Connect with us

Cultură

Festivalul Moldo Crescendo sau cum crește țara altfel

Publicat

pe

Au plecat de acasă, unde au crescut și învățat să facă ceea ce la place mai mult – să cânte, în România, Rusia, Marea Britanie, Germania, Olanda, Finlanda și Malaesia. Totuși, patru ani la rând, revin în fiecare vară la Chișinău, unde organizează concerte de muzică de cameră, în spații mai puțin tradiționale cel puțin pentru publicul moldav. Vă povestesc despre nouă prieteni muzicieni care au studiat împreună la liceul de muzică Ciprian Porumbescu, pe care-i unește dragostea față de muzica clasică, dar și dorința de a mișca lucrurile din loc aici, în Republica Moldova.

Marcel Lazăr, pianist: „Noi vrem să venim acasă și să cântăm, dar nu ne permitem acest lucru. Vadim Grumeza povestise cum la Filarmonica din Chișinău salariul unui muzician este de 100 de euro pe lună, iar el în Finlanda primește pentru o oră 70 de euro, repetiții de acest gen are 2-3 pe zi, de câteva ori pe săptămână. Faceți și voi un calcul…”

În 2013, au dat un concert la Muzeul de Artă, iar peste un an, au uimit plăcut cu un recital de pian în parcarea subterană a unui centru comercial. După două sezoane reușite, în 2015, tinerii au decis să organizeze festivalul Moldo Crescendo. La începutul lunii aprilie a.c., tinerii muzicieni au aflat că Biroul pentru Relații cu Diaspora (BRD) și Organizația Internațională pentru Migrație Moldova (OIM) le oferă un grant pentru organizarea celei de-a doua ediții a festivalului.

Muzicienii Festivalului :
Marcel Lazăr – pian, România
Vadim Grumeza – vioară, Finlanda
Dan-Iulian Druțac – vioară, Marea Britanie,
Marcel Ionescu – vioară, Malaesia
Dumitrița Gore – vioară, Germania
Yuri Atvinovki – violă, Rusia
Ian Psegodschi – violă, Olanda
Radu Croitoru – violoncel, România
Constantin Borodin – violoncel, România

Un pianist, patru vioriști, doi violoniști și alți doi violonceliști vor să împuște doi iepuri dintr-un foc. Pe lângă muzica instrumentală clasică, ei scot în evidență patrimoniul cultural al țării, concertând în incinta a patru monumente istorice, care necesită renovare sau se află deja în proces de reconstrucție. „Am colaborat cu Ion Ștefăniță, directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor. Din lista care ne-a prezentat-o, le-am ales pe cele mai apropiate ca distanță de Chișinău. Observăm cum se distrug conacele, iar muzica nu se mai ascultă și încercăm să rezolvăm ambele probleme”, spune pianistul Marcel Lazăr, care-și face studiile în România. Astfel, tinerii muzicieni scot muzica clasică din „sala de operație”, cu draperii și scaune de catifea și vor crea, în funcție de locul organizării, atmosfere neobișnuite, chiar hippie.

Concert de deschidere, Muzeul Zemstvei – 27 iulie, ora 19:00
Concert la Conacul Ciolac-Malski din satul Bahmut – 30 iulie, ora 17:00
Concert la Muzeul de Artă din Moldova – 3 august, ora 18:00
Concertul de închidere, Castelul Mimi din satul Bulboaca – 6 august, ora 16:00

 

Deși muzicienii se bucură de o susținere financiară generoasă, costurile organizării Festivalului Moldova Crescendo depășesc suma grantului. „Este vorba de 4 mii de franci elvețieni, sumă care la prima vedere este una mare, însă pentru ca toți să fie remunerați și organizarea la nivel este nevoie de 7 mii”, explică Marcel Lazăr. Iar pentru că organizatorii refuză ca festivalul să fie patronat de cineva anume, ei au recurs la crowdfounding. „Noi credem în artă şi cultură pentru care toţi contribuie într-o măsură mai mare sau mai mică. Am câştigat un proiect al Biroului Relaţii cu Diaspora – Diaspora Engagement Hub. Şi avem câţiva sponsori, cărora le mulţumim şi apreciem suportul lor. Printre ei sunt Fundaţia Sturza şi Melkior. Avem parteneri care ne-au susţinut ca Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, castelul Mimi şi partenerii noştri media. Contribuţiile acestora acoperă costurile minime ale festivalului: scene, lumini, sunet şi transport, tipărituri, chirii. În acelaşi timp, muzicienii, fotografii şi persoanele responsabile de buna organizare a evenimentului, nu au nicio remunerare”, explică ei pe platforma unde colectează donații.  Nu ezitați să-i susțineți și dvs.

