Connect with us

Turism

La Vertiujeni, la vârtejul Nistrului/ GALERIE FOTO

Sate pe mal de Nistru, sate bogate în fel de fel de frumuseţi. Ele ştiu să aştepte, ele ştiu să provoace, ele au ceva special pentru fiecare. De data aceasta popasul e la Vertiujeni, Floreşti.

Publicat

pe

De la Cerlina (Soroca) e multişor până la Vertiujeni (raionul Floreşti). Alt drum decât cel pe jos nici nu e potrivit, cel puţin pentru subsemnatul. Culori şi sunete pe mal de Nistru… Ici o frunză galbenă, colo câţiva norişori răzleţi. Ba adie vântul, ba valurile-şi dansează valsul lor. Pe apa repede a Nistrului trec două lebede albe şi graţioase, iar câteva raţe sfidează zarea.

Dealurile stâncoase străjuiesc malul drept al Nistrului, de parcă ar privi la spectacolul lanurilor din stânga bătrânului râu.

E sâmbătă dimineaţă. Mai fiecare gospodar de la Vertiujeni se duce la moară. Unii pornesc la muncile câmpului, alţii se pregătesc de-o nuntă sau de-un parastas. La ora matinală discut cu primăriţa de Vertiujeni, Ana Cerchez. Potrivit interlocutoarei mele, satul Vertiujeni are o istorie de peste trei secole şi jumătate, fiind atestat documentar la 1651. Toponimul autentic este Vârtejeni. S-ar putea ca în viitorul apropiat localitatea să revină la denumirea de odinioară.

Se spune că toponimul Vârtejeni ar fi pornit de la „vârtejul” (cotul) pe care-l face Nistru aici sau de la vârtejurile din râu. Totodată, există versiune că denumirea localităţii vine de la numele unui boier al locului – Vertiug. După ce mi-a oferit aceste detalii, primăriţa a accentuat, ceea ce eu deja observasem: „Peste tot e frumos. Localitatea impresionează prin relieful ei, prin oamenii care ţin la tradiţii şi obiceiuri.”

Astăzi, ca odinioară, la Vertiujeni, de sărbători, se face joc. La fel, aici e păstrată tradiţia fanfarelor, iar în localitate sunt două (de maturi şi de elevi). Mai nou, Vertiujeniul e printre puţinele localităţi rurale care are lumină stradală. Modernitatea îşi spune cuvântul şi atunci când vine vorba de denumirea străzilor. Astfel, artera principală poartă numele lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Alte străzi sunt: Tudor Scoarţă (personalitate locală), Independenţei, Ion Creangă, Mihai Eminescu, Grigore Vieru, Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, Cocoarelor, Arborilor etc.

Şi dacă am aflat de străzi, atunci o iau spre Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni. Aici se află biserica „Acoperământul Maicii Domnului”. Sfântul locaş de la Vertiujeni, monument de arhitectură, a fost ridicat la 1883 de către moşierul satului, Dimitrie Demi.

Cascadele de lângă pădurea de la Vertiujeni sunt fenomenale. Mai ales că am avut noroc şi în ziua întâlnirii noastre soarele jucăuş forma o mulţime de curcubeie pe apa care curgea grăbit spre Nistru. De la oamenii locului aflu că această apă, deşi rece, nu este bună de băut, deoarece conţine foarte mult calcar, în schimb, potrivit lor, este tămăduitoare. Sunt unii care o lasă să se limpezească, până la aşezarea totală a calcarului, apoi o beau pentru bolile de oase.

Impresionant este şi Monumentul Arheologic „Cetăţuia”. E adevărat că acesta ascunde multe enigme, or nici până astăzi nu a fost descoperit de ce poartă numele respectiv.

Am hălăduit pe dealurile Podiş, Caragina, Hârtop şi altele… Am privit cu admiraţie şi emoţie partea veche a satului Vertiujeni, un fel de amfiteatru, şi Nistrul – o oglindă a acestuia.

Sate pe mal de Nistru, sate bogate în fel de fel de frumuseţi. Ele ştiu să aştepte, ele ştiu să provoace, ele au ceva special pentru fiecare.
 

Citește mai departe
Advertisement

Economie

În „cel mai mare sat din Europa”: o mamă singură crește o afacere profitabilă din etno-turism

Publicat

pe

De către

Ana Statova, mamă singură cu doi copii, a devenit recent o celebritate în UTA Găgăuzia. Vestea despre complexul turistic tradițional „Gagauz Sofrasi”, construit în stil găgăuz în satul Congaz, s-a răspândit rapid.

Numit ambițios „cel mai mare sat din Europa”, Congazul se mândrește cu un complex ce reproduce atmosfera și farmecul caselor tradiționale țărănești: sobe cu lejancă, ferestre mici de lemn, păretare și covoare tradiționale din lână naturală. În timpul construcției, Ana a insistat asupra utilizării materialelor ecologice. Acoperișul din stuf și pereții din lut și paie fac ca cele patru căsuțe ale complexului să fie răcoroase vara și călduroase iarna.

Ana a vrut ca lumea să știe mai multe despre frumusețea tradițiilor locale. „Întotdeauna am fost pasionată de istorie și mi-am dorit să păstrez și să valorific tradițiile și zestrea autentică pe care am moștenit-o de la bunica mea, precum și rețetele de bucate tradiționale găgăuze, pe care le-am colectat de-a lungul anilor”, spune ea.

Specialitățile culinare găgăuze, cum ar fi shorpa, o supă de carne de oaie foarte condimentată, sau  bulgurul – un fel de pilaf gătit cu carne de miel, roșii, morcov, ceapă și piper roșu – fac deliciul turiștilor locali, dar și a celor străini.

Din 2016, de când a fost înființat, complexul turistic a devenit un loc de muncă pentru 14 femei și bărbați din localitate. Ana are în continuare planuri ambițioase de a-l dezvolta. „O afacere este ca și cum ai țese un covor: ca să-ți iasă desenul frumos și corect, trebuie să numeri permanent firele de urzeală și băteală și să le rânduiești atent, unul după altul”, spune Ana Statova. Acum ea lucrează de cu zori ca să finalizeze construcția unei crame în stil găgăuz, în care ar vrea să organizeze degustări de vinuri locale.

Pentru femeile din Republica Moldova, ca și pentru Ana, nu este ușor să conducă o afacere. Discriminările și stereotipurile bazate pe gen continuă să existe. Femeile din Moldova se confruntă cu mai multe dificultăți în găsirea unui loc de muncă, chiar dacă au un nivel mai înalt de pregătire  decât bărbații. Femeile mai degrabă decât bărbații își întrerup munca salariată pentru a avea grijă de copii sau alți membri ai familiei, ceea ce înseamnă că veniturile lor se micșorează și își creează o dependență financiară de soț sau partener.

În UTA Găgăuzia, doar doi dintre cei 26 de primari sunt femei. În același timp, pentru prima dată guvernator al regiunii a devenit o femeie, semn că lucrurile se schimbă în bine.

Succesul Anei Statova este, de asemenea, un semn bun și o sursă de inspirație pentru multe alte femei din regiune. „Niciodată nu este târziu să-ți urmezi visul și oricând îți poți schimba viața în bine, trebuie doar să vrei și să faci ceva pentru asta“, spune ea cu încredere.

Ana Statova este unul dintre cei 30 de întreprinzători din UTA Găgăuzia și raionul Taraclia care au obținut sprijin financiar și mentorat din partea Uniunii Europene pentru crearea sau dezvoltarea afacerilor în cadrul programului „Susținerea agriculturii și dezvoltării rurale în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia”, implementat de PNUD Moldova.

