Siegfried Mureșan este deputat român din grupul Partidului Popular European în Parlamentul Uniunii Europene. Este Vicepreședintele Comisiei Buget al Uniunii Europene în cadrul Parlamentului European. Va face parte din misiunea de observare compusă din membri ai Parlamentului UE la alegerile prezidențiale din Moldova pe 30 octombrie.
Cum definiți relația curentă UE-Moldova acum, când guvernul la Chișinău duce lipsă de încredere?
Siegried Mureșan: Perspectivele pentru relația dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană sunt, în momentul de față, mai bune decât au fost oricând. Avem în momentul de față Acordul de Asociere agreat de Republica Moldova și Uniunea Europeană, semnat și intrat în vigoare. Noi suntem acum în etapa în care trebuie să aplicăm ceea ce, de comun acord, partea moldovenească și partea europeană au decis să fie parte a Acordului de Asociere. Acordul de Asociere este cel mai complex mecanism de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană, fiindcă în afară de aspectele legate de liberul schimb, de comerț, avem aspecte legate de combaterea corupției, întărirea justiției, întărirea statului de drept. Deci, sunt toate aceste aspecte care duc la întărirea constituțiilor Republicii Moldova, combaterea corupției și implicit, reducerea sărăciei, pentru că corupția înseamnă sărăcie. Oamenii sunt săraci fiindcă câțiva politicieni sunt bogați, se îmbogățesc.
În plus, avem un sprijin financiar extrem de consistent oferit de UE către Republica Moldova. Dacă reușim să implementăm Acordul de Asociere și obiectivele pe care împreună ni le-am propus, vor fi beneficii concrete pentru cetățenii Republicii Moldova. Am văzut liberalizarea regimului de vize, împreună am stabilit care sunt condițiile în care am liberalizat regimul de vize. Guvernul Republicii Moldova a aplicat acele condiții și astfel, am putut liberaliza regimul de vize. Oamenii cu pașaport biometric pot călători acum fără vize în toate statele Uniunii Europene. Deci, avem cel mai bun și puternic instrument de a ne apropia, însă avem nevoie de un partener de încredere la Chișinău. Avem nevoie de un Guvern care să pună în vigoare acest acord, să adopte legile de care e nevoie, dar mai ales să le implementeze.
Iată, guvernul Filip consideră că nivelul de implementare al Acordului de Asociere e la nivelul de 70-75%. Ce credeți dumneavoastră, ce crede Bruxelles?
Siegfried Mureșan: Cel mai bine e să întrebăm cetățenii Republicii Moldova. Simt oamenii că viața lor s-a îmbunătățit cu 75 la sută în ultimele luni, în ultimul an? Să lăsăm oamenii să răspundă. Eu nu pot să răspund. Să dăm noi aceste procente nu înceamnă nimic, important e ca viața oamenilor să se îmbunătățească, atunci ne-am atins obiectivul. Implementarea înseamnă două etape. Prima etapă e să adopți legile și asta e ceea ce Guvernul măsoară: uite, am adoptat 70 la sută din legi. Or adoptarea acestor legi nu înseamnă nimic, dacă legile nu sunt aplicate. Vă dau un exemplu pe justiție. Am spus reforma procuraturii, cum poate ales și demis un procuror general, căci dacă un procuror general este demis de către majoritatea parlamentară înseamnă că nu mai avem separarea puterilor în stat. Deci, legile trebuiesc adoptate și aplicate. Noi în România avem DNA, care combate corupția într-un mod foarte hotărât și bun, politic nepărtinitor. Folosește aceleași mijloace împotriva oamenilor politici de toate culorile, de la toate partidele, fie dacă sunt de la putere sau din opoziție.
