Connect with us

Cultură

La mulți ani! Maestrul Ion Druţă îşi sărbătoreşte ziua de naştere

Publicat

pe

Scriitorul Ion Druță împlinește astăzi vârsta de 89 de ani. Născut la 3 septembrie 1928, în satul Horodişte, dramaturgul a devenit cunoscut prin intermediul operelor sale în care descrie cu mult har sensibilitatea poporului. Cărțile lui Ion Druță au transmis dorul de casă, dorul de limbă și de pământurile Moldovei.

Preşedintele Igor Dodon a anunţat l-a contactat pe Maestrul Ion Druţă, pentru a-i adresa cordiale felicitări cu ocazia zilei de naștere.

“Oamenii cărților druțiene suntem noi, cei care onorăm „casa mare”, care cântăm „doina”, care mergem la „biserica albă” și ne rugăm de înțelepciune pentru a ne duce cu demnitate „povara bunătății noastre”.

Este și rămâne al nostru indiferent de locul unde se află, deoarece ne leagă grija pentru soarta poporului din care a răsărit”, se arată în mesajul preşedintelui.

Primele povestiri ale prozatorului sunt publicate la începutul anilor ’50. Operele sale, “Frunze de dor”, “Balade din câmpie”, “Ultima lună de toamnă”, “Povara bunătăţii noastre”, “Clopotniţa”, “Horodişte”, “Întoarcerea ţărânii în pământ”, “Biserica albă”, “Toiagul păstoriei” fac parte din fondul de aur al literaturii naţionale contemporane.

Din 1987 Ion Druță este președinte de onoare al Uniunii Scriitorilor din Moldova, post în care a fost ales unanim la Adunarea Generală a scriitorilor. Este decorat cu mai multe ordine și medalii, deține titlul de Scriitor al Poporului.

În 1967, pentru piesa Casa Mare, nuvela “Ultima lună de toamnă” și romanul “Balade din cîmpie”, Ion Druță a primit Premiul de Stat al R.S.S. Moldovenești. A fost ales membru de onoare al Academiei Române, membru titular al Academiei de Științe a Republicii.

La 26 august 2008, a obţinut Premiul de Stat „pentru contribuţia de excepţie la dezvoltarea culturii şi literaturii naţionale şi universale”.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe
Advertisement

Cultură

Top 12 tradiții de Paște pe care nu le știai

Publicat

pe

Ziua învierii lui Hristos este una dintre cele mai importante sărbători religioase. Dar ce fel de sărbătoare vine fără tradiții adunate de-a lungul timpului? Unele îndrăgite, altele ignorate sau chiar lăsate uitării din varii motive.

În continuare vă prezentăm topul a 15 tradiții în spațiul românesc, adunate de antropologi și sociologi din republica Moldova și România.

1.

Există un adevărat ritual al vopsirii ouălor. Dintre acestea unul se păstrează la icoană, pentru apărarea familiei de duhuri rele și stihiile naturii. Peste un an, oul este îngropat în fața pragului casei/al grajdului sau la strungă, unde se mulg oile. Ouăle fac parte și din ofrandele (jertfele) pentru morți. Acestea sunt alese la mijlocul postului mare –„niezu păreții, în ziua de Tânda. Femeile cată ouăle de bănuț, cele cu rod sunt puse sub cloșcă, cele fără rod se lasă pentru Paști”.

2.

Pasca este consumată în zilele de Paști de membrii familiei pentru revigorarea forţelor. Din pasca sfinţită se dă la păsări şi animale.

3.

Găina sfințită de Paști este considerată sacră. Sacre sunt considerate și oasele rămase. „Se sfințește o găină, oasele nu trebuie aruncate, se îngroapă sub treucă (vas din care mănâncă sau beau apă animalele). Oaspeții casei nu au parte de carne din găina sfințită. Doar cei ai casei au voie să mănânce din ea.

Sursă: bgvr.wordpress.com

4.

Mielul fript se pregătește conform obiceiului descris în Vechiul Testament: „Jertfa arsă pe foc, întru miros de bună mireasmă Domnului”. Pentru creștini, mielul de lapte simbolizează animalul sacrificat cu ocazia Paștelui.

5.

Sarea sfinţită la Paşti se toarnă în fântână.

6.

