Festivalul Moldo Crescendo sau cum crește țara altfel

Au plecat de acasă, unde au crescut și învățat să facă ceea ce la place mai mult – să cânte, în România, Rusia, Marea Britanie, Germania, Olanda, Finlanda și Malaesia. Totuși, patru ani la rând, revin în fiecare vară la Chișinău, unde organizează concerte de muzică de cameră, în spații mai puțin tradiționale cel puțin pentru publicul moldav. Vă povestesc despre nouă prieteni muzicieni care au studiat împreună la liceul de muzică Ciprian Porumbescu, pe care-i unește dragostea față de muzica clasică, dar și dorința de a mișca lucrurile din loc aici, în Republica Moldova.

Marcel Lazăr, pianist: „Noi vrem să venim acasă și să cântăm, dar nu ne permitem acest lucru. Vadim Grumeza povestise cum la Filarmonica din Chișinău salariul unui muzician este de 100 de euro pe lună, iar el în Finlanda primește pentru o oră 70 de euro, repetiții de acest gen are 2-3 pe zi, de câteva ori pe săptămână. Faceți și voi un calcul…”

În 2013, au dat un concert la Muzeul de Artă, iar peste un an, au uimit plăcut cu un recital de pian în parcarea subterană a unui centru comercial. După două sezoane reușite, în 2015, tinerii au decis să organizeze festivalul Moldo Crescendo. La începutul lunii aprilie a.c., tinerii muzicieni au aflat că Biroul pentru Relații cu Diaspora (BRD) și Organizația Internațională pentru Migrație Moldova (OIM) le oferă un grant pentru organizarea celei de-a doua ediții a festivalului.

Muzicienii Festivalului :
Marcel Lazăr – pian, România
Vadim Grumeza – vioară, Finlanda
Dan-Iulian Druțac – vioară, Marea Britanie,
Marcel Ionescu – vioară, Malaesia
Dumitrița Gore – vioară, Germania
Yuri Atvinovki – violă, Rusia
Ian Psegodschi – violă, Olanda
Radu Croitoru – violoncel, România
Constantin Borodin – violoncel, România

Un pianist, patru vioriști, doi violoniști și alți doi violonceliști vor să împuște doi iepuri dintr-un foc. Pe lângă muzica instrumentală clasică, ei scot în evidență patrimoniul cultural al țării, concertând în incinta a patru monumente istorice, care necesită renovare sau se află deja în proces de reconstrucție. „Am colaborat cu Ion Ștefăniță, directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor. Din lista care ne-a prezentat-o, le-am ales pe cele mai apropiate ca distanță de Chișinău. Observăm cum se distrug conacele, iar muzica nu se mai ascultă și încercăm să rezolvăm ambele probleme”, spune pianistul Marcel Lazăr, care-și face studiile în România. Astfel, tinerii muzicieni scot muzica clasică din „sala de operație”, cu draperii și scaune de catifea și vor crea, în funcție de locul organizării, atmosfere neobișnuite, chiar hippie.

Concert de deschidere, Muzeul Zemstvei – 27 iulie, ora 19:00
Concert la Conacul Ciolac-Malski din satul Bahmut – 30 iulie, ora 17:00
Concert la Muzeul de Artă din Moldova – 3 august, ora 18:00
Concertul de închidere, Castelul Mimi din satul Bulboaca – 6 august, ora 16:00

 

Deși muzicienii se bucură de o susținere financiară generoasă, costurile organizării Festivalului Moldova Crescendo depășesc suma grantului. „Este vorba de 4 mii de franci elvețieni, sumă care la prima vedere este una mare, însă pentru ca toți să fie remunerați și organizarea la nivel este nevoie de 7 mii”, explică Marcel Lazăr. Iar pentru că organizatorii refuză ca festivalul să fie patronat de cineva anume, ei au recurs la crowdfounding. „Noi credem în artă şi cultură pentru care toţi contribuie într-o măsură mai mare sau mai mică. Am câştigat un proiect al Biroului Relaţii cu Diaspora – Diaspora Engagement Hub. Şi avem câţiva sponsori, cărora le mulţumim şi apreciem suportul lor. Printre ei sunt Fundaţia Sturza şi Melkior. Avem parteneri care ne-au susţinut ca Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, castelul Mimi şi partenerii noştri media. Contribuţiile acestora acoperă costurile minime ale festivalului: scene, lumini, sunet şi transport, tipărituri, chirii. În acelaşi timp, muzicienii, fotografii şi persoanele responsabile de buna organizare a evenimentului, nu au nicio remunerare”, explică ei pe platforma unde colectează donații.  Nu ezitați să-i susțineți și dvs.

Biletele pot fi procurate pe site-ul fest.md, dar și la intrare, la începerea evenimentului.

Lucrez în jurnalism din 2012 și am învățat meseria din practică, pe teren. Am preluat Moldova.org în calitate de manageră în 2016 și de atunci am reușit nu doar să creștem echipa, ci și să transformăm radical forma și menirea redacției. Mă mândresc cu o echipă feministă, care ține pasul cu trendurile internaționale, practicând jurnalismul constructiv și de soluții. Depun efort pentru ca Moldova.org să se asocieze și colaboreze cu organizații de la noi și internaționale, care împărtășesc aceleași valori. Asta pentru că noi facem mai mult decât jurnalism, noi construim o comunitate.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.