Varianta în Engleză a articolului
Dacă până nu demult consumul de droguri era cauza principală a transmiterii virsului HIV în Republica Moldova, acum adulterul (nerespectarea fidelității conjugale) i-a luat locul. Republica Moldova are nevoie, cu siguranță, de o comunicare mai profundă despre sex.
După ce și-a pierdut jobul de barman în Chișinău, Ivan, un tânăr de 26 de ani, a descoperit mai multe pete maro închis pe pielea sa.
La o clinică din Chișinău, doctorii i-au găsit o tumoare și i-au luat analize de sânge pentru a stabili problema.
Două săptămâni mai târziu rezultatele au confirmat că Ivan este HIV pozitiv.
Dar tânărul nu a fost surprins.
“Știam ce fel de viață am dus”, spune Ivan, adăugând că “nu am avut deloc un mod de viață corect”.
De la 11 ani, Ivan era conștient că este homosexual, spune tânărul.
“Nu știam nimic despre sex, eram în tabără când am văzut doi băieți sărutându-se și am înțeles că îmi place”.
S-a culcat cu primul bărbat când avea 16 ani.
“Ne-am cunoscut datorită Internetului – este locul unde poți obține atenție din partea altui bărbat scriind comentarii că îți plac băieți frumoși și sportivi”.
După ce și-a abandonat studiile în Psihologie, Ivan a lucrat în calitate de barman și în fiecare seara frecventa cluburile.
În cluburi “întâlnea” fete – o mulțime de fete – tânărul mărturisește că s-a culcat cu peste o sută.
“Am ajuns să cunosc în fiecare zi o fată nouă”
L-am întrebat cum a reușit acest lucru. “Care era tehnica ta, secretul tău?”, l-am întrebat intrigat de cantitate.
“Femeile mă plăceau. Unele era foarte tinere, mult mai tinere decât mine. Unele erau eleve”.
Ivan spune că nu folosea prezervative și nici nu îi era frică de graviditate.
“Nu mă gândeam la asta”, spune el. “Sexul era cel mai important lucru pentru mine”.
Cu toate acestea, numărul femeilor cu care a întreținut relații sexuale este eclipsat vădit de numărul bărbaților cu care s-a culcat – probabil 200.
“A most un stil de viață total nesănătos,” adaugă acesta.
Acum Ivan lucrează în calitate de recepționist și ia pastile pentru a împiedica dezvoltarea virusului HIV în SIDA.
“Nu am un partener stabil”, spune el. “Fac sex cu bărbați și folosesc prezervative. Nu e complicat pentru mine să găsesc bărbați homosexuali în Chișinău. Niciodată nu întâlnesc asemenea probleme”.
Sexul în top
Numărul noilor cazuri de HIV în Republica Moldova este în creștere constantă, cu 700-800 de noi cazuri raportate în fiecare an, deși cifra reală este mult mai mare.
Deși numărul noilor bolnavi este în creștere în rândul homosexualilor, această nu este o problemă gay.
Majoritatea cazurilor noi sunt identificate în rândul heterosexualilor, iar în acest an cele mai multe victime sunt femei.
De asemenea, calea de transmitere s-a schimbat și ea.
În 1996, 85% dintre noile cazuri proveneau din rândul utilizatorilor de droguri și doar 15% dintre persoane obțineau virusul pe căi sexuale.
Acum 92% dintre cazurile noi identificate au ca sursă de transmitere sexul neprotejat – și doar 5% – utilizarea drogurilor.
Utilizatorii de droguri din Republica Moldova au devenit mai responsabili și nu mai împart seringile murdare.
Dar o mare parte din populație refuză să apeleze la metodele de profilaxie. Aceasta pentru că moldovenii nu vorbesc suficient despre sex – și aici sunt patru motive.
1. Tinerii se protejează doar “pe jumătate”
Tinerii folosesc prezervativele, dar nu de fiecare dată. Sergiu, un tânăr de 17 ani din Cahul, spune că nu utilizează prezervative în relațiile sexuale cu actuala sa iubită.
“Cele mai calitative prezervative sunt foarte scumpe în Moldova”, spune el. “Cum poate un student care nu are bani să cumpere un pachet de prezervative în fiecare zi? Am multă încredere în iubita mea și niciodată nu am discutat despre posibilitatea unor boli – este o fată de treabă”.
Între timp, Ludmila, o fată de 21 de ani din orașul Glodeni, spune că oamenii cunosc câte ceva despre HIV, dar femeile în Republica Moldova sunt stigmatizate de către societate.
“Băieții din Moldova nu obișnuiesc să folosească prezervativele – iar pentru fete este o rușine să aibă la ele prezervative”, spune ea. “Dacă nu e vorba de o partidă planificată și niciunul din parteneri nu are prezervative, aceștia apelează la sexul neprotejat”.
