Preşedintele Igor Dodon a anunţat, luni, 23 ianuarie, că iniţiază procedura de contestare a rezultatelor concursului de alegere a lui Eduard Harunjen în funcția de procuror general. Şeful statului a precizat că la baza deciziei stau normele de drept ce stabilesc procedura și limitele desfășurării concursului care au fost sfidate de către Consiliul Superior al Procurorilor.
“Încălcările procedurale pe care le invoc: Eduard Harunjen nu putea fi înaintat în calitate de candidat pe motiv că legea cu privire la Procuratură interzice candidarea persoanelor ce dețin funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor, în ultimele 6 luni de zille”, a precizat Igor Dodon.
Totodată, potrivit lui, deși legea prevede că membrii procurori ai Consiliului Superior al Procurorilor urmau a fi detașați de la locul de muncă, acest lucru nu s-a întâmplat, ceea ce pune la dubii obiectivitatea și imparțialitatea acestora din simplu motiv că au fost direct subordonați lui Eduard Harunjen.
Igor Dodon a precizat că preşedintele ţării, conform legii, este persoană direct responsabilă de numirea unui Procuror General. Reiterez ce am spus anterior, în acestă funcție trebuie să ajungă o persoană compatibilă cu funcţia deţinută, într-un mod transparent.
“Voi depune toate eforturile legale pentru a realiza acest obiectiv”, a adăugat şeful statului.
Reamintim că membrii Consiliului Superior al Procurorilor au decis pe 7 decembrie, în urma probei de interviu, să-l propună pe Eduard Harunjen la funcția de procuror general. Eduard Harunjen a obținut cel mai înalt punctaj din toţi candidaţii înscrişi în concurs.
În urma modificărilor Constituţiei adoptate de Parlament, Eduard Harunjen urma să fie numit prin decret prezidențial, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor. Dacă președintele va respinge candidatura, CSP poate reveni cu același candidat, dacă pentru el își vor da votul 2/3 din membrii CSP.
Potrivit modificărilor constituționale noul procuror general este numit pe un mandat de șapte ani, care nu va putea fi reînnoit.
