Connect with us

Tehnologie

Hackathonul media „Puterea a cincea”: căutăm „antidotul” pentru manipulare!

Publicat

pe

Ajuns în acest an la a patra ediţie, Hackathonul media „Puterea a cincea” readuce în atenția noastră subiectul educaţiei media. Timp de trei zile (6-8 iulie) echipele înregistrate în concurs vor lansa idei originale care vor promova gândirea critică în rândul consumatorilor de media.

Propaganda, manipularea, ştirile false sau războaiele informaţionale nu sunt fenomene noi – acestea există de secole, doar că, în timp,  s-au schimbat modalităţile şi platformele de promovare. În prezent, posibilităţile internetului şi ale reţelelor sociale de a influenţa oamenii sunt nelimitate. Iată de ce, educaţia media rămâne a fi un subiect de actualitate, care oferă cetăţenilor cunoştinţele şi instrumentele necesare pentru a analiza critic informaţia din spaţiul public.

Ediţia curentă a hackathonului încurajează participanţii să elaboreze „antidoturi” care să prevină manipularea mediatică şi să dezvolte gândirea critică a consumatorilor de media.

La eveniment vor fi prezenţi experţi naţionali şi internaţionali, care vor ghida echipele în elaborarea şi definitivarea ideilor de proiect. De asemenea, ei vor face prezentări pe subiectul educaţiei, ajutând participanţii să identifice mai uşor soluţii pentru a filtra știrile și a depista materialele manipulatoare.

De această dată, experții străini vin din Germania – Daniel Seitz, profesor de media, Olga Kisselmann, manager pentru inovaţii în grupul de cercetare şi cooperare a Deutsche Welle, şi Marcus Bösch – jurnalist, lector, antreprenor şi co-fondator al studioului de realitate virtuală „Vragments”. Echipa va fi completată de experţii şi mentorii din Republica Moldova – Ruslan Mihalevschi, redactorul-şef al publicaţiei independente regionale „SP” din Bălți, Viorica Zaharia, preşedinta Consiliului de Presă, Sorina Ştefârţă, directoarea Şcolii de Studii Avansate în Jurnalism, Dona Şcola, cofondatoarea Generator Hub şi a Asociaţiei DNT, Victor Spânu, cofondatorul start-up-urilor Pandametrix şi Anabot, câştigătorul a două ediţii precedente ale hackathonului.

Lupta împotriva falsurilor necesită instrumente eficiente

Experţii şi mentorii din Moldova speră că evenimentul va contribui la elaborarea unor instrumente eficiente, pentru a lupta împotriva falsurilor promovate în spaţiul mediatic.

Redactorul-şef al publicaţiei „SP” Ruslan Mihalevschi este convins că nu există un instrument universal pentru a evita manipularea informaţională a cetăţenilor. „Doar un complex de metode poate da rezultate. Este vorba atât de educaţia media în rândul copiilor şi a adulţilor, cât şi de deconspirarea permanentă a falsurilor, promovarea jurnalismului profesionist şi onest, dezvoltarea instrumentelor IT pentru contracararea falsurilor media. În lista respectivă, instrumentele IT nu ar trebui să deţină ultimul loc, având în vedere că ele au devenit deja o armă eficientă în mâinile manipulatorilor, de exemplu, în cazul Brexit-ului sau ultimelor alegeri prezidenţiale din SUA. Sunt convins că cei care luptă împotriva falsurilor ar trebui să aibă instrumente la fel de eficiente. Sper că ediţia actuală a hackathonului va contribui la elaborarea acestora”, spune Ruslan Mihalevschi.

Manipularea nu are întotdeauna o singură faţă

Preşedinta Consiliului de Presă, Viorica Zaharia, afirmă că fenomenul ştirilor false şi, în general, tendinţele de manipulare a opiniei publice par să se dezvolte la fel ca alte industrii, utile societăţii. „Uneori, am impresia că în presă „gunoaiele” merg cu un pas înaintea jurnalismului adevărat. Tot din păcate, astăzi, jurnaliştii sunt nevoiţi să educe publicul, nu doar să-l informeze. În Republica Moldova problema este chiar mai acută decât în alte state, deoarece, pe lângă propagandă externă, avem şi propagandă internă. Publicul înţelege că este înşelat, însă nu întotdeauna se poate descurca în detalii sau nuanţe. De aceea, trebuie ghidat în permanenţă, întrucât manipularea nu are întotdeauna o singură faţă. Deci, este un efort continuu”, consideră Viorica Zaharia.

