Ion Hadârcă: Persoanele care pun în pericol securitatea sistemului bancar sunt cetățeni străini/ INTERVIU

Revenit de la Vilnius, unde a fost decorat cu Ordinul Marelui Duce Gediminas, una dintre cele mai înalte distincții din Lituania, Ion Hadârcă a discutat cu reporterii Moldova.ORG despre perspectivele Partidului Liberal Reformator, pe care îl conduce. Dar mai întâi, l-am întrebat dacă știe noi detalii cu privire la tentativa de mituire a unor deputați, caz asupra căruia tot el a făcut primul puțină lumină, botezându-l ca un „scenariu platonic”.

Pe 20 februarie se reunește Consiliul Coaliției, chiar în ajunul ședinței Parlamentului. Pe agendă vor fi aceste subiecte fierbinți. Noi, reformatorii putem să fim liniștiți că nu am fixat, deocamdată, niciun fel de semnale.

Deci, niciunul dintre deputații Dumneavoastră nu a fost ținta unor asemenea acțiuni?

Pot să vă dau garanții în acest sens pentru că am avut discuții cu fiecare în parte. Însă, tatonări s-au exercitat. E suficient faptul că la o ședința a Comisiei pentru economie, buget și finanțe participă un fost coleg de-al nostru, care era pe lista „Moldovei Noastre” în Parlamentul din 2009, apoi a fost retras. Participa cu niște replici destul de cinice la acea ședință. Încercările care, din câte știu,  s-au făcut la acea ședință de a cere demisia guvernatorului Băncii Naționale se înscriu, de asemenea, în acest scenariu. Ar putea ca el să fie încă ghicit, cu repercusiuni pe care noi încă nu le cunoaștem.

Ceea ce îngrijorează este vulnerabilitatea sistemului bancar în ansamblu și, bineînțeles, principalul responsabil de gestionarea acestui sistem este guvernatorul și este Banca Națională. Aici va fi lovitura cheie. Celelalte bănci au fost un pic scuturate în câteva rânduri, au trecut prin seisme bancare. Noi avem o problemă foarte mare cu lichiditățile valutei naționale, care sunt depozitate în bănci de peste hotarele Republicii Moldova, iar cantitățile sunt destul de mari și îngrijorătoare. Tendințele acestea ar putea să crească și, la un moment dat, să deturneze sistemul bancar propriu-zis.

Este foarte îngrijorător ceea ce spuneți, dar, tocmai în acest context, are astăzi Parlamentul și Guvernul Republicii Moldova suficiente pârghii pentru a preveni aceste amenințări?

Avem asigurările că, deocamdată, situația este sub control. S-au făcut câteva intervenții, pe care le-a semnalat guvernatorul, domnul Drăguțan, în ceea ce privește oprirea unor active la Victoriabank. Adică tentativele acestea începeau a se prolifera și cred că intervențiile necesare au fost făcute la timp. Cât de eficiente sunt și dacă sunt puse la punct toate pârghiile urmează să vedem, or în cazul acesta guvernatorul ar fi îndreptățit să vină în Parlament ca să ceară prerogative suplimentare pentru a asigura sistemul în ansamblu.

Dar, repet încă o dată, noi nu cunoaștem toate componentele acestui scenariu ocult. Am vrea să avem informații suplimentare, probabil că, în acest sens, și serviciile abilitate vor trebuie să fie mai active, să mai investigheze cu mijloacele posibile asemenea operații care ar putea avea efecte dezastruoase și atunci noi am putea să avem un tablou cât de cât obiectiv. În orice caz, suntem alertați.

Putem spera că, măcar de această dată, persoanele care pun pericol securitatea națională vor fi identificate, că numele lor vor fi făcute publice și vor fi trase la răspundere?

Eu le ziceam scenarii „platonice” în discursul meu din deschiderea sesiunii. Persoanele ca atare sunt identificate. Ei sunt cetățenii altor state. Aici este o problemă și imediat, când ar fi aplicate niște sancțiuni sau rețineri, sau ceva de genul acesta, s-ar putea să ne trezim cu proteste, cu intervenții de alt gen în scenariu acesta. Nu știu care ar fi modalitatea exactă. În orice caz, dacă ne amintim bine istoria recentă, de doi-trei ani încoace, cu atacurile raider, deci s-a văzut că funcționează cam aceleași scenarii, aceleași persoane. Acestea sunt contractanții principali.

În ceea ce privește acțiunile de acum câțiva ani, era vehiculat și un alt nume. Numele colegului Dumneavoastră de coaliție

Tentativele acestea trebuie să aibă o bază reală de argumentare și dacă ele sunt probate, atunci nu are decât persoana respectivă să aducă contraargumentele. Fostul coechipier de coaliție s-a retras în umbră. Acum este inocent, nu vreau să mai intru în altfel de comentarii. Pe lângă aceasta, poate și faptul că în sânul formațiunii pe care o reprezintă s-au produs niște mici schimbări este un semnal că formațiunea respectivă încearcă să vină totuși cu o imagine pozitivă în scrutinul care ne așteaptă și poate că acolo vor mai fi niște acțiuni menite să spele imaginea aceasta.