Lucia Pîrțînă, vicedirectorul Spitalului de Dermatologie și Maladii Comunicabile din Chișinău, este zilnic în contact cu noile cazuri de infecție HIV. Când vorbește cu pacienții din salonul său despre modul în care s-au infectat cu HIV prin intermediul sexului, cel mai frecvent răspuns pe care îl aude este “Nu credeam că trebuie să mă protejez”.
“Pentru că mass-media promovează ideea că HIV provine în special de la prostituate, consumatori de droguri și homosexuali”, spune ea, “ei cred că nu există niciun risc pentru că “eu nu sunt o prostituată, un dependent de droguri sau un homosexual“.
2. Nu sunt gay, dar mă culc cu bărbați: pericolul tăcut
Micii comunități LGBT din Republica Moldova îi place să vorbească – mai multe între sine – dar îi place să vorbească. Ei cunosc despre riscurile HIV și despre faptul că e necesară utilizarea prezervativelor – deși nu toate sunt ambalate în condiții de siguranță.
Cu toate acestea, există un grup mai mare de oameni care fac sex cu bărbați – și aceasta nu e o bârfă.
În total, acești oameni reprezintă aproximativ 10 la sută din noile cazuri de HIV – nu e o masă critică, dar una îngrijorătoare.
“Bărbații care fac sex cu alți bărbați nu vor să fie văzuți”, spune Roman, un consultat de la Centrul Regional Social din Chișinău care furnizează servicii pentru persoanele care trăiesc cu HIV. “Ei nu vor să fie deschiși. Mulți dintre ei au o familie”.
Dar e clar că ei există – și ei întrețin relații sexuale.
Aceștia se întâlnesc pe rețelele de socializare, cum ar fi Mamba, Planet Romeo și Odnoklassniki. Când se înregistrează pe site-uri precum Planet Romeo, administratorul le cere să afișeze detalii precise despre înfățișarea lor, dar și despre ce caută anume.
Clientul trebuie să descrie culoarea ochilor săi, înălțimea, preferințele sexuale. Îi este cerut chiar să povestească ce fetișuri sexuale preferă.
Bărbații care sunt în căutarea sexului ocazional sunt dispuși să împărtășească cele mai mici detalii despre preferințele lor online, dar nimic în viața reală. Aici oamenii au nume ca ‘butch_dick_son’ și sunt în căutare de ‘naughty guys’. Unii postează “selfie”-uri cu corpuri goale, în timp ce alții afișează și fața și folosesc numele reale.
Există sute de asemenea conturi online.
Veaceslav Mulear, coordonatorul Departamentului de Sănătate în cadrul organizației de LGBT – Genderdoc, alături de echipa sa furnizează prezervative și consiliere homosexualilor din Chișinău.
Dar el spune că nu poate acoperi toate categoriile BSB. Este un grup separat și închis. “Ei nu vor să își facă testul HIV”, spune el. “Nu vor să fie recunoscuți cine sunt”.
3. Ce se întâmplă în Volgograd, rămâne în Volgograd
Republica Moldova este o țară a migranților. Peste 600 de mii de cetățeni moldoveni au reședința în străinătate. Aceaste este uimitor în condițiile în care cifra reprezintă 17 la sută din întreaga populație, dintre care jumătate au plecat în țările UE, iar cealaltă jumătate – în Federația Rusă.
Bărbații au tendința de a merge spre Est, în condițiile în care două treimi din forța de muncă este concentrată în domeniul construcțiilor.
“Ei lucrează pe șantiere, majoritatea dintre ei nu au studii superioare, nu cunosc exact unde se află și sunt dezorientați”, spune Lucia Pîrțînă.
Uneori se întâmplă ca 20 de oameni să locuiască în același apartament și există puține oportunități pentru distracțiile de seară – cu excepția la vodcă și prostituate. Și atunci când vorbim despre prostituate, nu vă așteptați la Julia Roberts din Pretty Woman pentru migranții moldoveni care construiesc clădiri în Nijnii Novgorod.
Când vin acasă, ei nu vorbesc despre ceea ce s-a întâmplat.
Un fenomen îngrijorător este faptul că femeile căsătorite din zonele rurale izolate din Republica Moldova care au avut un singur partener sexual afla la o clinica că au HIV.
Unii dintre soții lor se întorc în Republica Moldova cu virusul – iar în consecință sunt infectate și ele.
Acest lucru se potrivește cu cercetarea din 2010, care spune că doar aproximativ 4,5 la suta din femeile din Republica Moldova admit folosirea prezervativului în timpul relațiilor sexuale cu soțul lor.
Migrarea pentru muncă pune sub presiune comunicarea deschisă între parteneri – iar de aici rezultă și infectările cu HIV.
“Aceasta este tragedia noastră”, spune Pîrțînă.
4. Căsătoria – legată de neîncredere
Eșecul bărbaților care nu sunt deschiși cu soțiile lor contribuie la răspândirea bolii.
Aceasta se datorează excesului de mândrie și neconștientizarea importanței de a comunica.
Acest lucru este evident în exemplul de mai jos – cercetat în rapoartele judecătorești și în conversațiile cu persoanele apropiate de caz (numele au fost schimbate).
Liana și Petrov au fost prieteni din copilărie într-un oraș mic din nordul Republicii Moldova.
Ea a plecat în Rusia, la vârsta de 16 ani, împreună cu mama ei. În același timp, poliția l-a prins furând pe Petrov și l-a condamnat la închisoare.
Dar au păstrat legătura – ea l-a vizitat în închisoare, trimițându-i pachete cu produse alimentare și menținându-i moralul ridicat.
Când a fost eliberat, ea s-a alăturat părinților și l-au așteptat la poarta închisorii.
Deși a fost avertizată de mai multe persoane din oraș în privința lui, ea era îndrăgostită și a crezut că va putea să-l schimbe și să-l facă un soț bun.
Înainte de nuntă, în Republica Moldova se obișnuiește ca partenerii să își facă testul HIV, obligatoriu pentru ambii parteneri. La acel moment, statul a folosit ipoteza că oamenii nu fac sex înainte de căsătorie.
Petrov a luat rezultatele testelor pentru ambii, care arătau clar că cl este HIV pozitiv.
El nu i-a zis nimic viitoarei sale soții despre statutul său.
După nuntă, Liana a lucrat în calitate de coafor. Își dorea o viață bună și era entuziasmată în privința copiilor.
Cu toate acestea, Petrov a apelat la consumul exagerat de alcool și droguri, își petrecea timpul său în barurui – și adesea venea acasă pierdut și furios.
Ea și-a petrecut majoritatea timpului departe de Petrov, în compania mamei și a fraților ei, dar se întorcea sistematic la el.
În una dintre seri, în prezența mamei Lilianei, el și-a lovit soția în față și în stomac. Mama sa a încercat să o protejeze, dar Petrov a lovit-o și pe femeia în vârstă.
La acel moment, Petrov își infectase soția cu gonoree, ceea ce o făcea să creadă că a înșelat-o cu alte femei.
Ea planifica să îl părăsească, iar în mijlocul unui argument el i-a zis ei:
“De ce ești speriată că ai gonoree? Aceasta nu e nimic – tu trebuie să știi încă că ai putea avea HIV”.
Liana și-a făcut un test anonim la HIV. Rezultatul a fost pozitiv.
I-a fost teamă că ar putea deveni o povară pentru lumea din jurul ei.
Într-o seară târziu, Liana și-a vizitat mama după muncă și au stat de vorbă. Era într-o stare mai bună de spirit, iar după discuții, ea și-a părăsit soțul.
Mama sa ține minte fraza din acea seară.
Liana i-a spus:
“M-am gândit la toate și totul va fi bine, totul se va schimba”.
Mama sa a crezut că se referea la decizia de a-și părăsi soțul.
Ziua următoarea mama Lianei a sunat-o pentru că ea nu venise să o viziteze după muncă. Dar ea nu a răspuns.
Toți prietenii și membrii familiei sale au început să o caute – dar nimeni nu a putut-o găsi în oraș și nici în împrejurimi.
În acea seară poliția a anunțat că au descoperit cadavrul zdrobit de un trean pe calea ferată.
Liana a lăsat o notiță:
“ Dragii mei, iertați-mă vă rog, în special o rog pe mama mea să mă ierte. Vă iubesc forte mult, Iertați-mă dacă puteți. Și vă rog să nu acuzați pe nimeni de moartea mea”.
O organizație legal specializată în litigii HIV / SIDA, IDOM a demonstrat în instanță că Petrov a infectat-o în mod deliberat pe Liana. El a mărturisit nevinovăția, argumentând că ambii știau de statutul său HIV înainte de nuntă.
Judecătorul l-a condamnat la patru ani de închisoare.
Autor: Michael Bird (în colaborare cu jurnaliștii Moldova.ORG: Elena Guțanu, Irina Titica, Oxana Greadcenco)
foto: Petruț Călinescu
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului “Fortificarea independente mass-media online din Republica Moldova prin de know how din Uniunea Europeană” (Proiect Moldova.ORG) Acesta este implementat cu suportul Parteneriatului European pentru Democrație (EPD) din resursele financiare oferite de Fondul Naţional pentru Democraţie (NED).