În opinia expertei, aşa cum mediul online este propice răspândirii falsurilor, tot el este cel care trebuie să-i întindă primul mâna în descoperirea şi denunţarea acestora. „Cum altfel dacă nu datorită internetului poate fi verificat un link la care se face trimitere, o declaraţie sau o traducere? Acum, unele falsuri pot fi demascate imediat. Se poate, însă, şi mai mult: crearea de aplicaţii sau funcţii care ar descoperi un număr mult mai mare de informaţii dubioase, după diverse indicii. De aceea, munca trebuie continuată. Din anul 2016 şi până în prezent au fost înregistrate anumite progrese pe acest segment, industria IT a căutat soluţii şi a elaborat anumite aplicaţii. De asemenea, inteligenţa artificială s-a dezvoltat încontinuu, compania Facebook a pornit şi ea o luptă cu ştirile false, prin urmare, ediţia din acest an a hackathonului are loc deja pe un fundament de invenţii. Eu sper că după hackathon vom avea propuneri interesante care să utilizeze ce s-a elaborat până acum în lume în acest domeniu”, susține Viorica Zaharia.

Gândirea critică nu se moşteneşte, ea se cultivă zi de zi

Sorina Ştefârţă, directoarea Şcolii de Studii Avansate în Jurnalism, consideră că în contextul în care manipularea şi dezinformarea ating cote alarmante, provocând adevărate unde de şoc în societate, Hackathonul media „Puterea a cincea” devine un generator de soluţii pentru ca impactul acestor unde să fie diminuat.

„Odată cu dezvoltarea tehnologiilor informaţionale, manipularea ia forme din ce în ce mai subtile, iar consumatorul de media rămâne tot mai contrariat şi debusolat, fiindu-i tot mai dificil să discearnă între adevăr şi fals, între informare şi manipulare, între obiectivitate şi propagandă. Gândirea critică este o şansă pentru a nu permite să fim manipulaţi, aceasta însă nu se moşteneşte şi nu este un dar de la natură. Gândirea critică se cultivă pe tot parcursul vieţii prin lecturi, în mod special, prin capacitatea de a pune lucrurile la îndoială. În acest context, ne dorim ca hackathonul să reprezinte o platformă de experimentare şi dezvoltare a ideilor inovatoare, din care să se „nască” soluţii şi aplicaţii IT care să ajute cetăţeanul să înțeleagă că „nu tot ce zboară se mănâncă”. Pentru asta, creativitatea ar trebui să fie cuvântul-cheie în procesul de elaborare a instrumentelor IT, care ar combate falsurile din media şi ar determina consumatorul să gândească în termeni critici. Da, este o misiune dificilă, dar cu siguranţă, nu imposibilă”, consideră Sorina Ştefârţă.

Lipsa culturii mediatice alimentează manipularea

Victor Spânu, membru al echipelor câştigătoare a Hackathonului media „Puterea a cincea” (ediţia 2 şi 3) cu proiectele TROLLESS şi NowTime, consideră că „antidotul” pentru propagandă și manipulare constă în educaţie. „Motivul principal al faptului că manipularea persistă este lipsa de cultură mediatică şi de consum responsabil a informaţiei. Surprinzător de târziu ne dăm seama că noile tehnologii trebuie şi ele însuşite pentru a fi utilizate în folosul oamenilor. Cei care au sesizat respectivele lacune, exploatează la greu şi în scopuri personale, adesea meschine, aceste vulnerabilităţi. Tehnologiile informaţionale nu doar pot crea antidotul, dar sunt singurele în stare să o facă”.

Victor Spânu şi-ar dori ca actuala ediție a hackathonului să fie o competiție de idei inedite, poate chiar bizare, important este ca proiectele să poată fi realizate şi implementate. „Echipa care îşi va evalua propriile resurse şi va lansa un proiect credibil şi integrat în realităţile noastre, are cele mai mari şanse de câştig”, este de părere Victor Spânu.

Cine poate participa la hackathon?

La hackathon sunt aşteptate persoane motivate, dornice de a produce o schimbare în societate prin promovarea gândirii critice. Echipele trebuie să fie constituite din 3-5 membri – jurnalişti, dezvoltatori IT, programatori, designeri, bloggeri, activişti civici, consumatori media.

