Connect with us

Important

A fi sau a nu fi deținuți-actori și penitenciar-scenă

Publicat

pe

11 deținuți pe viață, 12 artiști cu renume național, cinci luni de repetiții, ore de arta actorului, de vorbire scenică și de expresie corporală, trei parteneri de talie europeană, au făcut posibilă existența și interpretarea spectacolului „Hamlet Proces”, pe teritoriul penitenciarului nr. 17 de la Rezina.

Cei 11 actori-deținuți sau deținuți-actori, indiferent cum ar fi mai corect să-i numim, au jucat de trei ori spectacole – pentru restul deținuților, pentru rude, pentru partenerii proiectului, iar cel din urmă a fost transmis live de 2 instituții media pentru peste 30.000 de spectatori online.

„Hamlet Proces” este un spectacol realizat de Centrul de Arte COLISEUM, în frunte cu Mihai Fusu. Regizat de Luminița Țâcu, proiectul a avut ca scop resocializarea și integrarea prin teatru a deținuților pe viață. Zi de zi actori cu renume din trupa teatrului Național „Mihai Eminescu” au lucrat alături de ei.
După vizita din august, i-am regăsit pe deținuți în febra pregătirilor pentru spectacol. Emoțiile și agitația nu lipseau. Unul se costuma, altul repeta pentru ultima dată replicile, al treilea își instala microfonul, al patrulea fuma o țigară pentru calm și curaj. Spectatorii își ocupau locurile, afară se lăsa deja răcoarea. În curând se face ora 7 seara, în curând vom afla la ce au lucrat timp aproape jumătate de ani, unicii 11 deținuți care au răspuns la invitația Luminiței Țâcu și a lui Mihai Fusu…

Dorința de libertate…

Între timp, o prindem pe regizoare, care era de negăsit timp de cele 5 luni, care a închiriat un apartament la Rezina pentru a fi cât mai disponibilă pentru studenții săi. „Eu i-am cunoscut la fel de buni, de interesanți, de dornici de comunicare, așa cum sunt ei acum. Nu pot să zic nu au învățat nimic din ceea ce am făcut împreună, arta teatrală fiind o artă sensibilă. Ea pune în mijlocul acțiunii esența umană. Bineînțeles, ei au devenit mai înțelepți, poate, mai comunicativi. Cel puțin, au devenit mai interesați de actorie – un lucru destul de important pentru noi. Mi-e frică să zic, dar din ce în ce mai mult simt dorința lor de libertate, dorința de a ieși dincolo de gratii…”, recunoaște regizoarea Luminița Țâcu.

Un moment important pentru toți, spune ea, a fost când au ieșit pentru prima dată pe terenul de fotbal, unde s-a jucat spectacolul. Până atunci, repetițiile avea loc în incinta penitenciarului. „Unii dintre ei nu au ieșit de 20 de ani aici. Pentru mine personal, a fost o mare premieră. Să văd cum oamenii ies afară și se bucură de cerul liber”, spune aceasta emoționată.

Următorul pas – Teatrul Național

După reîntâlnirea cu cerul neacoperit de gratii, a urmat o altă premieră, atunci când deținuții au jucat în fața colegilor lor, celorlalți condamnați. Apoi, au jucat în fața rudelor lor, mame, tați, surori, frați, care au venit să-i vadă, să-i susțină, să se bucure de ei, să-i încurajeze și să le dăruiască flori și aplauze. „Premiera în fața partenerilor și a jurnaliștilor este iarăși un moment important. Pentru ei, ca și pentru noi, oamenii din teatru, orice zi este un examen, orice ieșire în scenă este un examen. Pentru ei, orice clipă este un examen”, spune regizoarea.

Cei de la Centrul de Arte COLISEUM își soresc ca „Hamlet Proces” să fie într-o continuă desfășurare. Astfel, Luminița Țâcu asigură că munca cu cei noi 11 actori nu se oprește aici. „Bineînțeles că o să ne îngrijim de lucrul nostru, o să ne îngrijim de ei. Vom continua, în măsura posibilităților, lucrul cu ei. Vom încerca să organizăm evenimente teatrale cu ei, pentru ei, întâlniri cu personalități, oameni de artă care vor împărtăși experiența artistică. Pentru că ei sunt curioși să cunoască lume, despre care doar aud la televizor sau la radio. Ideile sunt mult prea mari și mult prea frumoase, în ce ține de acest spectacol, pentru că am fi vrut să jucăm pe scena Teatrului Național. Lucru în care vrem să credem în continuare și suntem siguri că se va întâmpla”, spune aceasta..

