii