Astăzi 6 mai, se împlinesc 25 de ani de la primul ”Pod de flori” peste Prut. Pe 6 mai 1990, peste un milion şi două sute de mii de persoane au trecut pentru câteva ore hotarul, fără paşapoarte şi s-au îmbrăţişat atunci de-a lungul celor 700 de km ai Prutului. Poetul Grigore Vieru a fost primul care a traversat atunci Prutul pe o barca de cauciuc.
“Podul de flori” a fost o acţiune care s-a derulat ca un simbol al frăției, dorinței de apropiere și istoriei comune a României și Republicii Moldova. La aceste evenimente au fost lansate flori pe apa Prutului, de pe ambele maluri, detaliu ce a dat numele manifestărilor respective.
Într-un manifest semnat de mai mulți lideri de asociații politice și civice din Republica Moldova se spunea că: “Prutul a fost și va rămâne o apă care unește două maluri ale Moldovei. De când acest râu a despărțit frate de frate, sufletul înjumătățit al românului a tot umblat peste apa lui, ca Isus peste apele mării. Conștiința, credința, spiritul n-au avut hotare. Cei care au încercat să le hotărnicească s-au făcut de rușine în fața lui Dumnezeu și a lumii întregi. Noi românii suntem la noi acasă ‘de la Nistru pân’ la Tisa’, din vârful Carpaților până la mare. Și această casă o vrem de acum înainte cu toate ușile deschise, pentru a ne putea vedea la față cu frații de același sânge și pentru a ne întregi sufletele.”
Ulterior, mulţi istorici şi politicieni au declarat că chiar dacă scopul re-unificării nu a fost atins atunci, momentul „Podurilor de flori” a reactivat multor oameni conştiinţa faptului că indiferent de ce parte a Prutului trăiesc, aparţin unui singur neam.
Al doilea „Pod de flori” a avut loc la 16 iunie 1991, ocazie cu care deja cetăţenii din Republica Moldova au putut intra în România fără acte.
