Connect with us

Diverse

Filip, nostalgic de 1 iunie: Fiind băiat, păduri cutreieram

Publicat

pe

Premierul Pavel Filip își aduce aminte cu drag de perioada copilăriei sale, petrecută în satul Pănășești, raionul Strășeni. Destăinuirile emoționante au fost făcute în cadrul emisiunii ”Magazinul Copiilor”, de la postul de televiziune Moldova 1.

”Am copilărit în satul Pănășești, care se află în raionul Strășeni, unde sunt locuri foarte pitorești și frumoase. Avem în jurul satului și o pădure foarte frumoasă, iar copilăria mea se poate încadra în versurile lui Eminescu: Fiind băiat, păduri cutreieram”, a declrat Pavel Filip.

Premierul spune că a crescut într-o familie numeroasă, în care el era mezinul și, din acest motiv, a fot cel mai răsfățat.

”Am fost șapte copii în familie. Eu sunt ultimul din familie. În familia noastră, părinii au muncit foarte mult, iar noi am fost în situația de a ne crește unul pe altul. Cei mai mari aveau grijă de cei mai mici. Eu am fost cred că mai alintat de toți, pentru că am fost mezinul”, a povestit șeful Guvernului.

Pavel Filip crede că spiritul de echipă, pe care îl implementează acum, la Guvern, a fost preluat din familia sa.
”Este un lucru foarte valoros, să fii o familie mare, pentru că dezvoltă acest spirit de echipă. Este o atmosferă specială în familiile cu mulți copii, există acest spirit de solidaritate. Acolo înveți foarte mult să porți grijă unul altuia”, a mai spus premierul.

Citește mai departe
Advertisement

Diverse

Ministerul Sănătății atenționează: Rujeola se răspândește rapid. De la începutul anului au fost înregistrate deja 28 cazuri!

Publicat

pe

De către

Rujeola se răspândește extrem de rapid în ultima perioadă în Republica Moldova. De la începutul anului până la 31 mai, au fost înregistrate deja 28 cazuri de rujeolă, confirmate și suspecte, atenționează Ministerul Sănătății. Potrivit surse citate, alarmant este că, 26 cazuri au fost înregistrate doar în perioada lunii mai.

Din totalul de bolnavi 21 (75%) sunt de etnie romă

Din totalul de 28 cazuri, 6 au fost stabilite ca unele de import, cinci din Ucraina – or. Cernăuți, Odessa, Vinița, Kiev și Reni, iar unul din România -Cluj. Doar 2 cazuri de import au fost cauza răspândirii ulterioare pe teritoriul țării noastre: în mun. Chișinău -13 cazuri secundare)/ și r-nul Drochia -9 cazuri secundare.

În majoritatea cazurilor – 68%, persoanele afectate nu au fost vaccinate cu nicio doză de vaccin împotriva rujeolei.

Doar 2 bolnavi au fost vaccinați cu 2 doze de vaccin, ultima în anul 2002, ceea ce determină o durată lungă de la vaccinare de 16 ani. Cu o singură doză au fost vaccinate 7 persoane, dintre care 2 copii au fost vaccinați cu 5 zile înainte de la debutul bolii și organismul nu a reușit să producă anticorpi pentru a fi protejați.

Este de menționat faptul că au fost afectați 3 copii cu vârsta de până la un an, care nu erau eligibili de a fi vaccinați împotriva rujeolei.

„Rujeola este 6 ori mai infecțioasă ca gripa și poate dezvolta boli grave sau complicații, cum ar fi: infecția urechii, pneumonie, surditate permanentă, encefalită sau chiar deces. Rujeola se răspândește foarte rapid în interiorul și în afara comunităților, dacă nu este menținută imunitatea de grup ce poate fi obținută prin vaccinare”, a precizat Ministerul Sănătății.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în comun cu Agenția Națională pentru Sănătate Publică întreprinde toate măsurile necesare de opri răspândirea rujeolei și îndeamnă populația de a se proteja prin vaccinare, în deosebi persoanele care doresc să călătorească în zonele afectate de rujeolă (România, Ucraina, Grecia, Italia, Muntenegru, etc.

Vaccinarea este gratuită pentru toate persoanele eligibile de a fi vaccinate.

Citește mai departe

Diverse

Scoși din fire: ce facem cu interceptările în Republica Moldova

Publicat

pe

De către

Numărul de interceptări autorizate de organele de drept este în continuă creștere, se atestă lipsa garanțiilor împotriva abuzurilor din partea reprezentanților statului, iar autoritățile sunt reticente să ofere explicații, se spune într-o nouă cercetare realizată de CPR Moldova: „Scoși din fire: ce facem cu interceptările în Republica Moldova”.

Potrivit cercetării, în timp ce instituțiile statului nu pot să cadă de acord care este cifra reală a interceptărilor, acestea totodată nu pot oferi mai multe informații, care ar ajuta cetățenii să înțeleagă de ce justiția moldovenească autorizează atât de multe interceptări.

 „Rata demersurilor procurorilor admise de judecători rămâne a fi la nivelul de 98%, adică o acceptare aproape automată, iar datele despre aplicarea garanțiilor legale împotriva abuzurilor lipsesc”, se arată în cercetare.

În 2017, CPR Moldova a transmis mai multe solicitări de informație subiecților care efectuează activitatea specială de investigații, cerând date despre numărul de demersuri, date dezagregate despre infracțiunile vizate, numărul de interceptări anulate și alte statistici, dar a primit variate refuzuri.