Articol scris de Natalia Costaș

Citește mai departe

Externe

Cetățenii Republicii Moldova ar putea călători în Turcia doar cu buletinul

Publicat

pe

De către

Cetățenii moldoveni și cei turci ar putea circula între cele două țări doar cu buletinul. Pavel Filip și Recep Tayyip Erdoğan și-au exprimat disponibilitatea semnării unor documente strategice care vor contribui la consolidarea relațiilor bilaterale, printre care și Acordul bilateral privind circulaţia cetăţenilor ambelor state în baza buletinelor de identitate.

Liderul de la Ankara, Recep Tayyip Erdoğan a discutat anterior și cu Andrian Candu despre posibilitatea de a simplifica circulația cetățenilor. Andrian Candu a declarat că autoritățile de la Chișinău vor examina și vor răspunde foarte curând la solicitarea Turciei de a le permite cetățenilor turci să călătorească în Moldova doar în baza buletinului de identitate.

Perspectivele dezvoltării colaborării bilaterale au fost discutate la întrevederea Premierului Pavel Filip cu Preşedintele Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdoğan. Întâlnirea a avut loc în contextul celei de-a 72-a sesiuni a Adunării Generale ONU.

Citește mai departe

Cultură

Festivalul DescOPERĂ, o minune ce durează trei zile// FOTO

Publicat

pe

De către

„Muzica clasică e începutul artei. Ea e veșnică”, spun mulți dintre vizitatorii Festivalului de muzică clasică în aer liber „descOPERĂ”. Aflat la cea de-a doua ediție, evenimentul a reușit să strângă ieri peste o mie de iubitori de operă, într-un cadru natural unic – rezervația cultural-naturală Orheiul Vechi. Pe niște scaune improvizate din fân, vizitatorii au urmărit spectacolul cu opera „Carmen” de Georges Bizet, în regia lui Andrea Battistini.

Pe această întindere de teren, printre stânci, s-au adunat oameni mai tineri, alții mai în vârstă, familii cu copii, oameni de cultură sau din mediul de afaceri – toți veniți să urmărească cum se răspândesc, amplificate, notele muzicale.

Alexandru și Olesea ascultă muzică clasică aproape zilnic. Foto: Victoria Colesnic

Alexandru și Olesea au ajuns la festival pentru prima dată, dar ascultă muzică clasică aproape zilnic. Listele de melodii de pe telefoanele lor arată deosebit: compozițiile lui Frédéric Chopin, Johann Sebastian Bach și Ludovico Einaudi s-au strecurat printre piesele contemporane funk, rock sau electro. „Ne place muzica clasică, deoarece de la ea a pornit totul”, spun tinerii. „Și suntem mândri că există un astfel de festival la noi. Aici, am simțit cu toată inima neamul nostru românesc”, continuă Alexandru.

Simion, biolog de meserie, a venit la festival împreună cu nepoata. Foto: Victoria Colesnic

Simion crede că acest festival este important, deoarece îi atrage pe tinerii pasionați de muzică clasică. Biolog de meserie, bărbatul a deprins iubirea față de muzică din familie. „Bunicul meu a fost cântăreț de sinagogă, în anii ’30. Când Feodor Shaliapin (n. red. cântăreț rus de operă) venea la Chișinău, bunicul meu cânta cu el, la cinematograful Odeon”, povestește Simion. Când a apărut televizorul, cu două decenii mai târziu, mama lui Simion urmărea emisiunile muzicale și, uneori, fredona melodiile. „Nu era cântăreață, dar mie mi s-au memorizat acele fragmente de muzică clasică”, își amintește bărbatul. Simion se bucură să vadă că nepoata îi împărtășește interesele, iar la festival, au venit împreună.

Ira, Alexandrina și Raia sunt impresionate de festival și promit să revină. Foto: Victoria Colesnic

Între timp, pe la mijlocul sălii, trei tinere în rochii cochete își fac poze. Ira, Alexandrina și Raia sunt prietene de peste 14 ani. Le place să meargă la operă împreună și spun că tot mai mulți tineri se interesează de evenimentele culturale din țară. „De când s-au deschis granițele, oamenii au început să vadă cum se întâmplă lucrurile în afară și au devenit mai receptivi”, cred fetele. „Opera o asociem, de obicei, cu o atmosferă solemnă, cu rochiile lungi, elegante. Aici, la festival, există o lejeritate care apropie oamenii de acest gen de muzică”, conchide Raia.

