Connect with us

Politică

Europarlamentarul Petras Auštrevičius: Vom putea discuta despre deblocarea asistenței doar după alegeri

Publicat

pe

Europarlamentarul lituanian Petras Auštrevičius susține că Uniunea Europeană va debloca asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova doar după alegerile din 2019 și după instalarea noii puteri. „Nu putem transfera acum banii, pentru că criteriile politice nu sunt îndeplinite”, a declarat într-un interviu pentru Radio Europa Liberă Petras Auštrevičius.

Oficialul a menționat că Bruxelles-ul vrea să rămână partenerul Chișinăului, dar vrea ca ambele părți să își respecte angajamentele, nu doar UE.

„Suntem foarte îngrijorați cu privire la statul de drept, democrația și independența justiției din R. Moldova. De aceea nu putem lua o decizie cu privire la asistența macrofinanciară, chiar dacă înțelegem că Moldova are nevoie de susținerea noastră. Cu toate acestea, doar după următoarele alegeri și după ce noua putere se instalează putem reveni la această decizie”, a spus Auštrevičius.

Europarlamentarul  și-a exprimat speranța că autoritățile și responsabilii guvernamentali și parlamentari să își reamintească angajamentele luate la semnarea Acordului de Asociere.

„Suntem îngrijorați, și sperăm ca coaliția guvernamentală să nu pună în pericol acest acord, pentru că nu este vorba despre economie, ci despre starea democrației și a statului de drept din R. Moldova. Și așteptăm ca acele decizii care nu sunt în acord cu standardele europene și recomandările Comisiei Veneția să fie schimbate. Este la latitudinea coaliției de guvernare”, a mai spus oficialul.

Petras Auštrevičius a adăugat că UE aduce în Moldova valori democratice, economie de piață, stat de drept, drepturi democratice, susține societatea civilă și opoziţia politică și va continua să meargă pe acest drum. „Vrem să rămânem parteneri cu R Moldova, dar vrem ca ambele părți să își respecte angajamentele, nu doar noi”.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe

Politică

Atenție de unde vă informați! Un studiu arată că spațiul informațional on-line din Moldova continuă să fie afectat puternic de propaganda rusă

Publicat

pe

De către

Sursele mass-media promovează în țara noastră interesele Federației Ruse și-au mărit numărul știrilor și articolelor manipulatorii pe parcursul ultimilor trei ani, arată un studiu realizat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). Acțiunile autorităților până la moment continuă să fie insuficiente pentru a opri propaganda externă pro-rusă și efectele sale negative pentru spațiul informațional din Republica Moldova. Totodată, este de remarcat efortul tot mai mare al organizațiilor societății civile din țara noastră și susținerea partenerilor de dezvoltare care promovează tot mai multe inițiative de identificare și combatere a falsurilor mediatice.

Nota analitică IPRE are la baza o analiză a conținutului știrilor și articolelor publicate pe parcursul ultimilor ani, publicate de trei surse media on-line rusești prezente în Republica Moldova (Sputnik.md, KP.md, Vedomosti.md). Analiză arată că aceste surse media promovează activ informații manipulatorii care propagă interesele Kremlinului în spațiul mediatic din țara noastră. În total au fost analizate 652 de link-uri, plasate în perioada anilor 2015-2017, pe site-urile www.sputnik.md (308 link-uri), www.kp.md (231 link-uri) și www.vedomosti.md (113 link-uri) (Fig. 1).

Totodată, pe parcursul ultimilor trei ani, portalul sputnik.md a publicat în 2015 – 63 de articole cu tentă propagandistică, în 2016 – 106, iar în 2017 – 139. La rândul său, kp.md a scris în 2015 – 69 de materiale pro-Rusia, în 2016 – 72, iar în 2017 – 90 (fig. 2). O altă caracteristică specifică este că majoritatea articolelor publicate în mass-media analizată nu sunt semnate de autori. Primul loc la numărul de articole publicate de autori anonimi îl deține portalul sputnik.md, care a distribuit doar 12 articole semnate de autori și 296 de anonimi.

În cadrul cercetării au fost analizate trei subiecte centrale care au fost: Războiul din Siria, Implicarea Federației Ruse în procesele electorale din alte țări, problema energetică și Interesele Federației Ruse. Astfel, pe primul subiect portalul sputnik.md a publicat cele mai multe articole – 220, despre implicare în alegeri și atacurile cibernetice s-au publicat 23 articole, iar despre interesele Federației Ruse și livrările de gaze – 65. Ziarul și portalul kp.md a publicat pe subiectul conflictului din Siria 141 articole, pe cel al alegerilor – 38 și pe cel energetic – 52. De asemenea, vedomosti.md a publicat 62 de articole pe subiectul sirian, 13 pe cel al alegerilor și 38 pe cel energetic (fig.3).