 Un alt subiect intens discutat cu puțin timp în urmă este cel care privește Banca de Economii și privatizarea Aeroportului și atunci, deputații din partidul Dumneavoastră au contestat în instanță procedura și rezultatul acestei privatizări. În ce stadiu se află acest dosar?

Subiectul este legat de ceea ce am discutat anterior – atacurile asupra integrității Băncii de Economii, prima bancă socială totuși de acest fel din republică. A suferit câteva cataclisme foarte serioase și, mă rog, faptul că acum se spune că situația este sub control, asta nu înseamnă că trebuie să stăm liniștiți și să nu ne așteptăm și la alte surprize de acest fel. Noi am promis că vom ataca în instanță, încă nu avem toate componentele pentru că, în fond, chipurile s-a făcut totul legal acolo și vrem să vedem care vor fi urmările și unde punctul vulnerabil va ieși la suprafață.

Cât privește Aeroportul Internațional Chișinău, ca un comentariu general, ceea ce mă miră este că instanța – Curtea Constituțională – a refuzat să pună pe rol acest subiect, în același timp discutând legea celor două procente. Sau a taxelor, care nu sunt chiar de competența Curții Constituționale. Sub pretextul nerespectării procedurilor în Parlament, Curtea a luat o decizie într-o problemă minoră, în raport cu cea majoră, care este chiar un obiect strategic al economiei naționale – Aeroportul Internațional Chișinău. Odată ce ni s-a recomandat să apelăm la instanță, noi așa și am procedat și Judecătoria Buiucani la prima sesizare ne-a refuzat documentele, ne-a spus că sunt incomplete. Noi am acoperit toate acele exigențe formale și la ora actuală ni s-a promis că va fi pus pe rol. Atât. Adică s-a acceptat sesizarea noastră, la Buiucani, când va fi deja în procedură, noi vom veni cu argumentele noastre, ca să trecem toate aceste etape.

Noi înțelegem că ne confruntăm cu un sistem viciat, care ne va aduce foarte multe surprize. Suntem pregătiți să trecem toate etapele, de la prima instanță până la cea mai superioară și chiar până la Curtea Europeană.

Aveți o formațiune nouă care, în opinia multor experți, are o perspectivă cețoasă, într-un an electoral foarte important pentru Republica Moldova. S-a vorbit foarte multe despre o posibilă revenire a fostului premier, Ion Sturza, sub auspiciile partidului Dumneavoastră. S-au purtat discuții. Există astăzi vreo certitudine a venirii ex-premierului Sturza în echipa PLR?

Vreau să cred că nu ceața de afară a influențat modalitatea în care ați abordat subiectul respectiv. Pentru noi ea nu este deloc cețoasă. Noi suntem în faza când, după înregistrarea formațiunii în mod oficial la Ministerul Justiției, trebuie să constituim organele de conducere ale partidului, iar ele se constituie în baza conferințelor raionale, care-și deleagă liderii noi aleși deja de structurile teritoriale, conform statutului deja oficializat. Etapa aceasta este foarte interesantă și intensă, este și o etapă de continuare a construcției partidului și vreau să spun că la ora actuală avem reprezentări în toate zonele republicii, până și dincolo de Nistru și chiar și în Găgăuzia. Adică, față de ceea ce am avut în formațiunea din care am plecat sau din care am fost plecați, unde existau doar pe hârtie structuri… și vreau să vă spun chiar și aici, în municipiul Chișinău, ele n-au prea existat. Responsabilul care este n-a prea asudat aici ca să lupte pentru construcția de partid, dar asta este deja problema lor. Noi avem aici osatura construită și indiferent de care vor fi deciziile de mai departe, pentru că procedura asta de constituire a structurilor locale este o campanie de verificare, de inventariere a capacităților liderilor, echipelor, asigurării tehnice. Și, îmi inspiră încredere.

Orice ați spune, un suport de imagine pe care vi-l poate aduce Ion Sturza este foarte prețios

Așa este. Finalizarea acestei etape despre care am vorbit este un Congres, care, intrat în preludiul campaniei electorale, ar avea și misiunea unei platforme electorale. Și atunci, sigur că, plus la toate acestea, o mișcare de genul acesta ar putea să aducă anumite avantaje formațiunii, pentru că solicitările sunt pe potriva așteptărilor. Ele nu sunt excluse. Dar este important ca Ion Sturza să ia o decizie asumată. Odată ce a declarat că intenționează să revină în politică, acuma este problema Dumnealui în ce formulă să revină în politică. Nu sunt discuții săptămânale la masa negocierilor. Au fost câteva schimburi de păreri.