Astfel, Serviciul de protecție și pază de stat, a considerat că numărul demersurilor de autorizare a interceptării și înregistrării comunicațiilor nu poate în general constitui obiect al Legii cu privire la accesul la informații. Centrul Național Anticorupție a răspuns că nu duce evidența interceptărilor.

Serviciul de Informații și Securitate a tratat solicitarea ca petiție și a refuzat să dea un răspuns. Ministerul Afacerilor Interne și-a motivat refuzul prin faptul că informația ar constitui secret de stat, iar Serviciul Vamal a spus că nu efectuează o evidență a informațiilor solicitate, fiindcă nu este utilă și nu este prevăzută de lege.

Procuratura a oferit un răspuns incomplet solicitărilor CPR. Aceasta a oferit datele statistice privind numărul interceptărilor admise și respinse și cele efectuate cu autorizarea procurorului, însă nu a oferit și celelalte informații solicitate.

Un alt aspect îngrijorător menționat de CPR este nerespectarea garanțiilor din Legea privind activitatea specială de investigaţii și Codul de procedură penală, și anume faptul că, după încetarea interceptării, procurorul trebuie să informeze persoanele care au fost supuse măsurii despre aceasta.

La o solicitare a organizației, Procuratura Generală a comunicat că au fost informate 461 de persoane în cazul a peste 11,000 de interceptări inițiate între 2012 și sfârșitul lui 2017, adică 4%. Cu alte cuvinte, consideră autorul, această garanție a protecției drepturilor persoanei este aproape inexistentă în practică.

Nici dreptul la apărare nu este respectat, din perspectiva secretului convorbirii dintre avocat și client. Potrivit avocaților cu care a discutat CPR Moldova, în condițiile actuale în care majoritatea demersurilor sunt autorizate aproape automat, avocații se văd nevoiți să își cenzureze discuțiile la telefon cu proprii clienți, nefiind siguri că acestea sunt exceptate de la măsura specială de investigație.

Îîntre 2014 și 2016, numărul demersurilor de interceptare a convorbirilor admise de judecători s-a dublat, ajungând la 11,474 în 2017, conform statisticilor Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești (AAIJ), citate de Centrul de Resurse Juridice din Moldova.

O cifră contestată de Procuratura Generală, care indică o cifră mult mai mică, și anume 3,142 de cazuri  Această diferență e argumentată prin faptul că AAIJ contabilizează toate demersurile privind interceptările (inclusiv cele de prelungire), iar PG doar cele de dispunere a interceptării.

„Indiferent de datele statistice, oferite de Procuratura Generală sau cele ale instanțelor de judecată, interceptările în Republica Moldova au un caracter masiv și sunt în creștere. Mai ales în condițiile în care, în unele sedii judecătorești 100% din demersurile procurorilor sunt satisfăcute, iar verificările ulterioare a legalității acestora uneori pur și simplu nu au loc. Respectiv, cetățenii au temeri rezonabile că statul le poate încălca nejustificat dreptul la viața privată, iar scurgerile care apar sistematic în presă, suspectate a fi din surse din cadrul organelor de drept, agravează problema și sporesc suspiciunile”, se mai spune în analiză.

Potrivit acesteia, primul pas în ameliorarea situației ar putea fi îmbunătățirea transparenței în jurul activității de interceptare. Totodată, se impun și mecanisme adiționale independente de monitorizare și control care să asigure respectarea drepturilor cetățenilor la viață privată.

Citește mai departe

Diverse

Avocat: Interpol a confirmat că dosarul împotriva lui Renato Usatîi este unul pe motive politice

Publicat

pe

De către

Avocatul Anatolie Istrate anunță că procurorul a ignorat din nou ședința de judecată în dosarul liderului „Partidului Nostru”, Renato Usatîi. Potrivit acestuia, procuratura tergiversează procesul întrucît “instanța are toate temeiurile pentru a anula mandatul de arest pe numele liderului PN, mai ales în lumina faptului că Interpol a confirmat caracterul politic al dosarului penal”.

„Instanța a contestațiile apărătorului lui Renato Usatîi în ceea ce privește revocarea măsurii de reprimare – arestul, și transferul de proceduri penale în Marea Britanie”, a declarat Istrate. Potrivit lui, audierile au fost amînate pe motiv că procurorul nu s-a prezentat la ședința de judecată, fapt pentru care a fost sancționat cu amendă judiciară.

Istrate a subliniat că aceasta demonstrează faptul că procuratura tergiversează procesul întrucît Interpol a refuzat solicitarea Moldovei de anunțare în căutare internațională a lui Renato Usatîi.

„În argumentarea poziției Interpolului se stipulează că refuzul este pe criterii politice, iar organele de urmărire penală din Marea Britanie nu l-au urmărit și nici nu au de gînd să-l cerceteze penal pe Renato Usatîi”, a mai menționat Istrate.

Prin urmare, potrivit avocatului, data viitoare instanța de judecată va avea toate temeiurile pentru a dispune revocarea măsurii de reprimare aplicată lui Renato Usatîi, mai ales în condițiile în care „avem și o confirmare a unui organ internațional care confirmă ceea ce am spus noi, apărătorii – cauza penală intentată împotriva lui Renato Usatîi este cu tentă politică”.

Citește mai departe