Connect with us

Tehnologie

Hackathonul media „Puterea a cincea”: căutăm „antidotul” pentru manipulare!

Publicat

pe

Ajuns în acest an la a patra ediţie, Hackathonul media „Puterea a cincea” readuce în atenția noastră subiectul educaţiei media. Timp de trei zile (6-8 iulie) echipele înregistrate în concurs vor lansa idei originale care vor promova gândirea critică în rândul consumatorilor de media.

Propaganda, manipularea, ştirile false sau războaiele informaţionale nu sunt fenomene noi – acestea există de secole, doar că, în timp,  s-au schimbat modalităţile şi platformele de promovare. În prezent, posibilităţile internetului şi ale reţelelor sociale de a influenţa oamenii sunt nelimitate. Iată de ce, educaţia media rămâne a fi un subiect de actualitate, care oferă cetăţenilor cunoştinţele şi instrumentele necesare pentru a analiza critic informaţia din spaţiul public.

Ediţia curentă a hackathonului încurajează participanţii să elaboreze „antidoturi” care să prevină manipularea mediatică şi să dezvolte gândirea critică a consumatorilor de media.

La eveniment vor fi prezenţi experţi naţionali şi internaţionali, care vor ghida echipele în elaborarea şi definitivarea ideilor de proiect. De asemenea, ei vor face prezentări pe subiectul educaţiei, ajutând participanţii să identifice mai uşor soluţii pentru a filtra știrile și a depista materialele manipulatoare.

De această dată, experții străini vin din Germania – Daniel Seitz, profesor de media, Olga Kisselmann, manager pentru inovaţii în grupul de cercetare şi cooperare a Deutsche Welle, şi Marcus Bösch – jurnalist, lector, antreprenor şi co-fondator al studioului de realitate virtuală „Vragments”. Echipa va fi completată de experţii şi mentorii din Republica Moldova – Ruslan Mihalevschi, redactorul-şef al publicaţiei independente regionale „SP” din Bălți, Viorica Zaharia, preşedinta Consiliului de Presă, Sorina Ştefârţă, directoarea Şcolii de Studii Avansate în Jurnalism, Dona Şcola, cofondatoarea Generator Hub şi a Asociaţiei DNT, Victor Spânu, cofondatorul start-up-urilor Pandametrix şi Anabot, câştigătorul a două ediţii precedente ale hackathonului.

Lupta împotriva falsurilor necesită instrumente eficiente

Experţii şi mentorii din Moldova speră că evenimentul va contribui la elaborarea unor instrumente eficiente, pentru a lupta împotriva falsurilor promovate în spaţiul mediatic.

Redactorul-şef al publicaţiei „SP” Ruslan Mihalevschi este convins că nu există un instrument universal pentru a evita manipularea informaţională a cetăţenilor. „Doar un complex de metode poate da rezultate. Este vorba atât de educaţia media în rândul copiilor şi a adulţilor, cât şi de deconspirarea permanentă a falsurilor, promovarea jurnalismului profesionist şi onest, dezvoltarea instrumentelor IT pentru contracararea falsurilor media. În lista respectivă, instrumentele IT nu ar trebui să deţină ultimul loc, având în vedere că ele au devenit deja o armă eficientă în mâinile manipulatorilor, de exemplu, în cazul Brexit-ului sau ultimelor alegeri prezidenţiale din SUA. Sunt convins că cei care luptă împotriva falsurilor ar trebui să aibă instrumente la fel de eficiente. Sper că ediţia actuală a hackathonului va contribui la elaborarea acestora”, spune Ruslan Mihalevschi.

Manipularea nu are întotdeauna o singură faţă

Preşedinta Consiliului de Presă, Viorica Zaharia, afirmă că fenomenul ştirilor false şi, în general, tendinţele de manipulare a opiniei publice par să se dezvolte la fel ca alte industrii, utile societăţii. „Uneori, am impresia că în presă „gunoaiele” merg cu un pas înaintea jurnalismului adevărat. Tot din păcate, astăzi, jurnaliştii sunt nevoiţi să educe publicul, nu doar să-l informeze. În Republica Moldova problema este chiar mai acută decât în alte state, deoarece, pe lângă propagandă externă, avem şi propagandă internă. Publicul înţelege că este înşelat, însă nu întotdeauna se poate descurca în detalii sau nuanţe. De aceea, trebuie ghidat în permanenţă, întrucât manipularea nu are întotdeauna o singură faţă. Deci, este un efort continuu”, consideră Viorica Zaharia.