Concluzia mea este că acesta ar agrea câteva variante. În primul rând, revenirea în politică este un pas foarte important a unuia care a fost o speranță de europenizare a Republicii Moldova la sfârșitul anilor `90. Adică ar vrea să vadă o componentă unificatoare a forțelor democratice liberale – și extraparlamentare, și intraparlamentare. Asta este una. A doua, în calitate de lider care ar susține echipa executivului. Sau de a veni cu propunerea unui Cabinet așternut deja pe hârtie, constituit propriu-zis, care ar fi un argument foarte puternic în viitoare campanie electorală. Pe listă sau în afara listei, în fruntea partidului sau în afară, asta sunt chestiuni care nu sunt la ora actuală încă soluționate.

Un argument foarte solid în viitoare campanie electorală ar putea fi realizările înregistrate din postura miniștrilor pe care îi aveți. Or, echipa pe care o aveți astăzi în Guvern, din păcate, în opinia multora, este prea ștearsă. Ce se întâmplă?

În primul rând, noi avem puțini miniștri în Guvernul acesta. Cu toate acestea, vizibil este Ministerul Mediului, care are pe rol proiecte de milioane, investiții în modernizarea apeductelor, în canalizare și anume aici se dă bătălia pentru reformarea localităților noastre. Acesta este primul și al doilea este responsabil pentru infrastructura drumurilor. Este reprezentantul nostru, al Reformatorilor, domnul Boris Gherasim, viceministru, or locul acesta chiar este vizibil. Observ aici chiar și tendința altor colegi din coaliție să-și atribuie aceste merite.

Bun, aveți intenții frumoase în ceea ce privește infrastructura drumurilor, modernizarea apeductelor și canalizării, etc. dar poate pentru un partid liberal-reformator ar fi frumos să anunțe realizări și în ceea ce privește politicile de tineret?

Sigur că da. Este promisiunea chiar în această sesiune să vină Ministerul cu proiectul noii Legi despre tineret. Este un domeniu mai specific și, oricâtă pasiune politică ai investi, fără alocații bugetare la acest capitol, nu prea miști lucrurile din loc. Dar, revenind la subiectul anterior, vă invit să luam în calcul și primăriile locale. Aici se va da bătălia și în campania electorală – imaginea partidelor în localități, în centrele raionale. Acolo unde oamenii vor să vadă acțiuni concrete.

Și, la acest capitol, noi am realizat un pas înainte foarte important. Din foștii primari PL, care erau în jur de 100, majoritatea au trecut de partea noastră. Deci, 96-97, plus primari independenți, de la alte formațiuni, noi avem în prezent peste 100 de primari, care toți au primit și alocații bugetare pentru 2014, au primit suporturi bugetare foarte importante și în ceea ce privește redistribuirea Fondului rutier, pe care l-am votat săptămâna trecută în Parlament ca o prioritate națională. Iar asta înseamnă că vor fi alocate milioane pentru modernizarea drumurilor și trotuarelor pentru localitățile noastre.

Atunci când vorbiți în acest fel, mulți se vor întreba dacă nu cumva favorizații propriii primari din contul celor din alte partide?

Nu este adevărat. Toți primarii au primit alocații și vreau să vă spun că toată această vâlvă artificial creată în jurul plafonării taxelor locale sau ingerința în politica fiscală a autorităților locale, este una falsă. Este a unui grup minim, care nu a sesizat esența acestei probleme, pentru că dacă noi aplicam acest proiect integral, pe tot teritoriul Republicii Moldova, majoritatea primăriilor ar fi fost prăbușite. Primarii cu proiecte de autoadministrare financiară ar fi fost lăsați de capul lor și aplicarea unor taxe exagerate către micii, încă foarte modeștii agenți economici din teritoriile respective i-ar fi părbușit definitiv. Am fi gâtuit economia la acest nivel. Așa încât și pe această linie, a proiectului parțializat, dar și a suportului investițiilor din bugetul republicii pentru toate primăriile, indiferent de culoare politică, și în domeniul drumurilor, în domeniul apeductelor și canalizărilor, sunt investiții care chiar dacă depășesc așteptările în caz dacă am fi trecut la proiectul despre care vorbeam anterior.

Și atunci, în câteva cuvinte, care sunt cele mai importante proiecte legislative pe care urmează să le promovați în această sesiune parlamentară?

Prioritatea priorităților este semnarea acordului de asociere. Un proiect care a fost elaborat și cu participarea reprezentanților noștri este proiectului noului Cod al Educației, care a întârziat, părerea mea, și în anul electoral ar putea să aibă și un altfel de impact. Dar, oricum, din cele discutate, înțeleg că el s-a copt, este necesar și va fi susținut de majoritatea pedagogilor, a celor care așteaptă reforme beneficie. Proiectele din domeniul mediului, unde avem pe rol câteva documente importante. Este vorba și de salubrizarea localităților, de asigurarea consumatorului la informația ecologică, așa cum prevăd normele europene. Astea sunt direcțiile de care suntem responsabili politic.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.