Connect with us

Publicat

pe

RIA Novosti a publicat articolul „Апокалипсис сегодня: во что европейцы и американцы превращают храмы – RIA Novosti” (din rus.: „Apocalipsa din zilele noastre: În ce transformă europenii și americanii bisericile lor”). Articolul tendențios a fost tirajat și de Sputnik Moldova.

RIA Novosti menționează că numărul bisericilor transformate în cluburi este tot mai mare, iar numărul enoriașilor – în descreștere.

În articol se folosesc expresii precum:

  • „Ateizarea este deosebit de pronunțată”
  • „Biserica Anglicană este nevoită să închidă anual aproape 20 de biserici”
  • „cea mai critică situație”
  • „catolicii riscă să piardă”
  • „Au dispărut luteranii din Magdeburg? Atâta pagubă.”
  • „Scoțienii au mers și mai departe.”

Deși în articol se menționează numărul în descreștere a enoriașilor unor confesiuni, autorul nu menționează statistica pozitivă la nivel global.

Steponas Ribokas, studiază teologia în cadrul Vrije Universiteit, Amststerdam:

„Oamenii nu devin mai puțin religioși, chiar și în Europa de Vest, ci practicile și atitudinile lor religioase se schimbă. În timp ce bisericile creștine tradiționale sunt în declin, din cenușă apar noi expresii ale Bisericii. De exemplu, potrivit raportului despre Observarea pluralismului religios, realizat de Ministerul Justiției al Spaniei, în anul 2017, existau 4045 de locuri de cult evanghelice în țară – dublu față de 2857 în 2011. În Franța, cu o tradiție puternică a secularismului, numărul credincioșilor evanghelici a crescut de la 50 de mii, în anii de după război, până la aproximativ 500 de mii în ultimii ani.

Biserica sau mitropolia decide cui să fie vândut lăcașul și care o să fie viitorul acestuia în cadrul unor dezbateri și alegeri interne.

„Bisericile nu pot fi folosite pentru sex shop-uri, jocuri de noroc și lucruri asemănătoare”, a explicat Jeremy Tipping, managerul echipei „Closed Churches”, din cadrul Bisericii anglicane, pentru Agence France Presse.

În articol, de asemenea, nu se menționează că unele biserici sunt transformate și în librării, case de locuit sau blocuri de studii ale universităților.

„În Amsterdam, cunoscut pentru Cartierul Roșu și atitudinea liberală față de drogurile recreaționale, două clădiri bisericești au început să fie folosite pentru servicii bisericești după o lungă perioadă de timp timp. Biserica Zuiderkerk nu a fost folosită pentru servicii începând cu 1929, dar o comunitate bisericească a început să o folosească pentru slujbele duminicale în 2015. Biserica Vondelkerk a fost folosită cu alte scopuri decât bisericești în perioada 1977-2017. Există sute de biserici care sunt refolosite după o perioadă lungă de timp în toată Europa de Vest pentru serviciile bisericești”, spune Steponas Ribokas, studiază teologia în cadrul Vrije Universiteit, Amststerdam.

Politică

Politiciana care face slalom printre amenințări și intimidări

Publicat

pe

„Sunt de-o vârstă cu Republica Moldova și independentă de la naștere”, așa răspunde Victoria Butuc când este întrebată câți ani are. De mai mult de șase ani este implicată în politica moldovenească și a depășit deja perioada „luatului peste picior” că ar fi tânără, femeie și că locul ei ar fi acasă.

Victoria Butuc este consilieră locală în satul Dănceni, consilieră raională Ialoveni și asistenta unui deputat în Parlamentul Republicii Moldova. „Să te impui în fața seniorilor este foarte greu. Să demonstrezi că meriți să ai un loc de frunte în lista candidaților pentru consilieri, la fel, este complicat”, povestește tânăra.

Interviul integral îl găsiți pe REPORTAJE.MOLDOVA.ORG

Citește mai departe

Reportaje

„Acolo era o mare strășnicie”. Mărturii despre un Holocaust ignorat

Publicat

pe

De către

Alexandru Răducanu este unul dintre puținii supraviețuitori ai deportării romilor din România în Transnistria, în perioada anilor 1942-1944. Avea 11 ani și se afla cu familia în Oltenia când a fost prins de valul de deportări înfăptuit de autoritățile române, conduse la acea vreme de Ion Antonescu. „Acum nu-i om care să spună tot ce s-a întâmplat acolo, cât de învățat n-ar fi, acolo era o mare strășnicie!”, povestește bătrânul, care la revenirea din Transnistria a rămas în Otaci, pe malul Nistrului. Aici și-a întemeiat o familie cu Maria, născută în lagărul transnistrean.

Urmăriți interviul video integral pe REPORTAJE.MOLDOVA.ORG

Citește mai departe

Diverse

Coșmarul verii: rinita alergică care te ține în casă

Publicat

pe

„Febra fânului”: ce faci când ești alergic la polenul arborilor sau ierburilor sălbatice

Te simți răcit din primăvară până în toamnă? Îți curge nasul, strănuți des timp de o lună și îți pare că nu-ți mai trece răceala? Fii atent, acestea sunt simptomele rinitei alergice sau ale  „febrei fânului”, așa cum i se mai zice. Noi am discutat cu Marina Savciuc, alergologă în cadrul secției Terapie generală cu alergologie, în cadrul Spitalului Clinic Republican „Timofei Moșneaga”, și președinta Comisia de alergologie subordonată Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Coșmarul verii: rinita alergică care te ține în casă

Te simți răcit din primăvară până în toamnă? Îți curge nasul, strănuți des timp de o lună și îți pare că nu-ți mai trece răceala? Fii atent, acestea sunt simptomele rinitei alergice sau ale „febrei fânului”, așa cum i se mai zice. Noi am discutat cu alergologa Marina Savciuc.