Biletele pot fi procurate pe site-ul fest.md, dar și la intrare, la începerea evenimentului.

Cultură

Curiozități și ciudățenii din cultura și tradiția fotografică din secolul XIX

Publicat

pe

De către

Odată cu apariția dagherotipiei și a fotografiei în sec. XIX, au apărut și niște obiceiuri – pe atunci mai mult decât acceptate, dar care azi par cel puțin ciudate. Vorbim despre faptul că, acum câteva secole, fotografierea oamenilor decedați era o practică obișnuită.

La început, serviciile fotografilor erau scumpe și mulți dintre cei cu venituri mai modeste nu-și permiteau o fotografie pe parcursul vieții. Însă atunci când cineva din familie se stingea din viață, foloseau acest prilej pentru a face o fotografie în amintirea celui decedat. Totodată, alături de răposat se fotografiau toți, ca să nu mai cheltuie banii pentru alte fotografii.

Aceste fotografii reprezentau niște suvenire sentimentale în amintirea răposatului. Cele mai populare fotografii erau cele ale copiilor decedați și ale nou-născuților, deoarece rata mortalității infantile în vremurile epocii victoriene era destul de înaltă (n.red.: epoca domniei reginei Victoria ale Marii Britanii, 1837-1901). Aceste imagini erau uneori singura amintire pentru membrii familiei. Unde mai pui că era destul de greu să ții copiii vii în fața dagherotipului, care făcea fotografia destul de încet

Enlarge

0_e6089_646ba88b_L
dagherotip cu copii

Apogeul popularității fotografierii defuncților a fost atins la sfârșitul secolului XIX, apoi interesul s-a diminuat, fiind înlocuit cu popularitatea fotografiilor instante. Cu toate acestea, și în secolul XX se putea întâlni această tradiție. Fotografia post-mortem arăta fața răposatului în prim-plan sau corpul în întregime, uneori apărea și în sicriu. De obicei însă, răposatul era fotografiat în așa fel, încât să se creeze iluzia unui somn adânc sau în poza nestingherită a unui om viu.

Enlarge

0_6db0e_30f53ee9_L
Poză de familie alături de răposat

Copiii erau așezați în cărucior, pe scăunele sau pe canapea, înconjurați de jucăriile preferate. O altă tradiție era să se fotografieze toată familia sau rudele apropiate. Aceste fotografii erau făcute atât în casa celui decedat, cât și în atelierul fotografului.
În pozele mai târzii, cei decedați erau deseori fotografiați în sicrie, având alături toată familia, rudele și prietenii care participau la înmormântare. Tradiția de a face asemenea poze se mai păstrează și astăzi în unele țări din Europa de Est și în țările catolice ale Americii Latine.

Pentru fixarea persoanelor decedate, în atelierele de fotografie erau diferite stative și accesorii.

Citește mai departe

Cultură

Revista presei străine / Kenya a legalizat filmele despre LGBT, în Iran au fost omorâți 24 civili, iar Theresa May pune ultimatumuri

Publicat

pe

De către

1.

Un judecător kenyan a suspendat temporar (pe perioada unei săptămâni) interdicția din statul său privind producția filmelor ce „promovează relațiile homosexuale”. Acest lucru s-a întâmplat în favoarea unui film care descrie o relație dintre două lesbiene. Astfel, judecătorul a făcut pelicula eligibilă pentru a fi înscrisă în competiția pentru premiile Oscar pentru producții străine, bucurând producătorii de film, dar mascând în acest fel cenzura din Kenya, transmite Reuters.