„Aerul este plin de promisiuni”

Igor Goriunov, încarcerat la 26 de ani, are acum are 48. Înainte să fie deținut, Igor nu era indiferent față de artă. Acesta vizita teatrele, prefera opera și baletul. Întrebat dacă speră ca, datorită acestor proiecte, să îi fie modificată sentința, Igor citează o replică din piesa „Hamlet” – „aerul este plin de promisiuni, ce va fi nu se știe”. „Sigur că sperăm, fiecare speră că ceva se va schimba în viața lui. Dar multe deja s-au schimbat. Noi singuri construim garduri și ziduri și trăim între ei. Sper că, cu ajutorul acestui „Proces”, între noi și societate s-au dărâmat mai multe ziduri, că lumea se va uita altfel la noi. Să stai aici 10-15 ani și să rămâi om, ci nu un tipic pușcăriaș, deja este un lucru mare”, mărturisește Igor.

Potrivit deținutului pe viață, nivelul proiectului „Hamlet Proces” nu se compară cu cele în care s-a mai implicat, or, Mihai Fusu și Luminița Țâcu le-au arătat bucătăria interioară a teatrului. „Ei ne-au ridicat la un nivel mult mai mare. Chiar și limba de stat, mai multe lacune, dar o vorbesc mult mai bine”, spune Igor.

„Din păcate, eroul meu a ales răul la sfârșit”

Deținuții implicați în proiect s-au arătat a fi oameni foarte sensibili. I-au dat de gol chiar lacrimile și vocea tremurândă pe care nu le-au putut ascunde imediat ce s-a terminat spectacolul. Unul dintre ei a fost Mihai M., cel care a jucat rolul Regelui Claudius. Mihai a fost și unul dintre cei care nu au acceptat din prima rolul distribuit, pentru că era unul negativ. „Monologul regelui este unul foarte puternic. Este vorba de lupta dintre bine și rău. Dar toată viața noastră este o luptă. Din păcate, eroul meu a ales răul la sfârșit. Eu nu am jucat, eu am trăit cu acest rol”, spune cu lacrimi în ochi Mihai M.

Totuși, acesta pare a fi consolat cu soarta lui. „Cum o fi voia Domnului, eu o s-o primesc așa cum va fi ea. Am 22 de ani de când stau aici, am fost arestat la 18 ani… Am două fiice care mă vizitează, am soție care mă așteaptă. Credem în mai bine, trebuie să fim optimiști. Sperăm că Moldova se va dezbăiera de legile post sovietice din anul 1961, după care am fost judecat”, ne-a mărturisit Mihai.

Acest proiect pare să fi schimbat multe în viețile deținuților, or întrebați despre ce urmează, deținuții amintesc în cor de promisiunea de a jucat pe scena naționalului. „Nici nu vreau să mă gândesc la faptul că toate acestea se termină. Am mari emoții. Noi ne-am împrietenit cu toată echipa de actori, că nici nu vreau să mă gândesc la despărțire. Ne va fi foarte greu pe suflet. Înțeleg totul, dar alung acest gând tot mai departe”, spune Igor, încercând să înghită nodul din gât.

Cu nod în gât am părăsit și noi închisoarea, jurnaliști, oficiali, artiști, parteneri europeni. Ei alături de gardieni au rămas acolo pentru toată viața. Sau poate nu?

S-a lansat în presă în toamna lui 2012, la ziarul Timpul, unde a fost reporteră și redactoare adjunctă. S-a alăturat echipei Moldova.org începând cu iunie 2016.

Cultură

Start TIFF Chișinău! „Aniversarea” deschide festivalul în prezența regizorului Dan Chișu

Publicat

pe

De către

Cea de-a treia ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF) la Chișinău (12-15 iulie) începe cu fast astăzi, la Cinematograful Odeon, la ora 18:00. Aniversarea, a șaptea producție regizată de Dan Chișu, va deschide festivalul în prezența regizorului.

Aniversarea are și o distribuție impresionantă, cu nume precum Răzvan Vasilescu, Gheorghe Ifrim, Constantin Cojocaru, Mihai Constantin, Emilia Dobrin, Emanuel Pârvu și Coca Bloos. De altfel, este ultimul film în care joacă regretatul Mircea Albulescu. De-a lungul carierei sale, Mircea Albulescu a jucat în sute de piese de teatru şi peste 70 de filme. În plus, a scris proză şi versuri si a publicat șapte cărți.

