Connect with us

Cultură

Eugen Doga va susţine concerte la Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, cetatea Soroca şi la „Manuc Bey”

Publicat

pe

Maestrul Eugen Doga va susţine concerte în această săptămână la Căușeni, Soroca și Hâncești, în incinta monumentelor de arhitectură, care fac parte din patrimoniul național.

EaAstfel, spectacolele vor avea loc la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din orașul Căușeni (21 septembrie), Cetatea Soroca (22 septembrie) și la Complexul istorico-arhitectural „Manuc Bey” din orașul Hâncești (23 septembrie).

Ministrul Educației, Culturii și Cercetării Monica Babuc a menţionat astăzi la o conferinţă de presă că locațiile selectate vor servi un decor minunat muzicii maestrului Eugen Doga, acestea fiind readuse în patrimoniul nostru național grație partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova.

Ea a declarat că Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a întreprins pe parcursul anului mai multe manifestări legate de aniversarea a 80 de ani ai marelui compozitor și urmează încă o serie de acțiuni menite să pună în valoare creația maestrului Eugen Doga.

În cadrul celor trei spectacole vor evolua Orchestra și soliștii Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”, Trupa Akord, Vitalie Advahov ș.a.

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a organizat de la începutul anului alte câteva spectacole ale compozitorului Eugen Doga, printre care concertul de la Ateneul Român din București (26 aprilie) și cel de la Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” (7 mai), dar și concertul din 12 octombrie care urmează să aibă loc la Oradea, România.

De asemenea, în luna august, la Castel Mimi din Anenii Noi, a avut loc un concert din ciclul spectacolelor aniversare ale maestrului, organizate de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării pe parcursul acestui an.

Toate aceste manifestări fac parte din programul de acțiuni culturale dedicate sărbătoririi compozitorului Eugen Doga, aprobat de Guvern la începutul anului.

Conform documentului, pe parcursul anului 2017 sunt preconizate spre desfăşurate o serie de activităţi culturale de omagiere a maestrului şi de promovare a creaţiei sale, precum organizarea concertelor aniversare, expoziţii de fotografii, montarea spectacolului de balet „Luceafărul”, desfăşurarea spectacolelor camerale, editare de cărţi, organizarea întâlnirilor de creaţie cu participarea maestrului.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe

Cultură

„Beautiful Corruption” – De ce ne îndrăgostim de ea?

Publicat

pe

De către

V-ați gândit cândva cum ar putea fi corupția frumoasă? Și ce anume o face așa? De ce este atât de atrăgătoare pentru oamenii cu mulți bani și pentru cei cu puțini bani? Regizorul Eugen Damaschin și-a propus să ne contureze trăsăturile, formele generoase ale corupției.

A adunat un geamantan plin cu istorii reale, pe care le-a concentrat într-un singur personaj fictiv. „Toate aceste istorii și personaje sunt reale, cu excepția protagonistului. El este ca un fir de ață care unește toate aceste istorioare”, spune regizorul moldovean.

Enlarge

IMG_0032
Eugen Damaschin, regizorul filmului „Beautiful corruption”

„Beautiful corruption” este filmul de debut al tânărului regizor Eugen Damaschin. Stă ușor timid și neîndemânatic pe scenă, în fața unui ecran mare. Recunoaște că este prima dată, așa, în fața oamenilor, dar nu confortabil așezat pe scaunul din sala de cinema. „Cineva spunea că acest film ar fi o oglindă a societății. Eu, însă, consider că nu este așa. Când ne privim în oglindă vrem să ne vedem frumoși. De aceea, mai tragem puțin burta în spate, ne îndreptăm, ne aranjăm părul. Însă, acest film nu vrea să înfrumusețeze realitatea. El este, de fapt, o expresie artistică, inspirată din realitățile de astăzi”, susține acesta, nerăbdător să vadă reacția publicului la pelicula la care a lucrat timp de un an și jumătate.