Conform datinii, de sărbătorile mari ale anului: Anul Nou și Paște, oamenii trebuie să se îmbrace cu haine noi sau cel puțin cu cămașă nouă. De aici a apărut și zicalele „Paștele se face în coji de ouă și în haine nouă” sau „Omul sărac atunci face Paștele, când îmbracă haină nouă”.

7.

Sursa: activenews.ro

În trecut, oamenii ieșeau de Paște în sat să se dea în scrânciobul mare. Leagănul a prezentat un prilej ideal pentru împrietenirea tinerilor, intrând în strânsă legătură cu hora de la sărbători. În unele sate, invitatul fetelor mari la joc era urmat de datul în scrânciob, ceea ce însemna o treaptă nouă în pregătirile pentru mariaj. Totodată, scrânciobul concentra un simbolism religios, magic, cu semnificații distincte legate de primăvară și de întemeierea unei noi familii.

8.

În sâmbăta Paștilor,  gospodina casei trebuie să meargă cu mâinile pline de aluat și să le șteargă de pomi, care apoi vor rodi.

9.

Împreună cu inul, cânepa era cea mai importantă plantă textilă pentru români, beneficiind de o atenție deosebită în Moldova. Fetele și flăcăii băteau toaca în ziua de Paști, ca să aibă recoltă bună și cânepă să fie moale ca mătasea. În alte părți, cu același scop, fetele și nevestele trăgeau clopotul. De dragul unei recolte bine depuneau „eforturi” nu doar tinerii. Moșnegii și babele, de exemplu, se dădeau în scrânciob – „c’apu crești cânepa”.

10.

Sărutarea mâinii și gurii între maturi, în Postul Mare de dinaintea Paștilor, era interzisă.

11.

În a treia zi de Paști, conform vechii tradiții, sau și mai târziu dacă era secetă, fetițele umblau cu Paparuda prin sate și toată lumea ieșea pe la fântâni să le stropească cu apă în timp ce dansau și cântau, după care le răsplăteau cu bucate, ca să cheme ploaia.

12.

În trecut, comunitatea românească din nord-vestul Bulgariei se aduna a doua zi de Paști la o mănăstire ortodoxă foarte veche. Ei obișnuiau să danseze hora morții în amintirea tuturor tinerilor care au murit în anul precedent.

Bibliografie:

  1. Tradiţii şi obiceiuri ale aromânilor din localitatea Camena, judeţul Tulcea, de Tănase Bujduveanu
  2. Alimentația din s. Boldurești, Nisporeni (contribuții etnografice la monografia satului), de Maria Ciocanu
  3. Ori te poartă cum ți-i vorba, ori vorbește cum ți-i portul (despre modalitățile de menținere a statutuui social în societatea tradițională), de Vera Buzilă
  4. Tradiții și obiceiuri calendaristice din comuna Mileștii Mici, de protoiereul Manole Brihuneț
  5. Salutul în practica etichetei tradiționale. Formularea problemelor de cercetare, de Varvara Buzilă
  6. Prolegomene la jocurile cu măști, Lucian-Valeriu Lefter
  7. Pomicultura din orașele Moldovei (sec. XVI-XVII) văzută din perspectiva istorică și etnografică, de Nicolae Dudnicenco
  8. Fântânile în sistemul de valori al culturii populare, de Varvara Buzilă
  9. Albotina – loc spiritual și reper identitar pentru românii timoceni din Bulgaria, de Emil Țârcomnicu
Citește mai departe

Cultură

A fost inaugurată placa comemorativă în memoria pictorului Mihail Grecu

Publicat

pe

De către

O placă comemorativă în memoria pictorului Mihail Grecu a fost instalată astăzi pe fațada imobilului în care a locuit, din strada Matei Basarab, nr. 5/1, din municipiul Chișinău. Evenimentul face parte din suita de acțiuni întreprinse în scopul eternizării memoriei sale, cu atât mai mult că la 9 aprilie se împlinesc 20 ani de la trecerea în neființă a acestuia.

Autorii plăcii comemorative sunt sculptorii Victor Macovei și Ruslan Tihonciuc, membri ai Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova, autori a numeroase monumente de for public din municipiul Chișinău, Ungheni, Criuleni.

Cheltuielile pentru executarea și instalarea au fost acoperite din contul  și  în  limitele mijloacelor  financiare  ale  Primăriei municipiului Chișinău și Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.

Artistul plastic Mihail Grecu (22.11.1916 – 09.04.1998) s-a remarcat pe parcursul vieții ca fiind un pictor inovator, care a revoluționat artele plastice nu doar din Republica Moldova, dar și din întreg spațiul ex-sovietic.