În opinia expertei, aşa cum mediul online este propice răspândirii falsurilor, tot el este cel care trebuie să-i întindă primul mâna în descoperirea şi denunţarea acestora. „Cum altfel dacă nu datorită internetului poate fi verificat un link la care se face trimitere, o declaraţie sau o traducere? Acum, unele falsuri pot fi demascate imediat. Se poate, însă, şi mai mult: crearea de aplicaţii sau funcţii care ar descoperi un număr mult mai mare de informaţii dubioase, după diverse indicii. De aceea, munca trebuie continuată. Din anul 2016 şi până în prezent au fost înregistrate anumite progrese pe acest segment, industria IT a căutat soluţii şi a elaborat anumite aplicaţii. De asemenea, inteligenţa artificială s-a dezvoltat încontinuu, compania Facebook a pornit şi ea o luptă cu ştirile false, prin urmare, ediţia din acest an a hackathonului are loc deja pe un fundament de invenţii. Eu sper că după hackathon vom avea propuneri interesante care să utilizeze ce s-a elaborat până acum în lume în acest domeniu”, susține Viorica Zaharia.

Gândirea critică nu se moşteneşte, ea se cultivă zi de zi

Sorina Ştefârţă, directoarea Şcolii de Studii Avansate în Jurnalism, consideră că în contextul în care manipularea şi dezinformarea ating cote alarmante, provocând adevărate unde de şoc în societate, Hackathonul media „Puterea a cincea” devine un generator de soluţii pentru ca impactul acestor unde să fie diminuat.

„Odată cu dezvoltarea tehnologiilor informaţionale, manipularea ia forme din ce în ce mai subtile, iar consumatorul de media rămâne tot mai contrariat şi debusolat, fiindu-i tot mai dificil să discearnă între adevăr şi fals, între informare şi manipulare, între obiectivitate şi propagandă. Gândirea critică este o şansă pentru a nu permite să fim manipulaţi, aceasta însă nu se moşteneşte şi nu este un dar de la natură. Gândirea critică se cultivă pe tot parcursul vieţii prin lecturi, în mod special, prin capacitatea de a pune lucrurile la îndoială. În acest context, ne dorim ca hackathonul să reprezinte o platformă de experimentare şi dezvoltare a ideilor inovatoare, din care să se „nască” soluţii şi aplicaţii IT care să ajute cetăţeanul să înțeleagă că „nu tot ce zboară se mănâncă”. Pentru asta, creativitatea ar trebui să fie cuvântul-cheie în procesul de elaborare a instrumentelor IT, care ar combate falsurile din media şi ar determina consumatorul să gândească în termeni critici. Da, este o misiune dificilă, dar cu siguranţă, nu imposibilă”, consideră Sorina Ştefârţă.

Lipsa culturii mediatice alimentează manipularea

Victor Spânu, membru al echipelor câştigătoare a Hackathonului media „Puterea a cincea” (ediţia 2 şi 3) cu proiectele TROLLESS şi NowTime, consideră că „antidotul” pentru propagandă și manipulare constă în educaţie. „Motivul principal al faptului că manipularea persistă este lipsa de cultură mediatică şi de consum responsabil a informaţiei. Surprinzător de târziu ne dăm seama că noile tehnologii trebuie şi ele însuşite pentru a fi utilizate în folosul oamenilor. Cei care au sesizat respectivele lacune, exploatează la greu şi în scopuri personale, adesea meschine, aceste vulnerabilităţi. Tehnologiile informaţionale nu doar pot crea antidotul, dar sunt singurele în stare să o facă”.

Victor Spânu şi-ar dori ca actuala ediție a hackathonului să fie o competiție de idei inedite, poate chiar bizare, important este ca proiectele să poată fi realizate şi implementate. „Echipa care îşi va evalua propriile resurse şi va lansa un proiect credibil şi integrat în realităţile noastre, are cele mai mari şanse de câştig”, este de părere Victor Spânu.