Să ajungem în acest punct ar necesita timp. La noi în România, lupta împotriva corupției a început în anul 2004, mai mult de zeci ani în urmă. Ne-au luat zece ani să ajungem la rezultatele aceste impresionante pe care le avem acum. Am putut ajunge aici doar cu sprijinul partenerilor externi, a Uniunii Europene, a statelor membre ale Uniunii Europene, a Statelor Unite ale Americii. Chiar dacă acest proces durează mai mult decât ne dorim, el este ireversibil. Mesajul meu către politicienii care se tem de justiție, care se tem de lupta împotriva corupției este: Veți pierde această bătălie. Poate, pentru a câștiga lupta împotriva corupției, durează mai mult, dar această bătălie va fi câștigată oricum de justiție, fiindcă Uniunea Europeană, Statele Unite, noi vrem ca în Republica Moldova, la fel ca în restul Europei, să domnească legea. Am reușit în toată Europa Centrală și de Est, am reușit în Polonia, în Cehia, în Slovacia, în România, reușim și în Bulgaria, vom reuși și în Republica Moldova. Deci, cine mizează că va reuși să oprească lupta împotriva corupției, mizează pe cartea greșită.
Dar, spuneam că nu doar legile sunt importante, dar și implementarea lor. De exemplu, pentru ca dosarele să circule e necesară independența procurorului. Procurorul de caz, care primește un dosar în mână, să poată lucra cu bună-credință, fără ca superiorul lui să poată să-i blocheze dosarul sau nici chiar procurorul general. Așa e făcută legea în România, procurorul de caz are o autonomie, independență foarte mare și asta-i dă putere, de fapt. Dacă face un dosar solid, bun, se poate afirma că e un lucru bun, nu-l poate bloca nimeni. De asta spun, legile sunt importante, sunt câteva puncte care influențează major, dar și aplicarea lor este esențială. Putem spune că roadmap-ul este făcut atunci când oamenii spun: Da, trăim mai bine. Înseamnă că s-a făcut ceva.
Domnule Mureșan, dumneavoastră sunteți Vicepreședintele comisiei bugetare a Parlamentului UE și dumneavoastă știți din prima sursă care ar fi perspectivele finanțării Moldovei fonduri europene. Dacă acordul cu Fondul Monetar Internațional e o precondiție pentru reluarea finanțării UE, cât de posibil e ca guvernul de la Chișinău să încheie un acord cu FMI?
S.M: Asta trebuie întrebat la FMI. Condițiile pentru un acord cu FMI sunt clare. Faptul că până acum nu există un acord înseamnă că guvernul nu și-a făcut temele. Dacă un stat solicită un acord de la FMI înseamnă că statul are o problemă. Nu se poate finanța de unul singur, au fost luate măsuri de politică economică greșite. Statul a mers în direcția greșită. FMI-ul acordă ajutor, dar spune țării respective: Îți dăm bani, dar, evident, trebuie să te muți de pe direcția greșită pe direcția corectă.
Asta înseamnă că banul public trebuie cheltuit cu atenție, cumpătat, trebuie redusă risipa banului public, cheltuit banul în acele domenii care sprijină economia, în măsura în care ne putem permite. Trebuie colectate impozitele în totalitate, să nu existe lipsuri la colectare. Trebuie întărită economia, trebuie luate măsuri pentru ca economia să devină puternică, competitivă, reformată, pentru ca investitorii să aibă încredere în economie și să investească. Trebuie îmbunătățită infrastructura, îmbunătățit aparatul de stat, o administrație publică eficientă, debirocratizată care să servească oamenii, cetățeanul. Să fie încurajat spiritul antreprenorial, să dai drumul la o afacere în Republica Moldova, să dureze puțin, să coste puțin. Dacă ești tânăr și ai avut eșec, să poți închide firma repede, cu costuri mici și să te duci mai departe în viață. Să-ți cauți un loc de muncă sau să dai drumul la o altă firmă, dacă ai o idee mai bună. Toate aceste măsuri de reformă și de responsabilitate bugetară, împreună cu un sistem bancar stabil, solid în care economia să aibă încredere, sunt importante pentru FMI și sunt condiții pentru care FMI-ul să ajute Republica Moldova. Eu știu că Fondul Monetar Internațional vrea să ajute Republica Moldova, dar pentru asta Moldova trebuie să-și facă temele. Guvernul trebuie să arată că corectează măsurile de politică economică greșite, existente în vigoare. M-ați întrebat de colaborarea cu UE și v-am spus că există un mijloc foarte bun care se numește Acordul de Asociere. Dar ce este important este și încrederea în Guvern. Dacă Republica Moldova este condusă de un Guvern în care partenerii internaționali au încredere, în care FMI-ul are încredere că Guvernul își îndeplinește angajamentele, întărește economia, cheltuiește cumpătat banul public, încasează taxele care trebuie încasate, aplică legea clar și egal pentru toți, atunci șansele ca un acord cu FMI să fie încheiat sunt mai mari. Deci, oamenii au de câștigat, dacă țara este reprezentată în lume de un Guvern de încredere.