Premii de valoare
Cinci echipe desemnate câştigătoare de către juriu vor beneficia de granturi pentru dezvoltarea şi implementarea ulterioară a ideilor. În acest an, în funcţie de complexitatea proiectelor propuse, vor fi oferite două categorii de premii:

  • 3 granturi a câte 3000 de euro – în cadrul proiectului „Consolidarea  libertăţii de opinie în Republica Moldova”, cu susţinerea Deutsche Welle Akademie şi finanțat de Ministerul Federal pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare din Germania;
  • 2 granturi a câte 4000 de dolari –  oferite în cadrul proiectului „Mass-media în sprijinul democraţiei, incluziunii şi responsabilităţii în Moldova (MEDIA-M)”, finanţat de USAID şi implementat de Internews.
Exemple de proiecte care pot fi dezvoltate la hackathon
  • aplicaţii de smartphone şi site-uri care conectează societatea civilă, media şi consumatorii de media;
  • biblioteci online cu resurse utile pentru jurnalişti şi consumatorii de media;
  • jocuri interactive/aplicaţii destinate să sporească interesul consumatorului de media faţă de presă şi să promoveze consumul critic de presă;
  • alte idei inovatoare şi relevante pentru consumatorul de presă din Moldova.

Toate informaţiile privind programul şi regulile de participare le găsiţi pe site-ul oficial al evenimentului: http://hackathon4.media-azi.md
Formularul de înregistrare trebuie completat până la data de 29 iunie 2018. Detalii pe pagina de Facebook a evenimentului.

A patra ediție a hackathonului media Puterea a cincea este organizată de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul proiectelor „Consolidarea  libertății de opinie în Republica Moldova”, cu susținerea Deutsche Welle Akademie și finanțat de Ministerul Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare din Germania și „Mass-media în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova (MEDIA-M)”, finanțat de USAID și implementat de Internews.

 
Citește mai departe
Advertisement

Social

Doctor candidat la premiul Nobel: „Lucrez 7 zile pe săptămână și urc pe scări până la etajul 10”

Publicat

pe

De către

Zeci de savanți din domeniul medicinii nucleare și imagistică au venit la Chișinău. Cel mai vestit dintre ei ne-a oferit un scurt interviu.

În perioada 31 mai – 2 iunie 2018, la Chișinău a avut loc Congresul IV al Medicilor Imagiști și Radiologi din Republica Moldova cu participare internațională.

În cadrul acestui congres, au fost prezentate realizările în domeniul radiologiei, imagisticii și medicinii nucleare. Câteva prezentări ale realizărilor din acest domeniu au fost făcute de profesorul american de origine iraniană, Abass Alavi, care activează în cadrul Universității din Pennsylvania, SUA.

Profesorul Alavi a fost primul cercetător științific care a studiat metoda PET (tomografia cu emisie de pozitroni), aplicată pe corpul uman în anul 1976. Pentru aceasta, el a folosit substanța 18 F-Fluorodeoxyglucose (FDG) sau, cum i se mai zice, glucoza radioactivă.

Această substanță se administrează pacientului, după care acesta este supus investigației cu ajutorul tomografului, care permite localizarea tumorilor canceroase la etape incipiente.

Profesorul Abass Alavi este laureatul al mai multor premii pentru realizările sale în medicina nucleară, mai mult, câțiva ani în urmă a fost propus pentru nominalizare la Premiul Nobel.

– Ați povestit despre experiența de utilizare a FDG în corpul uman. Cine au fost acei voluntari care și-au oferit corpul în numele științei?

– Acei voluntari erau studenții mei medici. Erau practic familia mea, lucram împreună la cercetări. În anii ‘70, toate testele se făceau pe animale și nu era foarte clar dacă efectul experimentelor asupra animalelor era compatibil cu efectul asupra oamenilor.

– Fiindcă vorbim despre corpul uman – poate fi cancerul tratat definitiv?

– Nu. Cancerul nu poate fi tratat definitiv, fiindcă atacă în multe direcții concomitent. Medicamentele pot trata 80% din celule canceroase, dar 20% vor continua să se dezvolte.

Dacă tumoarea s-a răspândit în organism, investigația PET o poate localiza și în așa caz tratamentul are șanse mai mari. Medicamentele fără investigații inovative doar reduc suferința.

Recent în Moldova a fost adus aparatul PET/CT, care se folosește pentru diagnosticarea primară a cancerului.

Îmbătrânirea nu poate fi oprită, dar poate fi întârziată

– Doctore Alavi, faceți parte dintr-o organizație care studiază procesul de îmbătrânire a corpului uman. Are șanse omenirea să trăiască mai mult de 150 ani?