Într-adevăr, majoritatea spectatorilor au venit îmbrăcați lejer, cu blugi, fuste sau cămăși. Unii și-au luat cu ei pături pentru a se simți comod pe scaunele din paie, pe când altora nu le-a lipsit binoclul. Pe parcursul concertului, vizitatorii au degustat vin autohton și s-au bucurat de mâncăruri tradiționale.

Mulți spectatori aveau cu ei binocluri. Foto: Victoria Colesnic

În acest an, oaspeții speciali ai ediției au fost dirijorul Friedrich Pfeiffer din Austria și regizorul Andrea Battistini din Italia. Spectacolul a fost completat de artiștii Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” și ai Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”.

Festivalul DescOPERĂ a început pe 9 iunie și va dura până astăzi, 11 iunie. Sursă: Moldova, Discover the routes of life

Evenimentul a fost organizat de Ministerul Culturii, Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” și Filarmonica Naționala „Serghei Lunchevici”. Festivalul a fost posibil datorită parteneriatului cu Publicis Moldova și suportului oferit de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare în Republica Moldova, Proiectul de Competitivitate din Moldova finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și Agenția Suedeză pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare (Sida).

Monica Babuc, ministra Culturii, a numit festivalul „o minune”, care s-a înfăptuit datorită unui „lung drum pe care l-au parcurs artiștii și organizatorii de la idee la realitate”. Directoarea Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare, Simone Ginger, a remarcat importanța acestui eveniment în contextul promovării Republicii Moldova ca destinație turistică.

Prima ediție a Festivalului de muzică clasică în aer liber „descOPERĂ” a avut loc pentru prima dată în iunie 2016 și a fost dedicat aniversării a 25 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Citește mai departe

Ultimele Știri

Social9 ore în urmă

Grădina Zoologică din Chișinău ar putea fi renovată

Grădina Zoologică din Chişinău ar putea fi extinsă cu încă 14 hectare şi renovată capital, transmite trm.md. Schimbările sunt prevăzute într-un ...

Externe10 ore în urmă

51% dintre britanici sunt pentru rămânerea în UE, spun datele unui nou sondaj

Circa 51% dintre britanici sunt pentru rămânerea ţării lor în Uniunea Europeană, potrivit unui sondaj realizat de institutul de cercetare...

Externe13 ore în urmă

Procurorul general al Ucrainei: Mihail Saakaşvili urmează să fie extrădat în Georgia

Fostul șef de stat georgian Mihail Saakaşvili, un lider important al opoziţiei ucrainene, urmează să fie extrădat în Georgia, a...

Social13 ore în urmă

S-a stins din viață academicianul Andrei Galben, rectorul ULIM

Andrei Galben, rectorul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, s-a stins din viaţă în noaptea de 16 spre 17 decembrie, la...

Externe15 ore în urmă

Noi proteste anti-Guvern, anunțate pentru astăzi, în toată România

Noi proteste antiguvernamentale sunt anunţate pentru astăzi, în Bucureşti şi în mai multe oraşe din România. Oamenii sunt nemulţumiţi de modificările...

Diverse16 ore în urmă

Lapoviță și temperaturi negative pentru următoarele zile

Meteorologii anunță pentru astăzi, 17 decembrie, lapoviță și temperaturi scăzute. Vremea se va răci și în următoarele zile: Sursa: www.meteo2.md

Justiție18 ore în urmă

A murit Ion Vasilati, unul dintre primii judecători ai Curții Constituționale

La 81 de ani, s-a stins din viață Ion Vasilati, unul dintre primii judecători ai Curții Constituționale din Republica Moldova....

Advertisement

Opinii