Și putem considera acordul cu FMI o precondiție pentru reluarea finanțării UE?
S.M: Da, întotdeauna Uniunea Europeană va susține Republica Moldova. Dar pentru a acorda credite suplimentare, avem nevoie de acest certificat de bună purtare de la FMI. Deci, FMI-ul cu toată expertiza sa economică trebuie să spună dacă Republica Moldova s-a angajat să ia o serie de măsuri care o vor pune pe o cale bună de creștere economică, de creare de locuri de muncă. Atunci, știm că Republica Moldova e pe poziție bună și putem acorda noi credite. Eu vă pot spune următorul lucru. Mă ocup în Parlamentul European de bugetul Uniunii Europene pentru anul următor. De la începutul acestui an, când am început să lucrăm la proiectul de buget pentru anul următor, am spus că vreau ca statele din Vecinătatea Estică a Uniunii Europene care au semnat Acordul de Asociere, și-au asumat un parcurs european, adică Republica Moldova, Ucraina și Georgia, să primească mai multe fonduri europene.
Ca urmare a propunerilor mele, a amendamentelor mele, am reușit să obținem prin câteva categorii bugetare mai mulți bani pentru Republica Moldova. În primul rând, suma totală alocată pentru cele trei state care au semnat Acordul de Asociere din Vecinătatea Estică a crescut în bugetul Uniunii Europene de la 529 la 544 de milioane de euro, deci 15 milioane în plus. Doi la mână, am reușit să obținem 4,6 milioane euro pentru combaterea sărăciei în Vecinătatea Estică. Trei la mână, este un corp care se numește Asistență Macrofinanciară, de unde Republica Moldova va primi fonduri suplimentare, dacă are un acord cu FMI-ul înainte. Acolo, Comisia Europeană propusese să avem rezervați 30 de milioane de euro, dacă va fi nevoie. Eu am spus că vreau să fie mai mulți bani acolo, în acea rezervă. Am crescut suma alocată pentru Asistență Macrofinanciară de la 30 la 45 milioane de euro în bugetul UE pe anul 2017, pentru ca, dacă Republica Moldova va avea nevoie de mai mulți bani și va cere mai mulți, să avem de unde oferi. Repet, dacă Guvernul respectă regulile jocului.
Una dintre aceste măsuri economite luate recent de Guvernul de la Chișinău a fost garanțiilor de stat pentru acele credite luate de cele trei bănci falimentate în 2014? Această măsură a fost privită drept una controversată, pentru că presupune plata a circa 13 milioane de lei timp de 25 de ani din banii contribuabililor. Cât de economic justă e această măsură?
S.M: Ideea este următoarea: este în interesul oamenilor ca sistemul bancar să fie puternic, solid și de încredere. Dacă sistemul bancar nu inspiră încredere cetățeanului, economiei, atunci oamenii nu depozitează banii în bancă, economia nu investește, nu ia credite, banul nu se mișcă și economia nu poate crește, nu se pot crea locuri de muncă. Deci, este în interesul oamenilor să fie puternic, credibil, atunci vor veni și investitorii străini care creează locuri de muncă în Moldova.
Dacă a existat o fraudă mare în sistemul bancar în Republica Moldova, ea trebuie investigată, prejudiciul trebuie recuperat până la ultimul bănuț. Dacă a existat o fraudă majoră, se pierde încrederea în sistemul bancar și atunci, acesta trebuie recredibilizat, băncile trebuiesc recapitalizate. Dacă nu o faci, atunci întreg sistemul bancar, un pilon al economiei, e sub semnul riscului. Dacă nu funcționează cum trebuie, nu funcționează nici economia. Atunci vin în pericol depozitele și economiile oamenilor. Cine poate recapitaliza sistemul bancar, dacă băncile sunt slabe, falimentare? Doar statul.