Cine poate participa la hackathon?

La hackathon sunt aşteptate persoane motivate, dornice de a produce o schimbare în societate prin promovarea gândirii critice. Echipele trebuie să fie constituite din 3-5 membri – jurnalişti, dezvoltatori IT, programatori, designeri, bloggeri, activişti civici, consumatori media.

Premii de valoare
Cinci echipe desemnate câştigătoare de către juriu vor beneficia de granturi pentru dezvoltarea şi implementarea ulterioară a ideilor. În acest an, în funcţie de complexitatea proiectelor propuse, vor fi oferite două categorii de premii:

  • 3 granturi a câte 3000 de euro – în cadrul proiectului „Consolidarea  libertăţii de opinie în Republica Moldova”, cu susţinerea Deutsche Welle Akademie şi finanțat de Ministerul Federal pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare din Germania;
  • 2 granturi a câte 4000 de dolari –  oferite în cadrul proiectului „Mass-media în sprijinul democraţiei, incluziunii şi responsabilităţii în Moldova (MEDIA-M)”, finanţat de USAID şi implementat de Internews.
Exemple de proiecte care pot fi dezvoltate la hackathon
  • aplicaţii de smartphone şi site-uri care conectează societatea civilă, media şi consumatorii de media;
  • biblioteci online cu resurse utile pentru jurnalişti şi consumatorii de media;
  • jocuri interactive/aplicaţii destinate să sporească interesul consumatorului de media faţă de presă şi să promoveze consumul critic de presă;
  • alte idei inovatoare şi relevante pentru consumatorul de presă din Moldova.

Toate informaţiile privind programul şi regulile de participare le găsiţi pe site-ul oficial al evenimentului: http://hackathon4.media-azi.md
Formularul de înregistrare trebuie completat până la data de 29 iunie 2018. Detalii pe pagina de Facebook a evenimentului.

A patra ediție a hackathonului media Puterea a cincea este organizată de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul proiectelor „Consolidarea  libertății de opinie în Republica Moldova”, cu susținerea Deutsche Welle Akademie și finanțat de Ministerul Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare din Germania și „Mass-media în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova (MEDIA-M)”, finanțat de USAID și implementat de Internews.

 

Externe

Apple vine în România

Publicat

pe

De către

Apple a intrat oficial în România. Gigantul american, cel mai valoros jucător din industria globală de tehnologie, şi-a înfiinţat propria companie în Bucureşti astfel încât să poate fi prezent fizic pe piaţa locală a smartphone-urilor în războiul cu rivalii Samsung şi Huawei, potrivit informaţiilor obţinute de ZF.ro.

Compania, recent înfiinţată, pe numele său Apple Sales România, este controlată direct de Apple prin intermediul subsidiarei din Irlanda, centrul afacerilor sale europene.

Mutarea făcută de Apple, companie cu o capitalizare de peste o mie de miliarde de dolari, vine într-un moment în care piaţa de smartphone-uri din România a urcat în primul semestru cu peste 40% , pe fondul cererii tot mai puternice a clienţilor pentru telefoane mai scumpe.

Samsung controlează aproape un sfert din piaţa locală, al doilea jucător este gigantul american Apple, care ia aproximativ 25% din veniturile de pe piaţă, asta deşi nu avea un sediu fizic până acum la noi în ţară. Apple era prezent în România prin parteneri și distribuitori, cel mai cunoscut fiind eMAG, primii care primiseră dreptul de a realiza un Apple Shop.

Printr-o prezență extinsă la nivel local Apple și-ar putea crește cota de piață și pe segmentul smartphone, dar mai ales pe tablete, laptopuri și alte dispozitive inteligente, mai scrie ZF.ro.

Citește mai departe

Copilul meu singur acasa

HATE vs HYPE – ghid pentru utilizare a internetului

Publicat

pe

De către

Ne place informația prezentată simplu, clar și demonstrativ. Cu toate acestea, e bine să știm care este informația potrivită pentru tine și care nu prezintă pericol.