Geplaatst door Moldova.org op maandag 30 april 2018

Potrivit specialistei, pe lângă simptomele enumerate mai sus, rinita alergică mai provoacă prurit oftalmic și nazal (mâncărimi), lăcrimare atunci când o persoană contactează cu polenul. Cel mai frecvent, oamenii au alergie la polenul ambroziei, salcâmului, mesteacănului, plopului, diferitor ierburi sălbatice ca pelinul, loboda sau chiar la polenul florii-soarelui.

Potrivit Organizației Internaționale pentru Alergii, rinita alergică este cea mai comună formă de rinită neinfecțioasă, afectând între 10% și 30% dintre toți adulții și până la 40% dintre copii.

„Din păcate, în țara noastră alergia de primăvară – vară sau polinoza, cum i se mai spune, a fost, este și o să fie, pentru că în Republica Moldova natura este bogată și polenizarea este masivă”, spune alergologa Marina Savciuc.

Cauza acestei afecțiuni o constituie polenul arborilor, plantelor sălbatice. Alergologa spune că, la sfârșitul primăverii, oamenii pot avea rinită alergică după înflorirea arborilor precum salcâmul, plopul. „Când înflorește plopul, multe lume crede că are alergie la puful lui, dar nu este așa. Puful de plop este rezultat din înflorire. El irită pur și simplă mucoasa cavității nazale și clar că omul simte deranj.”

Polenul unor plante sălbatice de asemenea poate provoca „febra fânului”. Un exemplu ar fi ambrozia. Marina Casapciuc spune că sezonul de polen al acestor plante durează până în luna octombrie, când cade prima brumă. „Dacă pacientul are alergie pur polenică, deodată se poate simți mult mai bine, peste două-trei zile de la prima brumă, semnele de alergie și toate simptomele de rinită dispar.”

În unele cazuri, simptomele severe pot duce la astm, o boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii. Academia Americană de Alergie Astmatică și Imunologie estimează că până la 38% dintre persoanele cu rinită alergică pot avea astm bronhic.

Cum se tratează

Alergia poate dura o lună sau mai mult. De asemenea, se poate repeta în fiecare an. Potrivit specialistei, există două etape de tratament. Prima etapă presupune administrarea unor medicamente antialergice (antihistaminice) și preparatelor precum picături de ochi și diferite spary-uri nazale, atunci când are loc perioada de înflorire și polenizare a plantelor care provoacă alergii.

„În perioada de non-înflorire, de iarnă, noi putem să facem test alergologic. Depistăm ce alergen îl afectează pe pacient și putem să începem tratamentul de imuno-terapie specifică respectiv pentru prevenirea simptomelor. Acesta este un tratament care ajută la formarea anticorpilor speciali contra alergiei. Când pacientul, deja în perioada de înflorire, intră în contact cu polenul, el are anticorpii de protecție și nu face în primul an reacții masive de acutizare. Pentru a fi practic perfect sănătos, pacientul trebuie să urmeze tratamentul timp de cinci ani”, povestește doctorul.

În Republica Moldova nu există extracte de alergeni. Acestea pot fi aduse din țările europene. Potrivit expertei, un tratament de acest fel costă aproximativ 170 de euro/lună.

Dacă într-un cuplu, un părinte are rinită alergică, există o probabilitate de 25% ca copilul să se nască cu alergie. Dacă ambii părinți au această afecțiune, există o probabilitate de 50%

Una dintre recomandările alergologilor pentru oamenii care suferă de această afecțiune este plimbarea dimineața și seara, după ploaie, pentru că atunci nivelul polenului în aer este foarte scăzut. „Nu contactați cu alergenul. Trebuie să aveți mască de protecție, ochelari de soare, părul trebuie să fie ascuns sub chipiu. Pacientul cu alergie, după ce vine acasă, trebuie să elimine alergenul, adică trebuie să schimbe hainele, să facă duș, să spele fața binișor, nasul și trebuie să clătească gura.”

Recomandare: fără frigărui, dar stat în casă cu ferestrele închise (chiar și pentru o lună!)

De asemenea, trebuie evitat contactul cu plantele înflorite. „Asta înseamnă că nu se poate de plimbat în parcuri, nu se poate de făcut frigărui în pădure. Pacientul trebuie să stea mai mult în casă cu ferestrele închise, cu aer condiționat”a declarat alergologa Marina Casapciuc.

Potrivit, Biroului Național de Statistică, în anul 2016, s-au efectuat doar 34 400 de vizite la alergologi, în timp ce la medicii de familie s-au efectuat peste 10 milioane de vizite. Nu există date statistice cu privire la câți cetățeni ai Republicii Moldova suferă de rinită alergică.

Citește mai departe