Connect with us

Cultură

Festivalul Moldo Crescendo sau cum crește țara altfel

Publicat

pe

Au plecat de acasă, unde au crescut și învățat să facă ceea ce la place mai mult – să cânte, în România, Rusia, Marea Britanie, Germania, Olanda, Finlanda și Malaesia. Totuși, patru ani la rând, revin în fiecare vară la Chișinău, unde organizează concerte de muzică de cameră, în spații mai puțin tradiționale cel puțin pentru publicul moldav. Vă povestesc despre nouă prieteni muzicieni care au studiat împreună la liceul de muzică Ciprian Porumbescu, pe care-i unește dragostea față de muzica clasică, dar și dorința de a mișca lucrurile din loc aici, în Republica Moldova.

Marcel Lazăr, pianist: „Noi vrem să venim acasă și să cântăm, dar nu ne permitem acest lucru. Vadim Grumeza povestise cum la Filarmonica din Chișinău salariul unui muzician este de 100 de euro pe lună, iar el în Finlanda primește pentru o oră 70 de euro, repetiții de acest gen are 2-3 pe zi, de câteva ori pe săptămână. Faceți și voi un calcul…”

În 2013, au dat un concert la Muzeul de Artă, iar peste un an, au uimit plăcut cu un recital de pian în parcarea subterană a unui centru comercial. După două sezoane reușite, în 2015, tinerii au decis să organizeze festivalul Moldo Crescendo. La începutul lunii aprilie a.c., tinerii muzicieni au aflat că Biroul pentru Relații cu Diaspora (BRD) și Organizația Internațională pentru Migrație Moldova (OIM) le oferă un grant pentru organizarea celei de-a doua ediții a festivalului.

Muzicienii Festivalului :
Marcel Lazăr – pian, România
Vadim Grumeza – vioară, Finlanda
Dan-Iulian Druțac – vioară, Marea Britanie,
Marcel Ionescu – vioară, Malaesia
Dumitrița Gore – vioară, Germania
Yuri Atvinovki – violă, Rusia
Ian Psegodschi – violă, Olanda
Radu Croitoru – violoncel, România
Constantin Borodin – violoncel, România

Un pianist, patru vioriști, doi violoniști și alți doi violonceliști vor să împuște doi iepuri dintr-un foc. Pe lângă muzica instrumentală clasică, ei scot în evidență patrimoniul cultural al țării, concertând în incinta a patru monumente istorice, care necesită renovare sau se află deja în proces de reconstrucție. „Am colaborat cu Ion Ștefăniță, directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor. Din lista care ne-a prezentat-o, le-am ales pe cele mai apropiate ca distanță de Chișinău. Observăm cum se distrug conacele, iar muzica nu se mai ascultă și încercăm să rezolvăm ambele probleme”, spune pianistul Marcel Lazăr, care-și face studiile în România. Astfel, tinerii muzicieni scot muzica clasică din „sala de operație”, cu draperii și scaune de catifea și vor crea, în funcție de locul organizării, atmosfere neobișnuite, chiar hippie.

Concert de deschidere, Muzeul Zemstvei – 27 iulie, ora 19:00
Concert la Conacul Ciolac-Malski din satul Bahmut – 30 iulie, ora 17:00
Concert la Muzeul de Artă din Moldova – 3 august, ora 18:00
Concertul de închidere, Castelul Mimi din satul Bulboaca – 6 august, ora 16:00

 

Deși muzicienii se bucură de o susținere financiară generoasă, costurile organizării Festivalului Moldova Crescendo depășesc suma grantului. „Este vorba de 4 mii de franci elvețieni, sumă care la prima vedere este una mare, însă pentru ca toți să fie remunerați și organizarea la nivel este nevoie de 7 mii”, explică Marcel Lazăr. Iar pentru că organizatorii refuză ca festivalul să fie patronat de cineva anume, ei au recurs la crowdfounding. „Noi credem în artă şi cultură pentru care toţi contribuie într-o măsură mai mare sau mai mică. Am câştigat un proiect al Biroului Relaţii cu Diaspora – Diaspora Engagement Hub. Şi avem câţiva sponsori, cărora le mulţumim şi apreciem suportul lor. Printre ei sunt Fundaţia Sturza şi Melkior. Avem parteneri care ne-au susţinut ca Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, castelul Mimi şi partenerii noştri media. Contribuţiile acestora acoperă costurile minime ale festivalului: scene, lumini, sunet şi transport, tipărituri, chirii. În acelaşi timp, muzicienii, fotografii şi persoanele responsabile de buna organizare a evenimentului, nu au nicio remunerare”, explică ei pe platforma unde colectează donații.  Nu ezitați să-i susțineți și dvs.