Creația marelui plastician este recunoscută și apreciată în multe țări, operele sale făcând parte din colecțiile celor mai importante muzee. Considerat un colorist pasionat, căutător de armonii inedite, pictura lui Mihai Grecu prezintă interes și prin inovații tehnologice. Maestru Emerit al Artei, Artist al Poporului, Cavaler al „Ordinului Republicii”, Membru de Onoare al Academiei de Științe a Republicii Moldova, Mihail Grecu rămâne unul dintre cei mai apreciați artiști atât de critici, cât și de public.

Citește mai departe

Cultură

I’m back. Arnold Schwarzenegger, operat de urgenţă pe cord deschis. Ce spun medicii despre starea sa

Publicat

pe

De către

Arnold Schwarzenegger, în vârstă de 70 de ani, a fost operat de urgenţă pe cord deschis, joi, după ce a suferit o serie de complicaţii medicale. Primele cuvinte ale lui Schwarzenegger după operație au fost ”M-am întors!”.

Actorul de origine austriacă şi fostul guvernator al statului California a ajuns de urgenţă joi la spitalul Cedars-Sinai din LA, unde ar fi urmat să îi fie înlocuită o valvă de la inimă, dar a suferit complicaţii.

Ca urmare a evoluţiei nefavorabile, medicii au decis să-l opereze de urgenţă şi intervenţia a durat câteva ore. Starul din ” Terminator” se recuperează, fiind în stare stabilă.

Purtătorul de cuvând al statului a anunțat pe contul său de Twitter că Schwarzenegger, în vârstă de 70 de ani, s-a trezit și starea sa este bună. ”S-a trezit, iar primele sale cuvinte au fost: M-am întors”, a spus Daniel Ketchell.

Cuvintele ”M-am întors” sunt o referire la celebra replică rostită de personajul interpretat de Schwarzenegger în celebrul său film ”The Terminator 2” – ”I’ll be back” (Mă voi întoarce).

În urmă cu câţiva ani, actorul mărturisea că suferă de o malformaţie cardiovasculară congenitală, moştenită de la mama sa. Din acest motiv, a şi fost operat de mai multe ori în ultimii ani.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele Știri

Externe12 ore în urmă

Atac chimic în Siria. Consiliul de Securitate al ONU se întruneşte luni la cererea Rusiei şi a SUA

Membrii Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite se vor reuni luni la cererea Rusiei şi a Statelor Unite, după ce...

Social12 ore în urmă

Cei mai mulți moldoveni s-au întors acasă în Vinerea Mare. Peste 60 de mii au trecut frontiera

În perioada 2 – 8 aprilie 2018, în punctele de trecere fluxul de persoane a constituit 341 358 traversări, dintre...

Social2 zile în urmă

O mașină a luat foc lângă o biserică din Dumbrava, după ce proprietara a lăsat o lumânare aprinsă// VIDEO

O mașină a luat foc, în această dimineață, lângă o biserică din localitatea Dumbrava, după ce proprietara a lăsat o...

Social2 zile în urmă

Focul Haric s-a pogorât şi în acest an! Lumina Sfântă s-a aprins în Biserica Mormântului Sfânt din Ierusalim// VIDEO

Focul Haric s-a pogorât la Ierusalim şi în acest an. Miracolul s-a produs după ce Patriarhul Ierusalimului, Teofil al III-lea,...

Social3 zile în urmă

Un moldovean căutat șapte ani de poliție, reținut la 500 metri de linia de frontieră

Un cetățean moldovean, anunțat în căutare acum șapte ani de autoritățile de drept naționale pentru săvârșirea infracțiunii de furt, a...

Social3 zile în urmă

9 puncte de trecere de tip local vor fi deschise la frontiera cu Ucraina, în perioada Sărbătorilor Pascale!

La solicitarea administrației publice locale și în conlucrare cu grănicerii ucraineni, pe linia de frontieră moldo-ucraineană vor fi deschise 9...

Economie3 zile în urmă

Concluziile deputatului european Siegfried Mureșan, după ce a văzut cum au fost cheltuiți banii europeni în Moldova

„În cazul în care condițiile solicitate de Uniunea Europeană ar fi fost îndeplinite de către autoritățile de la Chișinău, asistența...

Advertisement

Opinii