Președintele unui institut din Paris, despre inițiativa lui Candu cu tichetele de masă și reacția opoziției: “Ideea n-ar trebui ucisă în ou doar pentru că nu ne place culoarea politică a celor ce o propun”
Președintele Institutului Européen d’Etudes du Développement din Paris explică pe larg mecanismul de funcționare a regimului de tichete de masă, o critică pe Maia Sandu pentru declarațiile despre “umilința moldovenilor”, combate mai multe mituri cu care operează opoziția și spune că ideea n-ar trebui ucisă în ou doar pentru că nu ne place culoarea politică a celor ce o propun sau pentru că îi suspectăm pe guvernanți de punerea la cale a unor scheme care să-i avantajeze numai pe ei.
Analiza, semnată de Dorina Roșca, doctor în socio-economia dezvoltării, care mai este și Membru al CEMI-EHESS, Centre d’Etudes des Modes d’Industrialisation, Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris, a fost publicată de portalul de atitudine civică Platzforma. Reamintim că inițiativa privind introducerea tichetelor de masă a fost înaintată de președintele Parlamentului, Andrian Candu.
Dorina Roșca consideră că această măsură este una dintre puținele, din ultimii 25 de ani, care încearcă să schimbe accentele capitalismului moldovenesc și va fi destul de interesantă pentru salariați. “De fapt, aceasta le-ar aduce o creștere a puterii de cumpărare egală cu valoarea coșului minim de consum alimentar care astăzi este de aproximativ 900 de lei pe lună. Orice salariat din Republica Moldova ar trebui să primească cu brațele deschise o atare regulă”, scrie autorul în studiu.
Referindu-se la declarațiile Maiei Sandu, că inițiativa privind tichetele de masă este umilitoare pentru moldoveni, Dorina Roșca a spune că Maia Sandu “idolatrizează tot ce gravitează în jurul comportamentelor bazate pe alegerile raționale”, iar ideea de solidaritate nu încape în acest cadru. “Dumneaei nu ne explică de ce este umilitor ca un angajator să-și asume o doză mai mare de responsabilitate socială, să participe direct și activ la o măsură de solidarizare socială, sa-i acorde salariatului un complement la salariu (chiar dacă sub altă formă decât cea exprimată de moneda oficială). Oferirea tichetelor de masă ar spori numărul salariaților ce ar putea să-și ofere un prânz cald și echilibrat, în loc de biscuiți sau sandwich-uri reci, și le-ar aduce un complement de putere de cumpărare”, explică autorul.
În ceea ce privește ideea că introducerea tichetelor de masă va aduce cuiva profit, Dorina Roșca afirmă că este adevărat, profit vor aduce acelor întreprinderi – proiectul de lege le numește ˮoperatoriˮ – care vor obține licența pentru emiterea tichetelor sus-menționate. “În treacăt fie spus, în toate țările unde sistemul de tichete de masă există, emițătorii acestor hârtii sunt întreprinderi private care caută să obțină un profit. Așadar, nimic deosebit, din acest punct de vedere”, a subliniat economistul. Ea crede că nu ne axăm exclusiv pe profitul operatorului, ci să vedem și partea plină a paharului. “Să înțelegem că puterea de cumpărare a salariaților-beneficiari ar crește, iar o parte din activitatea de comerț cu produse alimentare, care astăzi se desfășoară în economia subterană, ar fi absorbită de cea legală, aducând mai multe impozite directe și indirecte la bugetul de stat”, a mai explicat Dorina Roșca.
Totodată, Dorina Roșca combate și ideea formulată de mai mulți oponenți că inițiativa urmărește o modalitate de evaziune fiscală.
În concluzie, Dorina Roșca spune că “ideea introducerii tichetului de masă în Republica Moldova n-ar trebui ucisă în ou doar pentru că nu ne place culoarea politică a celor ce o propun sau pentru că îi suspectăm pe guvernanți de punerea la cale a unor scheme care să-i avantajeze numai pe ei. Generalizarea tichetului de masă ar putea provoca o realocare a resurselor economice, susține ea. “Tichetul de masă ar putea să fie un prim pas spre un alt fel de sistem, un prim loc geometric în care să se întâlnească intereselor tuturor: ale salariaților, prin sporirea puterii de cumpărare și prin ameliorarea calității alimentației; ale angajatorilor, prin accederea la un mecanism ieftin de responsabilizare socială, de motivare a angajaților, de prezervare a sănătății lor, dar și de sporire a productivității muncii, de diminuare a costurilor legate de fluctuația personalului; ale societăților de alimentație publică, prin însușirea unei clientele relativ stabile, prin sporirea fluxurilor comerciale și deci a profitului; ale guvernului, prin legalizarea unui segment de economie subterană, prin sporirea transferurilor către bugetul de stat (chiar dacă aparent facilitățile fiscale pe care acest mecanism le presupune ar sugera contrariul), prin dinamizarea sectorului agroalimentar – destul de important pentru Republica Moldova –, dar mai ales prin umanizarea și pacificarea unei societăți ulcerate de politici neoliberale ale căror scop e să producă indicatori economici ˮde performanțăˮ și să deservească oamenii”, a concluzionat Dorina Roșca.