Însă, poziția mea este următoarea: dacă statul decide să recapitalizeze băncile, trebuie să facă următoarele lucruri. 1. Să recupereze prejudiciul până la ultimul bănuț. 2. Să aducă transparență totală în frauda care s-a întâmplat, fiindcă, dacă statul salvează băncile cu banii contribuabililor și noi, simpli cetățeni, trebuie să garantăm pentru frauda din trecut, vrem să știm că e recuperat, vrem să știm unde s-au dus banii, cine a plecat cu banii, unde au ajuns banii și aceștia să fie recuperați, și cei care au recuperat frauda să fie trași la răspundere, pedepsiți aspru, conform legii. Deci, dacă statul vrea să recapitalizeze bănci, trebuie să recupereze prejudiciul, să aducă maximă transparență, să spună oamenilor de câți bani e nevoie, pentru cât timp și cum va recupera prejudiciul, și să-l recupereze. 3. Să se asigure că asemenea situația să nu se poată întâmpla în viitor. Și anume, să fie întărite regulile de supraveghere bancară, Banca Națională să fie cu adevărat independentă, să capete prerogative extinse de supraveghere bancară, să vadă devreme când se întâmplă ceva în neregulă. Avem experiență cu supraveghere bancară în multe state membre UE. În România, Banca Națională își face treaba foarte bine, în Europa Banca Centrală Europeană. Sunt și proiecte de twinning între Banca Națională a României-Banca Națională a Moldovei, între Banca Națională a Olandei și BNM. Guvernul are obligația să folosească cea mai bună expertiză existentă în statele membre UE, pentru a-și ajusta, a întări legislația, a face din Banca Națională o bancă cu adevărat independentă care să supravegheze strict și aspru sistemul bancar, astfel încât o fraudă ca aceea să nu se mai poată repeta niciodată.
Să trecem la subiectul alegerilor prezidențiale din 30 octombrie. Care ar fi importanța acestor alegeri în contextul relației UE-Moldova?
S.M: În primul rând, este esențial să avem alegeri libere, corecte, să fie organizate conform tuturor standardelor corecte în materie de alegeri. Tocmai, pentru a ne asigura că acest lucru se va întâmpla, noi, Parlamentul European, vom trimite o misiune internațională de observare a alegerilor în Republica Moldova formată din 7 europarlamentari. Vom fi în Republica Moldova de vineri, 28 octombrie, până pe luni, 31 octombrie. Vom monitoriza atunci ca alegerile să se desfășoare în cele mai bune condiții și vă pot spune, ca membru al acestei misiuni, am început deja să am discuții și întâlniri, să culeg informații cu privire la pregătirea scrutinului din Republica Moldova. Noi, Parlamentul European, vom folosi toate mijloacele pe care le avem pentru a ne asigura că alegerile sunt corecte, că oamenii nu sunt obligați să voteze cu un candidat sau altul. Eu, fiind parte a acelei misiuni, voi fi imparțial din punct de vedere politic înaintea alegerilor și pe durata acelei misiuni. Deci, nu vom discuta despre un anumit candidat. Vă pot spune, evident, că Uniunea Europeană a investit mult în Republica Moldova, crede în parcursul european al acesteia și dorește ca Moldova să fie condusă de un Președinte pro-European, dar decizia este a cetățenilor Republicii Moldova. Ei știu omul în care au cea mai mare încredere, în a cărui competență și integritate pun bază. Rolul nostru din partea Parlamentului European este să ne asigurăm că alegerile sunt corecte și că iese Președinte cel pe care l-au votat oamenii, nu cel pe care îl vor unii sau alții.
Știm că grupul parlamentar din care faceți parte, Partidul Popular European, va susține candidatura fostei ministre a educației, Maia Sandu, dar totodată, știm că dumneavoastră trebuie să fiți imparțial în contextul misiunii din care faceți parte. Dar, ce credeți despre candidații prezidențiali din cursă?