ROCIT (Regional Social Center for Internet Technologies), un ONG din Rusia, a publicat un ghid de utlizare a internetului pentru adolescenți, în care se descrie cum poți demasca profilurile false, capcanele loteriilor fantomă, cum să-ți creezi un profil relativ sigur etc. Informația este prezentată în istorii, infografice simple și sfaturi utile.

Pentru a afla mai multe informații și a descărca gratuit ghidul, intrați aici.

Citește mai departe

Educație

Ce pot face copiii la biblioteca din Rezina: programare de roboți, cinematecă virtuală și cărți cu imagini 3D

Publicat

pe

De la ore de programare a roboților pentru copii și adolescenți, ateliere de dezvoltare comunitară, seminare de promovare a unui mod sănătos de viață la realitate virtuală, acestea sunt doar câteva dintre serviciile oferite de Biblioteca Publică Raională „Mihai Eminescu” din Rezina.

Programul Novateca, în parteneriat cu Consiliul raional Rezina și Primăria orașului Rezina a organizat pe 6 septembire un eveniment de prezentare a serviciilor moderne oferite de bibliotecă. În cadrul turului de bibliotecă, cei prezenți au luat parte în timp real la cursurile și serviciile moderne oferite de Biblioteca Publică „Mihai Eminescu” din Rezina. În special, pentru că instituția este unica bibliotecă din țară care are o cinematecă virtuală, participanții au avut șansa să testeze ochelarii virtuali, dar și să încerce să programeze roboți alături de copiii și adolescenții de la Clubul de robotică.

Prezent la eveniment, primarul orașului Rezina, Simion Tatarov a ținut să mulțumească partenerilor de dezvoltare pentru schimbările pozitive aduse bibliotecii și nu în utlimul rând întregii societăți, menționând că: „astfel de proiecte precum Novateca reprezintă un pas important pentru dezvoltarea comunității pentru că oferă vizitatorilor care vin la bibliotecă noi posibilități  de creștere atât personală, cât și profesională. Mă bucur enorm să văd că în era tehnologiilor bibliotecile noastre țin pasul cu inovațiile”.

Biblioteca Publică Raională „Mihai Eminescu” este una dintre cele peste 1000 de biblioteci publice care au fost modernizate prin intermediul programului Novateca, astfel pe lângă o cinematecă virtuală dotată cu ochelari virtuali și cărți cu imagini 3D, biblioteca găzduiește un club de robotică pentru copii și adolescenți și desfășoară ore de engleză, livrează ateliere și traininguri privind modul sănătos de viață, și incluziune digitală, dar și de suport pentru pregătirea temelor pentru acasă și alte servicii moderne care corespund necesităților comunității.

Serviciile moderne de bibliotecă sunt susținute și de noua Lege cu privire la biblioteci care a fost aprobată în anul 2017 de către Parlamentul Republicii Moldova. Legea face referire la aspecte importante legate de felul în care funcționează și se dezvoltă bibliotecile din țară. Acum, acestea nu mai sunt văzute ca depozite de carte, ci și ca spații în care utilizatorii pot primi acces la cele mai noi tehnologii informaționale, beneficia de oportunități de învățare pe tot parcursul vieții, comunica cu semenii lor și alte activități de socializare și recreere.

„Astăzi când vorbim de biblioteci gândul trebuie să ne ducă imediat la servicii publice moderne și accesibile pentru fiecare. Aceasta încercăm să facem zi de zi, să aflăm care sunt necesitățile comunității și să depunem toate eforturile pentru a le corespunde. Biblioteca noastră și-a diversificat gama de servicii, fiind dotați cu seturi de robotică, ochelari virtuali, tablete, calculatoare și oferind acces gratuit la wi-fi, suntem tot mai atractivi pentru vizitatorii, care ne pășesc pragul”, menționează Galina Davîdic, directoarea Bibliotecii Publice „Mihai Eminescu” din Rezina.

Finanțat de Fundația Bill&Melinda Gates și implementat de IREX în cooperare cu USAID, pe parcursul ultimilor cinci ani, Programul Novateca a facilitat transformarea bibliotecilor publice din Moldova în centre comunitare prin echiparea cu tehnologii informaționale, instruirea bibliotecarilor, dezvoltarea serviciilor moderne conform necesităților membrilor comunității, parteneriate și advocacy.

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com