Connect with us

Turism

La Vertiujeni, la vârtejul Nistrului/ GALERIE FOTO

Sate pe mal de Nistru, sate bogate în fel de fel de frumuseţi. Ele ştiu să aştepte, ele ştiu să provoace, ele au ceva special pentru fiecare. De data aceasta popasul e la Vertiujeni, Floreşti.

Publicat

pe

De la Cerlina (Soroca) e multişor până la Vertiujeni (raionul Floreşti). Alt drum decât cel pe jos nici nu e potrivit, cel puţin pentru subsemnatul. Culori şi sunete pe mal de Nistru… Ici o frunză galbenă, colo câţiva norişori răzleţi. Ba adie vântul, ba valurile-şi dansează valsul lor. Pe apa repede a Nistrului trec două lebede albe şi graţioase, iar câteva raţe sfidează zarea.

Dealurile stâncoase străjuiesc malul drept al Nistrului, de parcă ar privi la spectacolul lanurilor din stânga bătrânului râu.

E sâmbătă dimineaţă. Mai fiecare gospodar de la Vertiujeni se duce la moară. Unii pornesc la muncile câmpului, alţii se pregătesc de-o nuntă sau de-un parastas. La ora matinală discut cu primăriţa de Vertiujeni, Ana Cerchez. Potrivit interlocutoarei mele, satul Vertiujeni are o istorie de peste trei secole şi jumătate, fiind atestat documentar la 1651. Toponimul autentic este Vârtejeni. S-ar putea ca în viitorul apropiat localitatea să revină la denumirea de odinioară.

Se spune că toponimul Vârtejeni ar fi pornit de la „vârtejul” (cotul) pe care-l face Nistru aici sau de la vârtejurile din râu. Totodată, există versiune că denumirea localităţii vine de la numele unui boier al locului – Vertiug. După ce mi-a oferit aceste detalii, primăriţa a accentuat, ceea ce eu deja observasem: „Peste tot e frumos. Localitatea impresionează prin relieful ei, prin oamenii care ţin la tradiţii şi obiceiuri.”

Astăzi, ca odinioară, la Vertiujeni, de sărbători, se face joc. La fel, aici e păstrată tradiţia fanfarelor, iar în localitate sunt două (de maturi şi de elevi). Mai nou, Vertiujeniul e printre puţinele localităţi rurale care are lumină stradală. Modernitatea îşi spune cuvântul şi atunci când vine vorba de denumirea străzilor. Astfel, artera principală poartă numele lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Alte străzi sunt: Tudor Scoarţă (personalitate locală), Independenţei, Ion Creangă, Mihai Eminescu, Grigore Vieru, Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, Cocoarelor, Arborilor etc.

Şi dacă am aflat de străzi, atunci o iau spre Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni. Aici se află biserica „Acoperământul Maicii Domnului”. Sfântul locaş de la Vertiujeni, monument de arhitectură, a fost ridicat la 1883 de către moşierul satului, Dimitrie Demi.

Cascadele de lângă pădurea de la Vertiujeni sunt fenomenale. Mai ales că am avut noroc şi în ziua întâlnirii noastre soarele jucăuş forma o mulţime de curcubeie pe apa care curgea grăbit spre Nistru. De la oamenii locului aflu că această apă, deşi rece, nu este bună de băut, deoarece conţine foarte mult calcar, în schimb, potrivit lor, este tămăduitoare. Sunt unii care o lasă să se limpezească, până la aşezarea totală a calcarului, apoi o beau pentru bolile de oase.

Impresionant este şi Monumentul Arheologic „Cetăţuia”. E adevărat că acesta ascunde multe enigme, or nici până astăzi nu a fost descoperit de ce poartă numele respectiv.

Am hălăduit pe dealurile Podiş, Caragina, Hârtop şi altele… Am privit cu admiraţie şi emoţie partea veche a satului Vertiujeni, un fel de amfiteatru, şi Nistrul – o oglindă a acestuia.