Biletele pot fi procurate pe site-ul fest.md, dar și la intrare, la începerea evenimentului.

Cultură

Superman dirijează pe 1 iunie la Chișinău într-un magic eveniment al verii: Muzica Desenelor Animate

Publicat

pe

De către

Moldovan National Youth Orchestra lansează seria celor peste 20 concerte din 2018 cu o premieră națională: Muzica Desenelor Animate. Spectatorii vor venera prin muzică cele mai preferate animate alături de peste 100 muzicieni în cadrul unei seri magice, ce va fi organizată în contextul Zilei Internaționale a copilului.

Evenimentul va avea loc pe 1 iunie, cu începere de la 18.00 la Teatrul Verde.

Muzica din animatele: Tom & Jerry, Alice in Wonderland , The Lion King , Frozen, Shrek, How to train dragon to fly, Ну, Погоди ! Чебурашка и крокодил гена, Aladdin, Sleeping Beauty, Maria Mirabela, Маша и Медведь, va fi interpretată de Moldovan National Youth Orchestra în paralel cu ecranizare video.

Moldovan National Yoth Orchestra, unica orchestră națională de tineret cu peste 120 concerte la activ realizate în Moldova, Ucraina, România și Germania.

Intrare va fi liberă pentru copiii de până la 12 ani. Prețul biletelor:7 – 20  mai – 80 lei,21 mai – 1 iunie – 100 lei.

Citește mai departe

Cultură

Cine sunt interpreții care au urcat pe scena din PMAN de „Ziua Victoriei” și ce declara 4 ani în urmă moderatoarea concertului //VIDEO

Publicat

pe

Concertul organizat sub egida președintelui Igor Dodon, pe 8 mai, a adunat pe scena din Piața Marii Adunări Naționale în jur de 15 interpreți sau formații muzicale și Orchestra Națională Simfonică, în frunte cu dirijorul Gheorghe Mustea. Numărul persoanelor care au venit să marcheze „Ziua Victoriei” oscilează între 40 de mii, cifră vehiculată de AccentTV,  și șase mii de persoane, cifră oferită de Oleg Bârliba, șeful secției Securitate internă al IP Buiucani.

Regimul stalinist a deportat 875 de mii de basarabeni și a omorât alte 300 de mii.

România, în granițele din 1939, a pierdut în cel de-al Doilea Război Mondial 833 de mii de oameni.

O bună parte dintre interpreții care au participat la concertul de ieri sunt cunoscuți și pentru prezența lor frecventă la alte manifestații organizate de politicieni controversați, precum Vlad Plahotniuc, sau chiar în campanii socio-politice de advocacy în favoarea unor proiecte de lege înaintate de partide politice. Anul trecut, Geta Burlacu a fost surprinsă pe panourile publicitare, împreună cu alți interpreți precum Iurie Sadovnic, Zinaida Julea sau Adriana Ochișanu, promovând sistemul de vot uninominal. Ieri, interpreta Geta Burlacu a apărut pe scena concertului organizat de președintele pro-rus Igor Dodon, fost membru PCRM și PSRM, de Ziua Victoriei.

„E liniște în codrul verde și în satul meu/ Tăticul nu-i demultă vreme și-l aștept mereu/ Tăticul meu e la război/ De când aveam un an sau doi/ Și nu mai vine înapoi tăticul meu.” – sunt o parte din versurile cântate de Geta Burlacu.

De Ziua „Victoriei”, Gheorghe Țopa a cântat despre „pământul nostru”.

Totuși, în anii `90, acesta cânta despre o „dragoste nemărginită”, promovând Unirea cu România – „Dați-le voie flăcăilor basarabeni peste Prut/ Sunt așteptați de fetele din România”.

