Institutul de rezolvare a conflictelor, susţinut de un grup format din 15 ONG-uri, a depus pe numele preşedintelui CMC, Mihai Ghimpu, o scrisoare în care solicită iniţierea procedurilor de aprobare a Regulamentului cu privire la asigurarea transparenţei decizionale în cadrul autorităţilor administraţiei publice locale a municipiului Chişinău.
– Dle Guţuţui, ce prevede acest regulament?
– Documentul conţine mai multe elemente importante şi reprezintă un instrument complex de dezbatere a tuturor actelor ce trebuie să fie aprobate de către CMC şi primărie. Noi propunem ca înainte de a se adopta o decizie de importanţă majoră să fie consultată opinia cetăţenilor. Acest lucru se poate face prin audieri şi dezbateri publice, mese rotunde, focus-grupuri, vizite în teritoriu, forumuri pe pagina web. Regulamentul mai prevede în ce cazuri deciziile autorităţilor publice locale pot fi aprobate în regim de urgenţă. Pe viitor am fi vrut să ajungem la transmiterea on-line a şedinţelor Consiliului municipal Chişinău, aşa cum se procedează în majoritatea capitalelor europene.
– Documentul a fost elaborat în perioada martie-mai 2007. De ce până în prezent nu a fost discutat de către CMC?
– De cinci luni încercăm să-i convingem pe consilierii municipali de importanţa acestui regulament. I-am vorbit şi primarului Dorin Chirtoacă despre iniţiativa noastră. A zis că e o idee bună, dar deocamdată nu s-a mers mai departe. Desigur, suntem susţinuţi de unii consilieri (în special Al. Tănăse, O. Cernei), mă tem însă că e un număr insuficient pentru ca regulamentul respectiv să fie aprobat. Toţi zic că ideea e foarte bună, dar, când e nevoie să fie inclusă pe ordinea de zi a CMC, se eschivează sub diferite motive.
– Institutul de rezolvare a conflictelor a venit cu ideea formării consiliilor consultative de cartier. Ce competenţe vor avea acestea?
– Consiliile de cartier vor fi formate din cetăţeni şi vor avea drept scop menţinerea unui dialog permanent între cetăţeni şi autorităţile publice locale. Considerăm că la Chişinău încă nu sunt utilizate toate tehnicile moderne de dialog public. De aceea propunem să fie create birouri permanente la preturi, menirea cărora ar fi să menţină legătura între cetăţeni şi autorităţile locale – pe de o parte, să comunice cu consiliile de cartier, iar pe de altă parte, să informeze primarul şi viceprimarii despre problemele oamenilor. Împreună cu preturile, vom încerca să divizăm sectoarele administrative în câteva cartiere şi vor fi aleşi membrii consiliilor. Intenţionăm să instituim cinci consilii de cartier în capitală.
Am început să studiem metodele de conlucrare a autorităţilor locale cu cetăţenii, eventualele bariere dintre aceştia. Deşi am fost asiguraţi de către primar că putem solicita orice informaţie în această chestiune, de multe ori încercările noastre de a o obţine de la direcţiile primăriei erau blocate, dacă nu aveam o scrisoare semnată de primar. Spre uimirea noastră, mulţi funcţionari de la primărie nu cunoşteau ce înseamnă un ONG şi cum funcţionează, care sunt posibilităţile de cooperare dintre autorităţi şi societatea civilă.
– Care este situaţia, la capitolul comunicare între autorităţi şi cetăţeni, în alte localităţi din republică?
– În general, situaţia este mai bună. De exemplu, în Floreşti, Ialoveni şi Lăpuşna există un dialog mai intens. Autorităţile locale dispun de pagini web interactive, de posturi locale de televiziune şi radio, unde primarii îşi fac publice rapoartele privind activitatea lor şi discută, în direct, cu cetăţenii. În unele localităţi sunt instituite consilii de stradă ale cetăţenilor, care organizează întâlniri, şedinţe cu funcţionarii publici şi consilierii locali. Totodată, se practică diferite modalităţi de consultare publică. De exemplu, la Ialoveni, cinci ani la rând se fac dezbateri publice cu privire la bugetul local.
– Dacă revenim la consiliile de cartier, la ce etapă se află implementarea acestei idei în capitală?
– Deocamdată, am încheiat un acord de parteneriat cu pretura sectorului Centru. Pretorul Vladimir Şarban şi-a luat angajamentul să ne ofere spaţiul necesar pentru organizarea şedinţelor, seminarelor, atelierelor de lucru.
– Va fi nevoie şi de o contribuţie financiară din partea primăriei şi a preturilor din municipiu?
– Este nevoie doar de susţinere organizatorică şi logistică, pentru că finanţarea proiectului o acoperă Fundaţia „Soros-Moldova” şi Agenţia suedeză SIDA.
– Regulamentul pe care îl propuneţi prevede şi crearea unor consilii consultative pe domenii. Ce rol vor avea acestea?
– Nu a fost doar ideea noastră, ci şi a Uniunii Comercianţilor „Est-Vest Moldova”. Am considerat că e nevoie de astfel de consilii consultative pentru a veni în ajutorul CMC cu sfaturi şi soluţii concrete, atunci când acest organ urmează să adopte decizii ce vizează domenii concrete de activitate. Membrii consiliilor respective vor fi experţi din diverse ramuri, vor activa pe lângă CMC, fără să fie angajaţi ai primăriei.
– De ce, în opinia dvs., în Chişinău nu se practică dezbaterile publice în chestiuni de interes major?
– La capitolul democraţie participativă, capitala a rămas cu mult în urma altor localităţi din republică. În municipiu au fost realizate pentru prima dată consultări publice în ianuarie-martie 2007, când au fost elaborate Planul Urbanistic şi Planul de Amenajare a teritoriului municipiului Chişinău. Dezbateri au loc în capitală numai în campaniile electorale. Una din cauze ar fi că oraşul Chişinău este suprapolitizat. Dar mai există un motiv: până acum, pentru finanţatorii străini erau prioritare proiectele orientate spre dezvoltarea democraţiei din afara capitalei, aceştia considerând că la Chişinău există şi alte posibilităţi în acest sens. În localităţile suburbane au fost implementate proiecte comunitare de către donatori precum FISM, USAID, PNUD etc.
– Dacă ar fi să comparăm nivelul de transparenţă al autorităţilor publice locale de acum un an cu cel din prezent, am putea vorbi de o anumită evoluţie a lucrurilor?
– Evoluţia se vede cu ochiul liber, astăzi primăria şi CMC sunt cu mult mai deschise. Şi mass-media se bucură de un mai mare acces la informaţie; pagina web s-a îmbunătăţit, deşi încă nu este completă. Dacă regulamentul pe care îl propunem noi va fi acceptat, mecanismul transparenţei ar funcţiona şi mai bine. Rămâne doar ca aleşii municipali să examineze şi să susţină iniţiativa noastră în cadrul unei şedinţe a CMC. // Timpul