S.M: Partidul Popular European a efectuat o vizită de studiu în luna mai în Republica Moldova. Eu am condus acea delegație, ne-am întâlnit atunci cu toate cele patru partide de centru-dreapta, PLDM, PPEM, PAS și PPDA. Am spus tuturor că, pentru ca partidele pro-europene de centru-dreapta să aibă o șansă la alegerile prezidențiale, vă solicităm să prezentați un candidat unic și anume, înaintea primului tur. Căci, dacă nu, există riscul să nu intrați în cel de-al doilea tur. Trei partide au respectat aceste angajament și au susținut candidatul cel mai bine plasat în sondaje și de aceea, familia noastră politică îl susține tocmai pe acest candidat, desemnat în mod corect, transparent, pe baza unor sondaje, exact în modul în care ni s-a părut să se facă. De aceea, Partidul Popular European susține această candidatură, după cum bine ați spus. Președintele PPE, în numele întregii familii politice, a susținut clar și răspicat acest lucru, în urmă cu câteva zile. Da, Partidul Popular European își pune încrederea în această candidatură, dar, repet, ca membru al Parlamentului European, voi fi parte a misiunii de observare a alegerilor și obiectivul meu va fi ca oamenii să poată vota liber, să nu poată fi constrânși, să fie votul secret, să nu fie obligat nimeni să dea raport în timpul votului sau niciodată după aceea.
Avem candidați cu retorică pro-rusă. Cum ar reacționa Uniunea Europeană în cazul în care Moldova va avea un Președinte pro-rus, care promova mesaje anti-UE?
S.M: Uniunea Europeană crede în vocația europeană a Republicii Moldova de a continua parcursul european. De aceea, vor fi accesibile mai multe fonduri europene și vrem ca banii să fie bine cheltuiți, să ajungă la oameni, nu la politicieni, să ajungă acolo unde e nevoie. Uniunea Europeană a investit expertiză. În momentul de față, există experți ai UE în toate ministerele Republicii Moldova, care stau în spatele ministrului și se asigură că acesta implementează Acordul de Asociere și reformele pe care împreună le-am agreat, și care, evident, comunică înapoi spre UE ceea ce văd, în ce măsură Guvernul își face treabă, care sunt miniștrii performanți și care nu. Deci, Uniunea Europeană a investit foarte mult în Republica Moldova, vrea ca parcursul european să continue.
Este evident că, dacă Republica Moldova va avea un Președinte pro-rus, parcursul european este în pericol. Un Președinte, care nu crede în beneficiile pe care Uniunea Europeană le aduce cetățenilor, nu poate fi un un partener de încredere, fiindcă, pur și simplu, nu spune adevărul. Haideți să ne aduce aminte de anul 2014, când Federația Rusă a impus embargo pe vinderea fructelor moldovenești. Uniunea Europeană a reacționat imediat, ridicând cotele de import a fructelor moldovenești și eliminând complet cotele la importul de vinuri. Asta a permis fermierilor, întreprinzătorilor agricoli din Republica Moldova să exporte spre UE în loc de Federația Rusă, unde aveau embargo, și a permis supraviețuirea acestor fermieri, întreprinzători din agricultură. Deci, Uniunea Europeană ajută, sunt lucruri concrete, dar avem nevoie de un partener de încredere la Chișinău, pentru a putea ajuta și mai mult cetățenii Republicii Moldova.
Domnule Mureșan, ce mesaj aveți pentru cetățenii Moldovei în contextul alegerilor care vin?
Siegfried Mureșan: Singurul meu mesaj să fiți curajoși, să alegeți cum vă dictează inima și minte, nu ascultați de nimeni altcineva, nu vă lăsați puși sub presiune de nimeni. Dacă, înainte de ziua alegerilor sau în ziua alegerilor, oricine încearcă să vă intimideze, să vă constrângă, să vă oblige să votați într-un anumit fel, raportați acest lucru, raportați-l autorităților, faceți-l public, raportați organismelor internaționale, care vă vor auzi, vă vor asculta, fiindcă contează. Noi vrem alegeri corecte în Republica Moldova. Pentru asta, ne vom implica și cu misiunea internațională de observare din partea Parlamentului European. Iar dacă se întâmplă nereguli, vrem să le știm. Deci, mesajul meu către oameni este: fiți curajoși, nu vă lăsați intimidați și nu acordați încredere politicienilor populiști. Uitați-vă mereu care este istoria fiecărui om politic și judecați-i faptele.
Vă mulțumesc mult, domnule Mureșan.