Sate pe mal de Nistru, sate bogate în fel de fel de frumuseţi. Ele ştiu să aştepte, ele ştiu să provoace, ele au ceva special pentru fiecare.
 

Citește mai departe
Advertisement

Diverse

Ce vinărie din R. Moldova a produs 1 400 400 de sticle de vin în doar trei luni

Publicat

pe

Combinatul de vin „Mileștii Mici” a exportat în primele trei luni ale anului 2018 cu 88,81 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut. În aceste trei luni, Combinatul a produs 1 400 400 de sticle de vin.

Structura exporturilor pentru această perioadă este următoarea: China – 80%, Polonia – 7%, SUA – 6%, Emiratele Arabe Unite – 4%, Letonia – 2%, Elveția – 1%.

Numărul total al angajaților companiei a crescut și la acest moment constituie 216 persoane.

În ianuarie 2018, pe teritoriul Combinatului a fost organizat un festival unic de tradiții de iarnă din întreaga republică, „Gerar Fest”, la care au participat circa 2000 de persoane. S-au consumat 850 de litri de izvar și s-au vândut mai mult de 500 de sticle de vin. Festivalul „Gerar” este planificat să fie o tradiție bună, a doua ediție va avea loc anul viitor.

În primele trei luni ale anului 2018, peste 3500 de turiști au vizitat galeriile subterane, cu 25% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. Au fost organizate 675 excursii și degustări, cu 21% mai mult decât în primul trimestru al anului 2017.

Pentru a atrage noi parteneri pentru dezvoltarea turismului, reprezentanții Combinatului „Mileștii Mici” au participat la expoziții internaționale din Moscova, Berlin și București. La evenimentul „Gala Turismului 2018”, organizat de ANTRIM, Combinatul a obținut al treilea loc de onoare la categoria „Vinăria moldovenească recomandată turiștilor”.

„În ceea ce privește dezvoltarea vinăriei „Mileștii Mici”, în viitorul apropiat ne propunem să achiziționăm vehicule electrice pentru excursii în galeriile subterane, să îmbunătățim infrastructura Combinatului, să extindem zona viilor, inclusiv prin plantarea soiurilor de struguri autohtoni, să producem serii noi de vinuri și spumante”, – a declarat administratorul Combinatului de Vinuri de Calitate „Mileștii Mici”, Viorel Bezede.

Combinatul de Vinuri de Calitate „Mileștii Mici” este o întreprindere vinicolă de stat, înființată în anul 1969. Pe teritoriul ei se află cea mai mare galerie subterană de vinuri din Moldova, cu o lungime de mai mult de 200 km, dintre care doar 55 km sunt utilizate pentru depozitarea vinului.

Colecția de vinuri stocate în subteranele de la „Mileștii Mici” a fost introdusă în Cartea Recordurilor Guinness și are mai mult de 1,5 milioane de sticle. Din 2005, Combinatul de Vinuri de Calitate „Mileștii Mici” a fost declarat de către Parlamentul Republicii Moldova patrimoniu cultural-național al țării.

Citește mai departe

Turism

Standul de țară la Expoziția Internațională de Turism ITB BERLIN 2018 va avea o suprafață de 65 m2

Publicat

pe

De către

Agenția Turismului a prezentat designul standului de țară cu care va participa, în perioada 7-11 martie, în comun cu 9 agenții de turism și 5 vinării, la cea mai prestigioasă Expoziție de turism din lume – ITB 2018, Berlin, Germania.

Este în premieră când standul național turistic al Republicii Moldova are o suprafață de 65 m2 și o înălțime de 5 m, dar și un număr atât de mare de participanți. S-a optat pentru o prestație profesionistă la această expoziție, bazată pe o vizibilitate mai mare a standului, dar și pe o asigurare de confort necesar de a munci pentru mediul de afaceri.

Standul va fi lucrativ non-stop, prin organizarea conferințelor de presă, degustări de vinuri și bucate tradiționale, a tururilor virtuale, etc.

Conceptul standului de țară constă în promovarea proiectelor “Moldova 2018 – Capitala Mondială a Turismului Vinicol” și “Anul Ospitalității”.