– Păi, eu am 80 ani, lucrez 7 zile pe săptămână, 14 ore pe zi. Nu fac sport, mănânc sănătos, nu merg cu ascensorul, urc scările până la etajul 10. Cred că pentru a avea o durată mai mare a vieții, trebuie să-ți alegi părinții. Totul ține de genetică. Câteva generații dintr-o familie pot suferi de aceeași maladie.

Nu putem face nimic cu asta. Putem doar minimiza riscurile de îmbătrânire prin alimentație moderată și sănătoasă, mișcare corectă și eliminarea stresului. Asta se întâmplă doar dacă faci ceea ce-ți place.

Pericolul de la Cernobîl este supraestimat

– În calitate de cercetător științific în domeniul radiologiei, ce ne puteți spune despre faptul că noi, aici în Moldova, locuim în zona de răspândire a norilor radioactivi de la Cernobîl, Ucraina?

– Nu mai există niciun pericol. Radioactivitatea se răspândește în valuri. Primul val a durat câteva zile și a avut cel mai mare nivel de radioactivitate. El a cauzat multe mutații, cancer, multe boli. Apoi valurile de radioactivitate au urmat în descreștere. După 30 ani nu mai există niciun pericol.

Vă mulțumesc pentru interviu!

În noiembrie 2016, în Cernobîl a fost montat un scut nou asupra reactorului Nr.4, care prezenta crăpături și avea emiteri de energie radioactive.

Citește mai departe

Diverse

Participă la cea mai mare competiție pentru idei de afaceri ECO și câștigă până la €10 000

Climate-KIC este în căutarea celor mai bune idei de afaceri ecologice din Europa pentru combaterea schimbărilor climatice.

Publicat

pe

De către

Climate Launchpad este în căutarea celor mai bune idei de afaceri ECO pentru combaterea schimbărilor climatice!

Dacă ai o idee de afaceri în domeniul tehnologiilor ecologice cu potențial de comercializare la scală regională și chiar globală, știi bine engleza și vrei să ai parte de suport pentru ați dezvolta ideea într-un start-up din partea unor traineri cu experiență vastă în antreprenoriat, atunci ClimateLaunchpad este cu siguranță pentru tine.

La ClimateLaunchpad vei avea parte de 2 zile de Business Boot Camp (30 iunie – 1 iulie, la centrul ecologic Eco-Village Moldova) și 6 sesiuni intensive de Coaching (iulie – august la Tekwill) dedicate pregătirii tale pentru Finala Națională, livrate de traineri locali și internaționali.

Fii în TOP 3 echipe cu cele mai promițătoare idei selectate în urma Finalei Naționale (din septembrie), și următoarea stație pentru tine va fi Finala Globală, care se va desfășura în Scoția, Edinburgh (în noiembrie), unde vei concura cu echipe din 42 de țări din întreaga lume. La această etapă o să ai marea oportunitate să interacționezi cu antreprenori și investitorii de frunte în domeniul tehnologiilor ecologice la nivel mondial.

Fii în TOP 10 echipe a Finalei Globale și vei obține acces automat la acceleratorul de afaceri Climate-KIC, o școală de business pe o durată de 18 luni cu scopul de a transforma ideile în produse sau servicii ecologice cu potențial de comercializare la scală globală prin intermediul Climate-KIC. Iar dacă te vei numără printre cei 3 câștigători ai Finalei Globale atunci vei primi și premii bănești: locul 1- 10,000 euro, locul 2- 5,000 euro și locul 3 – 2,500 euro.

Participarea la Climate Launchpad este gratuită, iar înscrierea simplă: http://climatelaunchpad.org/application-form/
Termenul limită pentru înscrieri este 9 iunie!

Climate Launchpad este un program al Climate-KIC creat de catre Institutul European de Inovare şi Tehnologie (EIT).

Citește mai departe

Social

Video / Cele mai interesante proiecte de la Hackathon-ul societății civile din Minsk (II). Cine sunt câștigătorii

Publicat

pe

Pe 1-3 iunie a avut Hackathonul societății civile la Minsk. Participanții au creat instrumente IT, care vor să rezolve problemele cu care se confruntă societatea zi de zi. Moldova.org a scris, ieri, despre o parte dintre participanți. În continuare, vi-i prezentăm pe alți participanți ai Hackathon-ului.

Uladzislau Laurychenka vine din Federația Rusă și este specialist în domeniul organizațiilor necomerciale. În cadrul evenimentului, Uladzislau a fost mentor pentru participanți.

