Connect with us

Important

Harta protestelor: Peste 450.000 de români au ieșit în stradă

Publicat

pe

UPDATE: Pentru șase zile consecutiv, sute de mii de oameni ies în stradă, în toate județele din România. Oamenii continuă protestul împotriva adoptării ordonanţei de urgenţă privind modificarea codurilor penale. Deși Guvernul a dat ordonanţă de abrogare a OUG 13, românii nu încetează să protesteze. Duminică, 5 februarie, numărul total de protestari a depășit 450.000. Infograficul de mai jos reflectă amploarea protestelor din România, precum și cele mai relevante declarații ale protestatarilor din presa română.

Cei mai mulți protestatari sunt din București, Iași, Timișoara, Sibiu, Cluj și Brașov.

Amploarea protestelor de joi, 2 februarie:

sursă foto: Mihai Surdu

Absolventă de Jurnalism (Iași, 2015), își face masteratul în domeniul industriilor creative (Suedia, 2017).

Citește mai departe
Advertisement

Economie

BNM va publica sinteza investigației Kroll imediat ce o va primi odată cu cel de-al doilea raport

Publicat

pe

De către

Banca Națională a Moldovei (BNM) a informat astăzi că deocamdată nu a primit cel de-al doilea raport de investigație a companiilor Kroll și Steptoe & Johnson, dar a finalizat discuțiile purtate cu consorțiul internațional privind posibilitatea publicării unor informații ce se vor conține în acest document.

Companiile Kroll și Steptoe & Johnson au acceptat elaborarea unei sinteze care va fi dată publicității, urmare solicitării autorităților Republicii Moldova, care au subliniat importanța informării publicului și partenerilor de dezvoltare despre rezultatele investigației, fără a prejudicia șansele de recuperare a activelor delapidate.

Astfel, Banca Națională va publica sinteza raportului care urmează să fie transmisă de consorțiul internațional. În același timp, documentele de lucru care includ analizele detaliate ale urmăririi fondurilor fraudate vor fi expediate organelor de resort din Republica Moldova.

Reprezentanții companiilor Kroll și Steptoe & Johnson și-au reconfirmat disponibilitatea de a colabora  cu organele de anchetă și urmărire după livrarea raportului, pentru a susține efortul de recuperare a bunurilor fraudate pe plan internațional, dar și pentru a întări baza probatorie în procedurile inițiate pe plan național.

Citește mai departe

Important

Moldova, câștigătoare într-o competiție de start-up-uri la Berlin

Publicat

pe

De către

Echipa startupului autohton Zeroqode a câștigat votingul Wildcard, ca cel mai bun startup al zilei, la competiția TechCrunch Disrupt, care a avut loc săptămâna trecută la Berlin. TechCrunch Disrupt este o competiție mondială foarte populară și o platformă mediatică influentă în domeniul antreprenoriatului. Startupurile care câștigă orice nominalizare, expoziție sau competiție sunt intervievate de TechCrunch sau devin subiecte ale articolelor publicate pe această platformă, ceea ce le conferă multă vizibilitate la nivel internațional.

Câștigătorii nominalizării Wildcard sunt desemnați prin votul vizitatorilor și al juriului competiției în prima zi a evenimentului, în decursul a patru ore. Echipa Zeroqode a reușit ușor să se diferențieze printre cele aproape 500 de startupuri și să convingă publicul că merită interesul și simpatia sa. ”Am fost norocoși și pentru că eram bine poziționați în pavilion, la răscrucea Startup Alley (Aleea startupurilor), chiar în fața standului Google. Așa că foarte multă lume a trecut pe lângă noi, intrigată de mesajul “NO. MORE. CODE.” (Gata cu codurile). Noi le povesteam cine suntem și că propunem soluții pentru aplicații web și mobile, create fără a scrie măcar un rând de cod. Și lumea e foarte interesată de acest subiect”, spune Levon Terteryan, membru al echipei Zeroqode.

Pe lângă faptul că au fost intervievați de platforma TechCrunch după ce au câștigat concursul „simpatia publicului”, echipa Zeroqode a stabilit legături cu câteva companii interesate să-și externalizeze serviciile de dezvoltare a aplicațiilor web și să le încredințeze startupului din Moldova. Startupul a identificat și câțiva potențiali parteneri gata să le promoveze serviciile și produsele. Interviul video acordat de Zeroqode organizatorilor va fi publicat curând pe platforma TechCrunch.

Lista celorlalte nouă startupuri, cu care Republica Moldova a participat pe 4-5 decembrie la TechCrunch Disrupt, poate fi găsită aici. Un scurt material video, cu imagii generice de la eveniment poate fi vizionat aici.

Participarea echipei Moldovei la TechCrunch Disrupt a fost posibilă datorită suportului Proiectului „Dezvoltarea Centrului de Excelență în Domeniul TIC Tekwill”, finanțat din sursele USAID și ale Guvernului Suediei, în parteneriat cu Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO).

Citește mai departe

Important

Scrisoarea unui tânăr din Bălți stabilit în Paris către Trăian Băsescu

Publicat

pe

De către

Stimate Domnule Președinte,

Vă mulțumesc anticipat pentru atenția acordată răspunsurilor la întrebările mele. Din păcate, fiind actualmente la Paris, nu pot să vi le adresez personal.

BĂLȚI ȘI ROMÂNIA

    1. Sunt bucuros că la 82 de ani de la ultima vizită a unui demnitar român care poartă lumina, adică Regele Carol al II-ea în 1935, ați venit și Dvs. la Bălți, orașul în care probabil s-a început (Bălți a fost primul oraș din Basarabia, zemstva căruia a „votat” Unirea la 3 martie 1918 încă înainte de Sfatul Țării la Chișinău la 27 martie 1918) și s-a terminat (Holocaust la Bălți, bombardamente germano-române în 1941) istoria comună a României și Basarabiei din perioada interbelică, o perioadă de aur a acestui oraș până la ascensiunea fascismului în România, oraș care de-a lungul istoriei a suferit probabil cel mai mult dintre toate localitățile din Basarabia atât pe plan uman, cât și pe cel al infrastructurii urbanistice și care astăzi este complet desfigurat. Din motive recunoscute de comunitatea internațională nu consider ca „lumină” vizita lui Ion Antonescu pe 17 iulie 1941 la Bălți și întâlnirea sa cu Eugen Ritter von Schobert tot în capitala de nord a Moldovei, nici ultima trecere a lui Antonescu prin Bălți în august 1944 când a fost adus la Moscova. Tot acest oraș a cunoscut în vara-toamna lui 1944 gropi comune în care au fost aruncați prizonieri de război germani şi români uciși de sovietici. Tot acest oraș a cunoscut deportările organizate de către autoritățile sovietice începând cu anul 1940, apoi și 1949, în cadrul operațiunii Iug de pe gara Slobozia. Sunt sigur că cunoașteți și istoria basarabenilor, printre care și Doamna Stela Popescu, născută la Bălți, care au trebuit să fugă din Basarabia după anexarea acesteia de către URSS și trimiterea în lagăre a burgheziei, agricultorilor și a intelectualilor locali și nu numai.
    2. Acest oraș, chiar dacă s-a constituit ca oraș pe timpurile Imperiului Rus, a devenit oraș propriu-zis datorită evreilor. Fără îndoială cunoașteți cum bălțeni evrei organizau pe timpul Regatului României servicii speciale la sinagogile din Bălți pentru Mihai, fiul Regelui Carol al II-lea, cum păstra administrația românească grădina publică Maria la Bălți (fondată de Împărăteasa Rusiei Maria Alexandrovna, bunica Reginei Maria a României, în onoarea căreia a fost numită și strada paralelă cu grădina Maria în centrul Bălțiului – strada Regina Maria). Mozaicul istoric uman al acestui oraș, ca și cel al multor orașe shtetele a României din perioada interbelică, a fost decimat pe timpurile Holocaustului, când jumătate din populația Bălțiului a fost de origine evreiască, iar cealaltă jumătate alcătuită din români, ruși, polonezi, germani, austrieci și armenii.
    3. Este numai de lăudat faptul că România s-a întors spre lumină și Domnul Președinte Klaus Iohannis a promulgat legea inițiată de Domnul Crin Antonescu privind condamnarea și pedepsirea faptei unei persoane de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracțiuni de genocid contra umanității şi de crime de război, precum şi faptei de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, și pedepsirea lor cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi. Potrivit acestei legi negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a Holocaustului ori a efectelor acestuia, a genocidului, a crimelor contra umanității şi a crimelor de război, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
    4. Este numai de lăudat și că România a adoptat legea privind instituirea Zilei Limbii și Teatrului Idiș, proiect legislativ pe care l-a inițiat deputatul Domnul Silviu Vexler în urma dialogului cu Doamna Maia Morgenstern, care a primit chiar în ajunul sărbătorii de 1 decembrie ”Cheia orașului București” și Diploma de Excelență pentru întreaga activitate în slujba românilor.
    5. Cine știe, poate și cântăreața Doamna Isa Kremer de origine bălțeană, cunoscută în întreagă lume anume pentru cântecul Mayn Shtetele Belz, ar putea să aibă un astfel de premiu în ziua de astăzi?
    6. Cum să facem noi astăzi să reinventăm această cultură yiddish la Bălți? Cum să facem să reconstruim centrul vechi al orașului și cartierele evreiești distruse pe timpurile Holocaustului, distrugerea cărora a fost definitivată în perioada sovietică? Cum să reconstruim acel Mic Paris basarabean care a fost Bălți? Astăzi auzim mai multe voci care ba nu recunosc, ba încearcă să relativizeze Holocaustul la Bălți, descris drept „Iadul de la Bălți…” de către Ziarul de Iași: “În lagărul de lîngă Bălți nu a fost ca la Auschwitz sau Birkenau. A fost un lagăr de concentrare în care nici măcar nu a fost nevoie de gazare. Erau zile în care mureau cu zecile înghețați de frig sau de foame…” Trebuie să fim capabili să înfruntăm istoria Bălțiului, să fim capabili să ne privim în ochi unii pe alții și să ne recunoaștem erorile și să ne asumăm responsabilitățile respective – doar singurul lucru cu adevărat important este fericirea și bunăstarea oamenilor fără teste ADN. Doar asta reprezintă înțelegerea, iubirea adevarată, în cazul nostru înțelegerea și iubirea României. O crimă nu scuză o alta. Condamnați și Dvs. minimalizarea sau/și negarea Holocaustului la Bălți?

UNIONISM ȘI DE CE 26 DE ANI DE LA INDEPENDENȚĂ BASARABIA NU S-A REUNIT CU ROMÂNIA

  1. România, în pofida perioadelor de istorie întunecate ca fascismul și comunismul, a reușit să se întoarcă în familia țărilor europene care împărtășesc aceleași valori, care ca și România au fost fondate ca état-nation (state-națiuni) pe baza Iluminismului din Primăvara revoluțiilor europene din 1848. În opinia mea, aceasta reprezintă fundamentul națiunii românești, națiunii în sensul francez (iluminist) al cuvântului, adică al națiunii bazate nu pe sânge, ci pe alăturarea corpului politic care este statul Român.
  2. În acest context este foarte îngrijorătoare ascensiunea argumentului naționalist în discursul mai multor unioniști, inclusiv a celor care vă înconjoară în PUN. Mai mult decât atât, Dvs. și cu mine suntem unioniști, precum unioniști se consideră și cei care vă înconjoară. Dar oare ce înseamnă a fi unionist? Să-i numești public pe basarabenii rusofoni coloana a 5-a, să strigi cemodan – vokzal – Rossiya! (valiza – gara – Rusia în rusă)? Unionismul meu nu este cel al acestor persoane. Isterie, distrugere, învinuirea altora de propriile eșecuri, sălbăticie, absența culturii generale, primitivism, complexe personale și o profundă beznă spirituală la care se adaugă ignoranța totală cu privire la ceea ce este România de astăzi (dar și de ieri – unde regimul lui Antonescu a fost condamnat moral și juridic) – acesta nu este unionismul meu.
  3. Considerați că cei care vă înconjoară în partidul PUN reprezintă o forță nouă, proaspătă, nu sunt reciclați inclusiv din trecutul așa zis glorios sovietic, sunt o forță capabilă să motiveze singură (fără carismă Dvs.) păturile importante ale populației din actuala Republică Moldova? Oare această formațiune reprezintă oameni care nu sunt cunoscuți pentru promisiuni deșarte? Mulți dintre ei au fost în toate ramurile puterii de stat în Moldova: de la deputați în parlamentul Republicii Moldova până la miniștri și chiar președinte al Republicii Moldova. Dar ce au reușit aceștia în privința unirii? De ce după 26 de ani de promisiuni de la establishmentul moldovenesc unionist singurul lucru care rămâne stabil sunt însăși aceste promisiuni, dar nu și fapte?
  4. Unionismul meu trece în primul rând prin creier (dacă este) și înseamnă: creație, construcție, lumină, cultură, înțelegere, frăție și bineînțeles bune maniere și tutuială eventual numai după cunoștința personală a unei persoane. Din păcate constat că toate aceste noțiuni sunt străine mai multor unioniști – și aceasta este critica mea cea mai mare. Cuvântul unionist este o onoare ușor exagerată pentru unii, care prin acțiunile lor contribuie mai mult la scăderea susținătorilor unirii, decât la creșterea numărului lor. Cum să ajungem cu așa oameni la consens intern cu privire la unire în societatea moldovenească ? Câți dintre unioniști cunosc câte acte sunt în piesa Cântăreața Cheală a lui Ionesco? (un singur act), câți dintre ei cunosc cel puțin un film din noul val al cinematografiei românești (filmele lui Cristi Puiu/Cristian Mungiu spre exemplu)? 

INSTITUȚIONALIZAREA UNIONISMULUI vs. CUM SĂ ÎNVĂȚĂM SĂ IUBIM ROMÂNIA ȘI SĂ ÎNȚELEGEM MAI BINE BENEFICIILE UNIRII

  1. Nu sunt convins că pentru a înfăptui reunirea avem nevoie de partide politice. Apropo, primul partid care a constituționalizat unionismul la nivel de partid în Moldova a fost cel al Doamnei Pavlicenco. În opinia mea, Unirea, ca și România, ca să fie un lucru bine făcut, trebuie să treacă prin mințile oamenilor și nu prin emblema partidului respectiv. Unirea este mult mai mare decât apartenența la un partid politic oricare. Aici vine și întrebarea mea privind prezența Dvs. în politica moldovenească în cadrul unui partid: oare scopul și misiunea Dvs. de realizare a Unirii nu depășesc liniile partinice? Cât privește instituționalizarea unionismului în Republica Moldova, constat un singur lucru – de la mai mult de un milion de persoane la Podul de Flori în 1991 avem numai 30% din populație care, conform sondajelor, se declară în favoarea ideii Unirii. De ce numărul celor care sunt pentru Unire a scăzut pe când instituționalizarea unionismului a crescut și s-a ancorat definitiv în politica moldovenească? Cine trebuie să-și asume responsabilitatea pentru absența susținerii masive a reunirii? Câte acțiuni sunt constructive și nu dezbină (cum sunt inițiativele deputatului Domnul Constantin Codreanu privind construiea autostrăzii – aici  așteptăm cu nerăbdare și susținerea României privind reluarea zborurilor internaționale de la Aeroportul Internațional Bălți). Când vom putea cumpăra bilete la primul zbor regulat Bălți – București cu TAROM sau cu BLUE AIR sau de ce nu și cu CARPATAIR?
  2. Astăzi în Republica Moldova se resimte o profundă sărăcie spirituală, cauzată inclusiv de propaganda sovietică și de reminiscențele mentalității sovietice. Deși rusofonii în Republica Moldova sunt minoritari (chiar și în cazul în care toți ar fi împotriva Unirii, nu văd cum ar încurca votul lor la un referendum dacă majoritatea românofonă ar vota pentru). În acest context, aș vrea să vă întreb când vom avea cel puțin un post TV românesc difuzat în rusă (dublat, subtitrat sau chiar și emis în rusă) pe întreg teritoriul Republicii Moldova? Nu credeți că stereotipurile și clișeele negative ridicole despre România trebuiesc combătute? Cine va lucra cu Rusia și cu rusofonii și cu alte minorități din Basarabia să le explice că Unirea Republicii Moldova cu România nu este împotriva Rusiei, ci pentru oameni care trăiesc între Prut și Nistru?