Filmul este întitulat „Rafiki” (din Swahili- „Prietene”) și descrie relația dintre două tinere femei, care locuiesc în același cartier din Nairobi. Timp de o săptămână, filmul va putea fi vizionat doar de maturii doritori.

Fragment din filmul „Rafiki” (sursa foto: Reuters)

2.

Cel puțin 24 persoane au fost ucise și peste 50 de persoane sunt rănite după ce bărbați înarmați neidentificați au deschis astăzi focul în timpul unei parade militare din orașul iranian Ahvaz, transmite AFP. Autoritățile iraniene transmit că una dintre victime a fost un jurnalist, iar altele opt au fost militari.

Cei patru atacatori au declanșat actul de terorism, la ora 9 locală, în cadrul unei parade militare organizate pentru a comemora ănceputul conflictului devastator dintre Iran și Irak din perioada 1980-1988.

(sursa foto: AFP)

3.

Theresa May a avertizat că negocierile cu referire la Brexit se află într-un impas și că nu va exista niciun progres înainte ca UE să-și trateze serios propunerile. Ea a acuzat liderii UE că au arătat Regatului Unit o lipsă de respect după ce i-ar fi respins planul fără vreo alternativă sau explicație.

Dacă 29 martie 2019, ziua când a fost stabilită ieșire Regatului Unit din UE, este tot mai aproape, la ce vor duce aceste tentative eșuate de a ajunge la o înțelegere și ce se mai poate întâmpla în procesul Brexit, se întreabă BBC.

Citește mai departe

Cultură

Reuniunea Teatrelor Naționale revine la Chișinău

Publicat

pe

De către

Cea de-a IV-a ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale se va desfășura în perioada 19 – 30 septembrie, la Chișinău. Programul evenimentului cuprinde 31 de spectacole ale teatrelor din Chișinău, Bălți, București, Cahul, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Târgu Mureș, Timișoara, Sibiu, inclusiv 11 spectacole radiofonice și un spectacol-concert.

Cea de-a IV-a ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale se va deschide pe 19 septembrie cu spectacolul ,,Carnavalul” de Ion Luca Caragiale, în regia lui Alexa Visarion, jucat de actorii Teatrul Național „Mihai Eminescu”, și se va încheia pe 30 septembrie cu același spectacol, doar că în regia lui Silviu Purcărete, rolurile fiind interpretate de actorii Teatrului Național ,,Radu Stanca” din Sibiu.

De asemenea, la această ediție vor fi montate spectacolele: ,,Scrisoarea” – Teatrul Național ,,I. L. Caragiale” din București; ,,Gaițele” și ,,Cealaltă țară” – Teatrul Național ,,Marin Sorescu”, Craiova; ,,Steaua fără nume” – Teatrul Național Târgul-Mureș; ,,Tzara arde și Dada se piaptănă” – Teatrul Național Cluj-Napoca; ,,Despărțitorul” – Teatrul Muzical-Dramatic ,,B.P. Hașdeu” din Cahul; ,,O noapte furtunoasă” – Teatrul Național ,,Vasile Alecsandri” din Bălți etc.

Secretarul de stat al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării Andrei Chistol a mulțumit partenerilor pentru contribuția lor la organizarea acestui eveniment de mare amploare. Totodată, oficialul a îndemnat publicul să participe la Reuniunea Teatrelor Naționale – un adevărat regal teatral.

,,Ne bucură faptul că acest proiect excepțional a devenit o tradiție, pe care publicului din Republica Moldova îl apreciază din ce în ce mai mult, pentru că reuneşte pe aceeași scenă cei mai buni actori și regizori de pe ambele maluri ale Prutului”, a subliniat secretarul de stat.

Evenimentul este organizat de către Teatrul Național „Mihai Eminescu” cu sprijinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova; Ministerului Culturii și Identității Naționale al României; Institutului Cultural Român, și a filialei acestuia la Chișinău.

Programul Reuniunii Teatrelor Naționale poate fi vizionat AICI.

Prima ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale a avut loc în 2014.

Foto: TNME.md

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com