Moderatoarea evenimentului a fost Mihaela Strâmbeanu, actriță la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, primul teatru stabil de expresie română în Basarabia.

Merită menționat faptul că, într-un interviu oferit pentru independent.md patru ani în urmă, actrița se arăta a fi o susținătoare a vectorului european al RM și accentua faptul că „nu tânjește” după anii sovietici. „Pentru mine, „ofertele Uniunii Vamale” sunt ca o poveste de adormit copiii, din anii sovietici, după care eu nu tânjesc. Mai grav este că o mare parte din cetățenii moldoveni încă mai trăiesc acea nostalgie sovietică și ar face orice pentru a-și satisface iluziile unei vieți „în roz”. Mă întreb, oare a uitat poporul meu foametea din anii 46-48, deportările și grozăviile care ne-au marcat viețile? Refuz să cred. Refuz să cred că poporul meu are conștiința adormită și este ușor influențabil. De cealaltă parte, Uniunea Europeană, în viziunea mea, este spațiul spre care trebuie să tindem, pentru a trăi într-o țară civilizată, prosperă, care ne-ar asigura un trai decent pentru noi și copii noștri. Un lucru este cert, odată ce am refuzat lumea sovietică în favoarea vectorului european, trebuie să mergem înainte, chiar dacă facem pași înceți, iar drumul este anevoios”, declara Mihaela Strâmbeanu.

Invitații speciali ai concertului au fost Denis Maidanov, artist Emerit al Rusiei, și artistul Poporului din Rusia, Oleg Gazmanov. Potrivit agenției concertistice rusești „Disco star”, onorariul lui Gazmanov începe de la 25 de mii de euro, fără TVA și nu include alte cheltuieli.

Focurile de artificii care au durat aproximativ 30 de minute, care au început la ora 00:00, au costat aproximativ 140 de mii de lei. Potrivit unui consultant de la artificii.md, Președinția Republicii Moldova ar avea un parteneriat cu ei și le-au oferit reducere.

La eveniment au praticipat peste zece interpreți din Republica Moldova. Printre aceștia sunt și Silvia Grigore, Vitalie Maciunschi de la Brio Sonores, Serj Kuzenkoff, SunStroke Project, Natalia Gordienco, formația „Lume”, Doina Sulac, Zdob și Zdub și alții.

Citește mai departe

Cultură

EUROVISION 2018: Care sunt primele 10 ţări calificate în finala concursului// VIDEO

Publicat

pe

De către

Concursul Eurovision 2018 a început marți cu prima semifinală la care au evoluat reprezentanții a 19 țări, dintre care doar zece s-au calificat în marea finală de sâmbătă, 12 mai.

Astfel, Albania, Cehia, Lituania, Israel, Estonia, Bulgaria, Austria, Finlanda, Irlanda şi Cipru s-au calificat în finala Eurovision 2018. după ce au trecut, marţi seară, de prima semifinală, care s-a desfăşurat pe scena de la Altice Arena din Lisabona, Portugalia.

Marţi seară, artişti din 19 ţări au urcat pe scena de la Altice Arena din Lisabona, în prima semifinală a concursului: Albania, Azerbaidjan, Belarus, Belgia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Islanda, Israel, Lituania, Armenia, Austria, Croaţia, Cipru, Finlanda, Macedonia, Grecia, Irlanda, Elveţia.

În semifinala de joi, 10 mai,  vor concura Norvegia, Serbia, San Marino, Danemarca, Rusia, Moldova, Olanda, Australia, Georgia, Polonia, Malta, Ungaria, Letonia, Suedia, Muntenegru, Slovenia şi Ucraina. Reprezentanţii Republicii Moldova, trupa DoReDos, vor evolua cu numărul 7.

Ţările din grupul celor cinci mari plătitoare – Franţa, Germania, Spania, Marea Britanie şi Italia – sunt calificate direct în finală, alături de ţara gazdă, Portugalia.

În acest an 43 de ţări vor concura la Lisabona pentru trofeul celui mai important concurs muzical din Europa.

Iată primii 10 finalişti Eurovision 2018:

1. Austria

2. Estonia

3. Cipru

4. Lituania

5. Israel

6. Cehia

7. Bulgaria

8. Albania

9. Finlanda

10. Irlanda

Citește mai departe