„În materialele publicate de mass-media care promovează interesele Federației Ruse în Republica Moldova sunt transmise sistematic și promovate intens mesaje anti-americane, anti-europene și anti-occidentale. Aceasta se face cu scopul de a influența atitudinile și convingerile cetățenilor moldoveni, încercând să promoveze ideea că doar Federația Rusă este capabilă să rezolve cele mai mari probleme din întreaga lume. Aceste mesaje au un caracter propagandistic pronunțat, iar tehnicile de manipulare folosite sunt cele mai diverse”, consideră Simion Ciochină, autorul notei analitice.

Potrivit analizei IPRE, cu toate că în ultimii ani, atât autoritățile, cât și societatea civilă, au făcut mai mulți pași în combaterea acestui fenomen, sunt necesare eforturi suplimentare. Iată câteva direcții susține de expertul IPRE, care trebuie explorate în continuare:

  • Stabilirea unui mecanism de monitorizare, identificare și sancționare a surselor media on-line care promovează conținut mediatic cu vădită tentă propagandistică;
  • Promovarea transparenței proprietarilor și surselor de finanțare a surselor media on-line;
  • Identificarea în cooperare cu organizațiilor internaționale și organizații neguvernamentale de profil a acțiunilor pentru protejarea spațiului informațional al Republicii Moldova de fenomenul mediatic propagandistic intern și extern;
  • Introducerea în curricula școlară a unei noi discipline, care ar dezvolta gândirea critică și va dezvolta educația mediatică în rândul tinerilor;
  • Dezvoltarea campaniilor de deconspirare a surselor mass-media care promovează dezinformarea.
Citește mai departe

Politică

Marșul automobilistic al unioniștilor a fost amânat. Care este motivul

Publicat

pe

De către

Marșul automobilistic unionist, programat să aibă loc mâine, 23 septembrie, a fost amânat.

Potrivit președintelui Blocului Unității Naționale, Ion Leașcenco, a spus că evenimentul a fost amânat în favoarea altei acțiuni organizate de Partidul Liberal. Leașcenco a declarat că, la o zi după ce a fost anunțată acțiunea celor de la BUN, PL a anunțat că organizează un marș automobilistic și o strângere de semnături pentru unire, tot pe 23 septembrie. „Strângerea semnăturilor este chiar o intenție lăudabilă, însă cu marșul automobilistic am fi fost în situația în care avem două activități, organizate în aceeași zi, la ore apropiate. În acest an al centenarului, se putea găsi o altă zi”, a spus Ion Leaşcenco pentru IPN.

Acțiunea a fost amânată pentru duminică, 21 octombrie.

Citește mai departe

Cetățenie română

Ai cetățenie română? Iată ce trebuie să știi despre referendumul pentru redefinirea familiei în Constituția românească

Publicat

pe

De către

Referendumul pentru revizuirea Constituției românești va avea loc, cel mai probabil, în zilele 7 și 8 octombrie, iar suma care va fi alocată pentru organizare va fi de 163,712 milioane de lei. Inițiat de o coaliție numită „pentru familie”, referendumul de revizuire a Constituției statului român își propune să înlocuiască cuvântul „soți” din art. 48 cu sintagma „un bărbat și o femeie”. Acum art. 48, alineatul 1 spune că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.”

Pentru ca rezultatele referendumului să fie validate, rata de participare trebuie să fie de cel puțin 30% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale, adică 5,67 milioane de oameni, și cel puțin un sfert dintre alegătorii înscriși pe listele electorale (4,72 milioane) să își exprime valid votul (adică să voteze „da” sau „nu”).

Vedeți și reportajul de la Congresul Mondial al Familiilor ce a avut loc la Chișinău

Astfel, dacă majoritatea participanților la referendum va vota pozitiv, noul articol din Constituție va stipula că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”.  Este important de accentuat că această modificare nu va produce efecte juridice, întrucât, chiar și cu textul actual, căsătoria între persoane de același sex nu este permisă, existând deja un articol clar în Codul Civil, care spune că „prin soţi se înţelege bărbatul şi femeia uniţi prin căsătorie”.

Sunt doar șase țări europene unde nu sunt recunoscute legal relațiile între persoane de același sex – Bulgaria, Slovacia, Letonia, Lituania, Polonia și România.

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com