Acțiunea are loc în România de dinainte de 1989, în seara când Radu, interpretat de Mircea Albulescu, împlinește 94 de ani. La cina de sărbătoare se întâlnesc familia şi foştii lui colegi. Petrecerea se împotmoleşte atunci când jumătate dintre oaspeţi încearcă să îl convingă pe Radu să se spovedească unui preot, în timp ce restul invitaţilor consideră că nu poţi forţa pe cineva să acţioneze împotriva voinţei sale. O seară plină de amintiri tulburi și discuții în contradictoriu îl așteaptă pe omagiat…

„Personajele mele sunt într-un continuu „Nu cred… Dar dacă..?”. Credinţa multora dintre ele nu e o chestiune clară, bătută în cuie. E, mai degrabă, o încercare. „Hai să vedem, poate merge treaba asta cu spovedania. Nu credem neapărat în ea, dar dacă aşa funcţionează de fapt lucrurile?”. „Nu credem neapărat în familia asta, dar e singura pe care o avem”, spune personajele”, explică Dan Chișu, regizorul și co-producătorul filmului. Premiera națională a peliculei va avea loc în prezența acestuia în sala cinematografului Odeon.

Prima zi de TIFF Chișinău va continua, la ora 21:10, la Cinematograful Odeon, cu documentarul Maria by Callas, de R. Tom Volf, unde sunt invitați toți iubitorii de operă. La patru decenii de la moartea ei, cea mai faimoasă cântăreaţă de operă din istorie îşi spune povestea în premieră. Suita de filmări şi fotografii inedite, înregistrări live private şi scrisori intime care ne-o înfăţişează pe Callas aşa cum nu am mai văzut-o până acum. Filmul include imagini din arhiva personală a cântăreței cu Marilyn Monroe și Alain Delon.

Seara de astăzi va continua cu un alt documentar inedit – România neîmblânzită, văzută cu ochii regizorului britanic Thomas Barton-Humphreys. Rulat în scuarul liceului „Gheorghe Asachi”, la ora 22:00, filmul este o invitație de a afla că, adânc în inima Europei, sălășluiește o neașteptată sălbăticie, casă a unei incredibile varietăți  de ecosisteme. Filmările au durat un an, din dorinţa de a reda toate cele patru anotimpuri. Pe parcursul acestora, au fost străbătuţi în total peste 80 de mii de kilometri. Echipa de filmare a ajuns în peste 18 locuri din România, printre care Parcul Naţional Piatra Craiului, Munţii Făgăraş, Parcul Naţional Cozia, Delta Dunării, Histria, Parcul Natural Vânători-Neamţ, Peştera Urşilor, Munţii Apuseni, Viscri, Râul Mures, Dunărea, Porţile de Fier şi Parcul Naţional Cheile Beusniţa.

În a treia locație a festivalului, la Cinematograful Buiucani, spectatorii sunt așteptați astăzi, la ora 21:30, pentru a viziona filmul Gaudeamus Igitur, de Gheorghe Vitanidis, din cadrul programuluui „România 100”. Produs în 1965, este un film de actualitate și relatează istoria unor tineri absolvenţi de liceu, care aspiră la un parcurs universitar în oraşul considerat unul dintre cele mai puternice centre academice din România.

TIFF Chișinău va avea loc în perioada 12-15 iulie la Cinematograful Odeon, în scuarul liceului „Gheorghe Asachi” și la Cinematograful Buiucani. Proiecțiile în aer liber au intrarea gratuită. Biletele la proiecțiile de la Cinematograful Odeon pot fi cumpărate pe www.iticket.md.

***

TIFF Chișinău (12-15 iulie) este organizat de Asociația Festivalul de Film Transilvania.

Cu sprijnul: Centrul Național al Cinematografiei din România, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Co-organizator: ALTFilm

Parteneri: Liceul „Gheorghe Asachi”, Cinematograful Odeon, CINEHUB, Uptown Cafe

www.tiff.ro | facebook: TIFF Chișinău| twitter: #TIFF2018 |Instagram.com/tiffromania | Youtube.com | Blog TIFF

Citește mai departe

Important

100.000 lei pentru tortură în Penitenciarul nr. 13

Publicat

pe

De către

Bogdan Alexandru, fost deținut în Penitenciarului nr. 13 , va primi 100 mii lei de la doi foști gardieni și fostul șef-adjunct al Penitenciarului drept prejudiciu moral, după ce a fost supus torturii de către aceștia.