„Pentru noi, filmul este o provocare, care face să te gândești la ceea ce se întâmplă în țară. Ambasada a susținut financiar acest proiect, însă nu s-a implicat deloc în procesul de realizare. Așa că, este un film sută la sută moldovenesc”, susține Jonathan Wolfington, reprezentantul Ambasadei Statelor Unite la Chișinău.

Enlarge

IMG_0005
Sala de cinema, cu 10 minute înainte de începerea filmului

„Dar în Moldova poți vorbi despre altceva în afară de bani?”, se întreabă personajul principal. Nu, în Moldova nu prea poți vorbi despre altceva, cel puțin asta vedem din ceea ce i se întâmplă lui Andrei, rol jucat de actorul Igor Babiac.

Filmările au avut loc în perioada aprilie-iunie, în peste 30 de locații din Chișinău, Strășeni, Criuleni, dar și în studiourile Moldova-Film.

În perioada 1-4 octombrie, începând cu ora 16.00, la Cinematograful Patria Loteanu din Chișinău, puteți viziona filmul „Beautiful corruption”. Tot în această toamnă, pelicula va fi prezentată în cadrul caravanei organizată în peste 70 de localități ale țării. Intrarea este liberă.

Citește mai departe

Cultură

Cele mai de succes filme românești, la a patra ediție a ZFR Chişinău

Publicat

pe

De către

Șapte dintre cele mai de succes filme româneşti noi, realizate de regizori precum Radu Jude, Corneliu Porumboiu, Constantin Popescu, Florin Şerban, Daniel Sandu, Ana Lungu şi Hadrian Marcu și selectate la mari festivaluri internaţionale, vor putea fi văzute la Zilele Filmului Românesc (ZFR) de la Chişinău.

Cea de-a patra ediţie a celui mai important eveniment din Republica Moldova dedicat cinematografiei române va avea loc între 11 şi 14 octombrie la Cinematograful Odeon din centrul capitalei, iar intrarea la proiecţii va fi liberă. Festivalul continuă tradiția de a aduce în fața cinefililor de la Chișinău cele mai apreciate filme ale cinematografiei din România.

Festivalul va fi deschis cu „Un pas în urma serafimilor” (2017), filmul de debut extrem de așteptat al regizorului Daniel Sandu, care va fi prezent la proiecție pentru o discuție cu spectatorii. Lungmetrajul a fost în competiția Festivalului de la Sofia și a câștigat în acest an opt trofee la Premiile Gopo, inclusiv pentru cel mai bun film și cea mai bună regie.

Publicul din Republica Moldova va putea să vadă, la foarte scurt timp după premiera din România, cel mai nou film al regizorului Radu Jude, „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari” (2018). Filmul a câştigat în acest an Globul de Cristal la prestigiosul Festival de la Karlovy Vary, iar recent a fost ales propunerea România pentru o nominalizare la categoria film străin la Premiile Oscar.

Bogdan Dumitrache, Stefan Raus, Iulia Lumânare

Din selecție face parte și tulburătorul „Pororoca” (2017), al treilea lungmetraj al lui Constantin Popescu, care a fost anul trecut în competiția Festivalului de la San Sebastian, unde actorul Bogdan Dumitrache a câștigat premiul de interpretare.

De neratat este și cel mai nou film, încă nelansat în România, al regizorului Florin Șerban, „Dragoste 1. Câine” (2018), venit direct din competiția Festivalului de la Sarajevo. Actorul basarabean Valeriu Andriuță joacă rolul principal și va fi prezent la Chișinău pentru o discuție cu publicul, la gala de închidere.

Tot din competiția de la Sarajevo vine și noul film regizat de Ana Lungu, „Un prinț și jumătate” (2018), proaspăt intrat și în cinematografele din România. Al doilea debut din selecția din acest an este „Un om la locul lui” (2017), de Hadrian Marcu. Filmul a fost selectat în secțiunea Noi regizori a Festivalului de la San Sebastian și la Festivalul de la Namur, iar la Chișinău va fi a treia sa proiecție mondială, înaintea premierei de la București.