ROMÂNIA ȘI EU

Am 50 la sută sânge românesc (basarabean dacă doriți) și restul distribuit între origini poloneze, lituaniene, rusești, ucrainene, șamane și franceze. Bunica mea este de proveniență lituaniano-poloneză și s-a stabilit în Basarabia după război și după ce s-a mutat de la Constanța și Galați. Înainte să fie medic în Armata Roșie, familia sa a fost mutată din Lituania la Vladivostok pe timpurile Imperiului Rus, după ce toți părinții și rudele ei au fost trimiși în lagăre de către NKVD – ultima dată când și-a văzut părinții a fost la vârsta de 15 ani. Bunica mea a trecut și prin asediul Leningradului studiind medicina la Universitatea Pavlov și fiind în același timp fiica dușmanilor poporului. Ea a fost medic emerit al Moldovei, a reconstruit și a condus Serviciul de Urgență de la Bălți mai mult de 30 de ani după război, dar nu a fost nicio zi membră a Partidului Comunist. Când a căzut Cortina de Fier, primul lucru pe care ea l-a făcut – m-a dus în excursie prin România, la Iași, Galați, București și Constanța – anume Constanța… Ea a vrut să-mi arate orașul în care a trăit puținele clipe fericite din viața sa, să mă întâlnesc cu români – oameni care i-au devenit dragi cât timp a trăit la Constanța, locul unde mama mea rusofonă a fost educată de o dădacă din România. Numai că Cortina de Fier a căzut prea târziu – bunica mea nu i-a mai găsit pe oamenii pe care-i cunoscuse pe vremuri după ce a bătut la ușile pe care le recunoștea – nu-i mai rămânea decât să se plimbe pe străzi și să plângă atingând zidurile clădirilor pe care le mai recunoștea. Așa am descoperit eu România – prin perspectiva relațiilor umane, prin respectul oamenilor, în primul rând. Viețile oamenilor sunt complicate, nuanțate și naționalismul nu-și mai are loc într-o societate modernă. Ca și aviatoarea Nadia Russo de origine rusă care a fost printre primele femei pilot din România în cadrul Escadrilei Albe, ca și Pavel Kisseleff, numele căruia îl poartă azi o arteră importantă din București între Piața Victoriei și Piața Presei Libere, ca și familia de germani basarabeni a fostului președinte al Germaniei Domnul Horst Köhler, părinții căruia sunt originari din regiunea Bălțiului. Asta este Bălți, Basarabia, România și Europa.

Cine ar fi acel Lech Wałęsa român care ar păstra pacea fragilă socială la Bălți și în Basarabia în general contribuind în același timp la renașterea conștienții și solidarității poporului României întregite, care ar fi precursorul căderii zidului de pe Prut și cine ar fi acel Urho Kekkonen român care ar fi capabil să găsească echilibrul în relațiile internaționale privind Unirea și înțelegerea Unirii pe planul politic internațional?

Cu respect,

Alexandr Baikalov

Citește mai departe

Ultimele Știri

Externe30 de minute în urmă

Studentul român care în 2015 și-a înjunghiat doi colegi, printre care un moldovean, condamnat pe viaţă

Studentul care în 2015 şi-a înjunghiat doi colegi într-o cameră de cămin a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” a fost condamnat...

Externe59 de minute în urmă

Cutremur cu magnitudinea 3,5 în judeţul Vrancea

Un cutremur cu magnitudinea de 3,5 grade pe scara Richter s-a produs vineri dimineaţa în zona seismică Vrancea, judeţul Vrancea,...

Economie1 oră în urmă

Saudiţii, interesaţi de importul de produse de origine animală din Republica Moldova

O delegaţie a Autorităţii pentru Alimentaţie şi Medicamente din Arabia Saudită efectuează o vizită de documentare de 10 zile în...

Social14 ore în urmă

Au fost decernate premiile “Jurnaliștii anului 2017”

Astăzi, 14 decembrie, Centrul pentru Jurnalism Independent a desfășurat cea de-a 23-a ediția a Galei de decernare a premiilor “Jurnaliștii...

Politică15 ore în urmă

Igor Dodon refuză să declare 16 decembrie Zi de doliu național

Președintele Igor Dodon refuză să declare ziua de sâmbătă, 16 decembrie, Zi de doliu național în memoria Regelui Mihai al...

Social16 ore în urmă

Șmecherie, depistată la frontieră. Ce ascundea în maşină un bărbat din Tiraspol care venea de peste hotare

Un permis de conducere, perfectat ilegal cu 50 de euro în regiunea transnistreană, a fost depistat și reținut de polițiștii...

Social17 ore în urmă

Contingentul KFOR-7 a revenit acasă

Cel de-al şaptelea contingent al Armatei Naţionale, detaşat în Misiunea KFOR, la 2 iunie 2017, a revenit în Republica Moldova....

Advertisement

Opinii