Interviu cu primul expert de la EaP Civil Society Hackathon. Uladzislau Laurychenka este specialist în domeniul organizațiilor necomerciale. Discutăm despre importanța tehnologiilor informaționale în viața organizațiilor necomerciale.#EaP_Hackathon #IT4EaP #IT4Society Eastern Partnership Civil Society Facility

Geplaatst door Moldova.org op vrijdag 1 juni 2018

Uladzislau organizează și desfășoară evenimente, activități de consolidare a capacităților pentru organizațiile nonguvernamentale. Obiectivele principale ale organizației pe care o reprezintă Uladzislau „Teplitsa of Social Technologies” sunt creșterea eficienței activității online ale ONG-urilor și instruirea acestora în dezvoltarea paginilor web moderne și a instrumentelor digitale, urmând cele mai bune practici de implicare publică și de strângere a fondurilor digitale.

Platformă pentru voluntari și pentru organizații

Una dintre participantele Hackathonului societății civile de la Minsk este Anya Pozdnyakova. Proiectul ei se numeşte „Helping Hand” şi presupune o platformă unde persoanele interesate să facă voluntariat vor găsi oportunități, iar organizațiile vor găsi voluntari.#EaP_Hackathon #IT4EaP #IT4Society Eastern Partnership Civil Society Facility

Geplaatst door Moldova.org op zondag 3 juni 2018

Una dintre participantele Hackathonului societății civile de la Minsk este Anya Pozdnyakova. Proiectul ei se numeşte „Helping Hand” şi presupune o platformă unde persoanele interesate să facă voluntariat vor găsi oportunități, iar organizațiile vor găsi voluntari. „Această platformă va ajuta ambele părți să se întâlnească fără intermediari. Fiecare utilizator se va înregistra pe această platformă și va lăsa o descriere ”, povestește tânăra.

„Chișinău, orașul luminilor”

Live cu Sergiu Bejenari, singurul participant din RM la Hackathonul societății civile din Minsk. Vorbim despre aplicația lui şi despre cum i-au oferit autoritățile informație publică.#EaP_Hackathon #IT4EaP #IT4Society Eastern Partnership Civil Society Facility

Geplaatst door Moldova.org op zaterdag 2 juni 2018

Sergiu Bejenari este activist civic în Republica Moldova. Proiectul tânărului se numește „Chișinău, orașul luminilor”. Cu ajutorul aplicației, oamenii vor putea să raporteze unde și la care pilon de electricitate nu funcționează. Tânărul a avut nevoie de harta tuturor pilonilor din Chișinău, însă nu a  primit-o de la Primăria Chișinău, întrucât cea din urmă nu ar dispune de una. Din acest motiv, activistul a modificat conceptul aplicației. Ce schimbări a făcut Sergiu și ce fel de informație a primit de la Primăria Chișinău, vedeți în filmulețul de mai sus.

„Bugetul pe hartă”

Igor Krechkevych este din Ucraina şi munceşte în calitate de analist bugetar în cadrul centrului EIDOS. Proiectul echipei cu care a muncit se numeşte "Budget on a map" prin care se doreşte rezolvarea problemei utilizării ineficiente a fondurilor publice din sectorul construcțiilor.

Geplaatst door Moldova.org op zondag 3 juni 2018

Igor Krechkevych vine din Ucraina şi este analist bugetar. Proiectul tânărului se numeşte „Budget on a map”, prin care se doreşte rezolvarea problemei utilizării ineficiente a fondurilor publice din sectorul construcțiilor.

Cu ajutorul acestui instrument, utilizatorul va putea afla despre detaliile tehnice ale unui obiect dintr-o localitate, tranzacții de fonduri bugetare legate de acesta, informații despre compania executantă – director și beneficiar final.

Scopul acestei platforme este descurajarea abuzurilor de fonduri și secretizării informațiilor de nivel local. „În așa mod administrațiile locale sunt mai responsabile față de ministere, instituții dar și față de publicul larg”, spune Igor.

Cei patru câștigători ai Hackathonului sunt:

ProCancer – un bot care oferă instrumente pentru prevenirea cancerului, colectarea datelor medicale și formarea statisticilor;

Dicționarul de prietenie – aplicație on-line pentru a ajuta jurnaliștii din mass-media online să reducă limbajul ostil față de minorități (gen, migranți, persoane cu dizabilități etc.;

Doika – modul care ajută la strângerea de fonduri pentru activitatea ONG-urilor;

Lib4You – serviciu pentru căutarea rapidă și ușoară a bibliotecilor și cărților rare din bibliotecile din Ucraina.

Unul dintre aceste patru proiecte va fi pe deplin dezvoltat și lansat cu sprijinul Uniunii Europene.

Citește mai departe