Partea financiară este asigurata 50% la 50% de către Agenția Turismului și bugetul de promovare a exporturilor, administrat de MIEPO. Partea de PR și Comunicare este asigurată de USAID și Guvernul Suediei.

În total, în anul 2018, Republica Moldova va participa la zece expoziții internaționale de turism din diferite țări precum Italia, Finlanda, România, Rusia, Marea Britanie ș.a.

Citește mai departe

Economie

În „cel mai mare sat din Europa”: o mamă singură crește o afacere profitabilă din etno-turism

Publicat

pe

De către

Ana Statova, mamă singură cu doi copii, a devenit recent o celebritate în UTA Găgăuzia. Vestea despre complexul turistic tradițional „Gagauz Sofrasi”, construit în stil găgăuz în satul Congaz, s-a răspândit rapid.

Numit ambițios „cel mai mare sat din Europa”, Congazul se mândrește cu un complex ce reproduce atmosfera și farmecul caselor tradiționale țărănești: sobe cu lejancă, ferestre mici de lemn, păretare și covoare tradiționale din lână naturală. În timpul construcției, Ana a insistat asupra utilizării materialelor ecologice. Acoperișul din stuf și pereții din lut și paie fac ca cele patru căsuțe ale complexului să fie răcoroase vara și călduroase iarna.

Ana a vrut ca lumea să știe mai multe despre frumusețea tradițiilor locale. „Întotdeauna am fost pasionată de istorie și mi-am dorit să păstrez și să valorific tradițiile și zestrea autentică pe care am moștenit-o de la bunica mea, precum și rețetele de bucate tradiționale găgăuze, pe care le-am colectat de-a lungul anilor”, spune ea.

Specialitățile culinare găgăuze, cum ar fi shorpa, o supă de carne de oaie foarte condimentată, sau  bulgurul – un fel de pilaf gătit cu carne de miel, roșii, morcov, ceapă și piper roșu – fac deliciul turiștilor locali, dar și a celor străini.

Din 2016, de când a fost înființat, complexul turistic a devenit un loc de muncă pentru 14 femei și bărbați din localitate. Ana are în continuare planuri ambițioase de a-l dezvolta. „O afacere este ca și cum ai țese un covor: ca să-ți iasă desenul frumos și corect, trebuie să numeri permanent firele de urzeală și băteală și să le rânduiești atent, unul după altul”, spune Ana Statova. Acum ea lucrează de cu zori ca să finalizeze construcția unei crame în stil găgăuz, în care ar vrea să organizeze degustări de vinuri locale.

Pentru femeile din Republica Moldova, ca și pentru Ana, nu este ușor să conducă o afacere. Discriminările și stereotipurile bazate pe gen continuă să existe. Femeile din Moldova se confruntă cu mai multe dificultăți în găsirea unui loc de muncă, chiar dacă au un nivel mai înalt de pregătire  decât bărbații. Femeile mai degrabă decât bărbații își întrerup munca salariată pentru a avea grijă de copii sau alți membri ai familiei, ceea ce înseamnă că veniturile lor se micșorează și își creează o dependență financiară de soț sau partener.

În UTA Găgăuzia, doar doi dintre cei 26 de primari sunt femei. În același timp, pentru prima dată guvernator al regiunii a devenit o femeie, semn că lucrurile se schimbă în bine.

Succesul Anei Statova este, de asemenea, un semn bun și o sursă de inspirație pentru multe alte femei din regiune. „Niciodată nu este târziu să-ți urmezi visul și oricând îți poți schimba viața în bine, trebuie doar să vrei și să faci ceva pentru asta“, spune ea cu încredere.

Ana Statova este unul dintre cei 30 de întreprinzători din UTA Găgăuzia și raionul Taraclia care au obținut sprijin financiar și mentorat din partea Uniunii Europene pentru crearea sau dezvoltarea afacerilor în cadrul programului „Susținerea agriculturii și dezvoltării rurale în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia”, implementat de PNUD Moldova.

Articol scris de Natalia Costaș

Citește mai departe