Connect with us

Economie

În prima jumătate de an, în zonele economice libere au fost atrase peste 22 milioane dolari

În primul semestru al anului curent, în zonele economice libere au fost investite 22,1 milioane dolari. Volumul total al investițiilor în zonele economice libere, pe întreaga perioadă de activitate ale acestora, conform situației din 1 iulie 2017, a însumat 305,3 milioane USD, cu 26,5% mai mult decât la situația din 1 iulie 2016.  

Conform analizelor Ministerului Economiei și Infrastructurii, cea mai mare cotă a investițiilor, 36,4%, revine ZEL „Bălți”, 23% fiind atrase în ZEL „Ungheni-Business” și 22,1% în ZAL „Expo-Business-Chişinău”.

Volumul total al vânzărilor nete ale producției industriale, fabricată de către rezidenții zonelor libere în lunile ianuarie–iunie 2017, s-a majorat cu 18,8% (în prețuri curente) față de perioada corespunzătoare a anului trecut şi a constituit 2339,5 milioane lei.

Cea mai mare parte a producției industriale fabricate în zonele economice libere, 84,0%, a fost exportată, iar pe piața internă a Republicii Moldova au fost realizate mărfuri în valoare de 48,6 milioane lei sau 2,1%.

În total, volumul exportului mărfurilor şi serviciilor din zonele economice libere, în perioada de referință, s-a majorat cu 23% şi a constituit 2111,9 milioane lei. Cota zonelor economice libere în volumul exporturilor Republicii Moldova în I semestru al anului curent, a constituit 10,6%, comparativ cu 10,1% în perioada similară a anului 2016 și 8,5% – 2015.

În semestrul I 2017 pe teritoriul Republicii Moldova au activat șapte zone economice libere, pe teritoriul cărora erau înregistrați 167 de rezidenți, dintre care cei mai mulți în ZEL „Bălți” (46), ZAL „Expo-Business-Chișinău” (40), ZEL „Ungheni-Business” (34) și  ZAL PP „Valkaneş”(24).

 Numărul angajaților rezidenților zonelor libere a constituit 9205 persoane sau de 1,5 ori mai mult decât la situația din 1 iulie 2016.

În semestru doi al anului curent, în unele zone economice libere urmează a fi realizate noi proiecte investiționale, care vor facilita creșterea volumului investițiilor, precum și crearea a unui număr mare de noi locuri de muncă. 

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe
Advertisement

Economie

R.Moldova a solicitat majorarea cotelor pentru mai multe produse exportate în UE

Republica Moldova a solicitat partenerilor europeni examinarea posibilității mării contingentelor tarifare pentru un șir de mărfuri și produse exportate în UE. Solicitarea a fost făcută în cadrul reuniunii Comitetului de Asociere RM-UE, în configurația Comerț, care a avut loc, la Chișinău.

De asemenea, a fost solicitată operarea modificărilor în lista produselor care fac obiectul unui mecanism împotriva eludării prin mărirea cotelor pentru grâu, orz, porumb, zahăr, alcool etilic.

Solicitarea Republicii Moldova a fost motivată prin faptul că datorită suportului constant acordat de UE și evoluțiilor structurale, care au avut loc în ultimii ani în domeniul agricol, a crescut considerabil potențialul de export al țării noastre la anumite categorii de mărfuri.

În context, s-a solicitat majorarea contingentelor tarifare la struguri de masă proaspeți până la 25 mii tone, prune proaspete – 20 000 tone, cireșe – 2 mii tone, precum și la produsele care fac obiectul unui mecanism împotriva eludării – grâu – de la 75 mii tone la 250 000 tone, orz –  70 000 tone la 100 mii tone, porumb – de la 130 mii tone la 250 000 tone, zahăr – de la 37 400 la 50 mii tone, cereale prelucrate (alcool) – de la 2500 la 15 000 tone, etc.

Partea UE a salutat progresele înregistrate în domeniile prioritare, lansând ideea că toate solicitările autorităților moldovenești vor fi examinate și, reieșind din evoluțiile pe piața comunitară, soluționate în favoarea producătorilor naționali.

În primele opt luni ale anului curent, Republica Moldova a exportat în UE mărfuri de circa 915 milioane dolari, ce constituie 64,13% din totalul exporturilor noaste, iar în trei ani de la implementarea DCFTA suma respectivă ajunge la cca 3,8 miliarde USD.

Totodată, atât membrii delegației moldovenești, cât și experții UE au constatat că în relațiile bilaterale există încă un potențial nevalorificat, care poate majora exporturile moldovenești pe piața comunitară cu circa 15 – 20 la sută.