Aceasta după ce Judecătoria municipiului Chișinău, sediul Buiucani, a admis parțial cererea de chemare în judecată în cauza Bogdan Alexandru. Reclamantul a solicitat încasarea de la pârâți a sumei de 15.000 euro (echivalentul în lei moldovenești) în calitate de prejudiciu moral cauzat în rezultatul infracțiunii de tortură.

Astfel, instanța de judecată a decis încasarea din contul pârâților a sumei de 100.000 lei în calitate de prejudiciu moral.

Alexandru Bogdan va contesta cu apel hotărârea instanței de judecată și va solicita încasarea în calitate de prejudiciu moral a unei sume echivalente cu cele acordate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cazuri similare.

Cererea de chemare în judecată cu privire la încasarea prejudiciului moral a fost înaintată după ce Curtea Supremă de Justiție a respins recursul torționarilor împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 1 decembrie 2015, prin care a fost casată sentința de achitare și stabilită pedeapsă pentru inculpați – 4 ani pentru un inculpat și câte 3 ani de închisoare pentru alți 2 inculpați.

Curtea de Apel a mai constatat faptul că aplicarea forței fizice și a mijloacelor speciale față de Bogdan Alexandru nu a fost justificată și proporțională.

În august 2013, Alexandru Bogdan a fost supus torturii de către 3 colaboratori ai Departamentului Instituțiilor Penitenciare, când i-au fost aplicat lovituri cu bastonul de cauciuc, lovituri cu pumnii și picioarele. Acțiunile au avut loc în incinta Penitenciarului nr. 13.

Acesta este unul din puținele cazuri în care un fost funcționar de rang înalt din cadrul Departamentului Instituțiilor Penitenciare (DIP) a fost condamnat pentru fapte de tortură și a executat pedeapsa cu închisoarea.

Anterior, Asociația Promo-LEX a subliniat necesitatea ajustării cadrului normativ la capitolul aplicării forței fizice și a mijloacelor speciale în locurile de detenție, dar și necesitatea instruirii reprezentanților instituțiilor penitenciare în domeniu.

De Ziua Internațională a Drepturilor Omului, Organizația Națiunilor Unite (ONU) a publicat cazul lui Alexandru printre istoriile despre oamenii din Moldova care au luptat pentru drepturile lor și drepturile altora.

Potrivit ONU, cazul lui Alexandru a contribuit la egalitate și justiție, la îmbunătățirea vieții, la prevenirea suferinței umane și au reamintit tuturor că drepturile omului sunt valori universale.

În istoria sa acesta a declarat: ”Vreau să spun tuturor celor care au fost victimele torturii și supuși umilinței în închisori — să vorbiți despre nenorocirea voastră publicului în orice mod posibil. Știu că este foarte greu să reziști [presiunii], dar nu trebuie să tăceți. Astăzi, toate persoanele care m-au bătut au fost condamnate și sunt în închisoare. În final, toată lumea primește ceea ce merită.”

Citește mai departe

Important

Gardul ILEGAL care înconjoară scuarul Palatului Național a fost scos

Publicat

pe

Gardul instalat ilegal de către administrația Palatului Național „Nicolae Sulac” în jurul terenului de lângă instituție fost scos și „Căsuța lui Moș Crăciun” a fost demontată.

Ne-am pus un scop și împreună am obținut ce ne-am propus. Moș Crăciun a plecat acasă cu tot cu vila temporară. Trăiască iarba!

Geplaatst door Andrei Tudos op vrijdag 27 april 2018

Anterior, Moldova.org a scris despre„Casa lui Moș Crăciun” din Chișinău când nu era demontată. Directorul „Moldova Concert”, Andrei Locoman, a explicat asta prin faptul că își dorea ca acea construcție să fie „conservată” pentru următoarele Târguri de Crăciun. (Detalii AICI) Potrivit directorului, gardul a fost pus întrucât, în perioada estivală, în acel loc s-ar consuma băuturi alcoolice și s-ar încălca ordinea publică.

Ded Morozul se duce din centru.

Geplaatst door Vitalie Sprinceana op donderdag 26 april 2018

De asemenea, s-a stabilit că gardul instalat de către administrația Palatului Național „Nicolae Sulac” a fost ilegal. (Detalii AICI) Ei nu au prezentat nici o autorizație care le-ar fi oferit dreptul de a îngrădi terenul atribuit, care este, totodată, spațiu public.

Citește mai departe