Din program face parte și documentarul „Fotbal infinit” (2018), cel mai nou film al unuia dintre cei mai importanți autori ai Noului Cinema Românesc, Corneliu Porumboiu. Filmul a avut a premiera la începul anului la prestigiosul Festival de la Berlin, în secțiunea Forum.

ZFR Chişinău este un eveniment organizat de Asociația Cineaștilor Independenți ALTERNATIVE CINEMA din Republica Moldova și casa de producție ROVA FILM din România.

Sprijinit de: Centrul Naţional al Cinematografiei din România, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău, Uniunea Cineaştilor din România, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării din Republica Moldova, Centrul Național al Cinematografiei din Republica Moldova.

Parteneri: Arhiva Națională de Film din România, Moldova Film, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP), Lucru Manual Moldova, Symbol Media, Idegraf, Salpan, Print Caro, Hero Pictures, DVD-Trans.

Parteneri media: TVR Moldova, 10TV, Vocea Basarabiei TV, Jurnal TV, Radio Chișinău, Radio Plai, Ziarul de Gardă, Timpul, Moldova.org, Deschide.md, Diez, Zugo, Odoraș.md, Locals.

Citește mai departe

Cultură

Curiozități și ciudățenii din cultura și tradiția fotografică din secolul XIX

Publicat

pe

De către

Odată cu apariția dagherotipiei și a fotografiei în sec. XIX, au apărut și niște obiceiuri – pe atunci mai mult decât acceptate, dar care azi par cel puțin ciudate. Vorbim despre faptul că, acum câteva secole, fotografierea oamenilor decedați era o practică obișnuită.

La început, serviciile fotografilor erau scumpe și mulți dintre cei cu venituri mai modeste nu-și permiteau o fotografie pe parcursul vieții. Însă atunci când cineva din familie se stingea din viață, foloseau acest prilej pentru a face o fotografie în amintirea celui decedat. Totodată, alături de răposat se fotografiau toți, ca să nu mai cheltuie banii pentru alte fotografii.

Aceste fotografii reprezentau niște suvenire sentimentale în amintirea răposatului. Cele mai populare fotografii erau cele ale copiilor decedați și ale nou-născuților, deoarece rata mortalității infantile în vremurile epocii victoriene era destul de înaltă (n.red.: epoca domniei reginei Victoria ale Marii Britanii, 1837-1901). Aceste imagini erau uneori singura amintire pentru membrii familiei. Unde mai pui că era destul de greu să ții copiii vii în fața dagherotipului, care făcea fotografia destul de încet

Enlarge

0_e6089_646ba88b_L
dagherotip cu copii

Apogeul popularității fotografierii defuncților a fost atins la sfârșitul secolului XIX, apoi interesul s-a diminuat, fiind înlocuit cu popularitatea fotografiilor instante. Cu toate acestea, și în secolul XX se putea întâlni această tradiție. Fotografia post-mortem arăta fața răposatului în prim-plan sau corpul în întregime, uneori apărea și în sicriu. De obicei însă, răposatul era fotografiat în așa fel, încât să se creeze iluzia unui somn adânc sau în poza nestingherită a unui om viu.

Enlarge

0_6db0e_30f53ee9_L
Poză de familie alături de răposat

Copiii erau așezați în cărucior, pe scăunele sau pe canapea, înconjurați de jucăriile preferate. O altă tradiție era să se fotografieze toată familia sau rudele apropiate. Aceste fotografii erau făcute atât în casa celui decedat, cât și în atelierul fotografului.
În pozele mai târzii, cei decedați erau deseori fotografiați în sicrie, având alături toată familia, rudele și prietenii care participau la înmormântare. Tradiția de a face asemenea poze se mai păstrează și astăzi în unele țări din Europa de Est și în țările catolice ale Americii Latine.

Pentru fixarea persoanelor decedate, în atelierele de fotografie erau diferite stative și accesorii.

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com