Citește mai departe

Economie

Proceduri simplificate pentru agenții economici. Ce presupun facturile fiscale de model nou

Agenții economici vor putea beneficia de condiții mai simple în ce ține de completarea facturilor și evidența fiscală. Aceasta datorită unificării de către Fisc a documentelor „Factura” și „Factura fiscală” în unul singur.

Factura fiscală va putea fi comandată online, fără ca agenții economici să fie nevoiți să se deplaseze la sediile Serviciului Fiscal de Stat. Noul serviciu a fost prezentat în cadrul unui briefing de presă comun organizat de Ministerul Finanțelor și Serviciul Fiscal de Stat.

„Unificarea documentelor primare cu regim special „Factura” și „Factura fiscală” face parte din ansamblul de acțiuni susținute de Serviciul Fiscal de Stat care vin să faciliteze trecerea treptată la utilizarea serviciilor electronice, precum și încurajarea agenților economici în imprimarea sine stătătoare a formularelor de evidență cu utilizare diapazonului de serie și numere, fără suportarea cheltuielilor legate de procurarea acestora de la Serviciul Fiscal de Stat”, a declarat reprezentantul fiscului în cadrul briefingului de presă.

Totodată, a fost simplificat și procesul de obținere a noului model de facturi, fiind în prezent posibilă comandarea acestuia în regim online, fără necesitatea de prezentare la sediile Serviciului Fiscal de Stat.

„Reiterăm faptul că în procesul de procurare a facturilor fiscale de model nou, în legătură cu procedura de unificare a facturii și facturii fiscale nu au survenit modificări. Ca și în prezent, entitățile solicitante de documente primare de strictă evidență vor putea beneficia în continuare de serviciile fiscale electronice, care permit comandarea lor la distanță, fără deplasarea la sediile Serviciului Fiscal de Stat pentru depunerea cererii”, a mai declarat reprezentantul SFS.

Citește mai departe

Economie

Birocrația moldovenească pierde o investiție de 20 milioane euro. Dedeman se retrage din Moldova

Reţeaua românească de retail ”Dedeman” îşi retrage proiectul din Republica Moldova. Anunțul a fost făcut astăzi printr-un comunicat de presă.

Potrivit reprezentanților companiei, de vină s-ar face barierele excesive şi birocraţia impusă de autorităţile Capitalei, din cauza cărora proiectul a rămas blocat în Consiliului Municipal Chişinău. Astfel, ţara noastră pierde o investiţie în valoare de 20 de milioane de euro.

Dedeman şi-a anunţat intenţia de a veni pe piaţa noastră în anul 2014, ulterior fiind semnat și un contract cu întreprinderea ”Piele” S.A. Conform înţelegerii, peste 50 de clădiri vechi ale fostei fabrici de piele trebuiau să fie demolate, iar în locul lor urma să fie construit un centru comercial cu 460 locuri de parcare pentru clienţi şi spaţii verzi .Totodată, urmau să fie deschise peste 200 de locuri de muncă noi.

Citește mai departe

Ultimile Știri

Important15 ore în urmă

Incendiu la unul din cele 2 noduri principale de distribuţie a operatorului StarNet

Un incendiu s-a produs la unul din cele 2 noduri principale de distribuţie a operatorului de telecomunicații StarNet. Drept urmare,...

Social22 de ore în urmă

O mie de cărți vor fi împărţite trecătorilor de pe strada pietonală din centrul Chișinăului

Mișcarea Civică Tinerii Moldovei va împărți gratuit o mie de cărți trecătorilor de pe strada pietonală din centrul Chișinăului, duminică,...

Externe23 de ore în urmă

Un hoţ de buzunare nu va mai putea urca în niciun mijloc de transport timp de trei ani

Premieră în justiţia din România. Un hoţ de buzunare, prins în flagrant trei zile la rând când fura din buzunarele...

Externe1 zi în urmă

Trei litere din limba română pe care le folosim cel mai puţin

Alfabetul român actual este bazat pe alfabetul latin. Până în anii ’60 ai secolului XIX, în spaţiul românesc se folosea...

Externe2 zile în urmă

Un turist a căzut în genunchi şi a înţepenit. Podul de sticlă a „crăpat” sub el la peste 1.000 de metri înălțime

Spectaculoasele punți de sticlă ale chinezilor, suspendate la înălțime, nu sunt pentru cei slabi de inimă.

Politică2 zile în urmă

Partidul Liberal a depus actele de înregistrare pentru referendumul anti-Chirtoacă

Partidul Liberal a depus actele de înregistrare a partidului ca participant la referendumul anti-Chirtoacă, care va avea loc pe 19...

Important2 zile în urmă

Barajul Stânca – Costești, consolidat printr-un proiect european de peste nouă milioane euro

Barajul de la Stânca – Costești, construit pe râul Prut, la frontiera dintre România și Republica Moldova, a fost consolidat...

Advertisement

Opinii