Connect with us

Opinii

Epoca remiterilor, pe sfârșite. Ioniță: Trebuie asigurate veniturile din interiorul țării

Publicat

pe

Transferurile de bani ale moldovenilor care muncesc peste hotare, chiar dacă rămân la un nivel destul de înalt, nu mai joacă un rol important în condițiile în care exporturile depășesc banii introduși în țară, deja al treilea an consecutiv.

În 2017 volumul remiterilor va fi de 1,27 miliarde USD, iar vânzările de valută – 2 miliarde USD, sub nivelul încasărilor din exporturi. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Banii proveniți din remitențe s-au epuizat, unica posibilitate de dezvoltare a Republicii Moldova sunt resursele interne prin atragerea investițiilor crearea locurilor de muncă și asigurarea veniturilor din interiorul țării. Banii de peste hotare vor crește în medie cu 5-10%, anual.

Veaceslav Ioniță constată și o creștere a salariul din economie, care a căzut după criza din 2014 la 1,5 miliarde USD de la 1,8 miliarde USD. Anticipăm că în anul 2018-2019 salariul plătit în economie va depăși volumul remitențelor.

Potrivit economistului, asigurarea încasărilor la bugetul de stat s-a bazat, până nu demult în exclusivitate, pe transferurile moldovenilor care muncesc în străinătate. ”În 18 de ani remiterile moldovenilor prin canalele oficiale (bănci și sistemele de transfer) au constituit 18 miliarde USD, dar suma se ridică la 27 miliarde USD, dacă luăm în calcul volumul de valută vândut pe piața valutară în numerar. Discrepanța de 9 milioane USD ne arată că acești bani au fost aduși acasă cash de moldovenii care au venit acasă”.

Tot în cei 18 ani, Republica Moldova a exportat mărfuri și produse în sumă de 27 miliarde USD. Altfel spus, veniturile nete provenite din banii de peste hotare sunt egale cu veniturile totale provenite din exporturi. Pentru comparație, încasările cetățenilor provenite din exporturi sunt de 4 miliarde USD, iar din remitențe 27 miliarde USD. În această perioadă fondul de salariu achitat  a fost de 20 miliarde USD cu 7 miliarde mai puțin față de remiteri.

”Observăm că impactul banilor din străinătate este mai mare decât tot salariul achitat pe economie. Bunăstarea cetățeanului a fost determinată de  banii trimiși din străinătate. Or, salariul nu a mai jucat un rol important începând cu anul 2004. De exemplu, vânzările de valută au fost de 760 milioane USD, iar salariul a fost doar 550 milioane USD”, a mai spus Ioniță.

În anul 2007-2008 Republica Moldova era prima țară în lume cu cei mai mulți bani veniți de peste hotare raportați la PIB. În 2008 volumul transferurilor a atins cel mai înalt nivel – 2,4 miliarde USD cu o pondere în PIB de 39,5%.

În concluzie, economistul IDIS Viitorul a precizat că remitențe continuă să joace un rol important până în 2014 când volumul acestora a început să se reducă, iar nivelul de 2,4 miliarde USD va fi atins foarte greu în anii următori.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe
Advertisement

Opinii

Veaceslav Negruța: 7 minciuni de la autorități în 2017

Publicat

pe

De către

Ex-ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţa, expert Transparency International-Moldova, a publicat astăzi o listă cu „șapte minciuni”, pe care au insistat autorități în anul 2017. Printre acestea figurează faptul că în sistemul electoral ”mixt” cetățenii vor avea dreptul să-și aleagă și să-și retragă alesul, precum că autoritățile sunt proeuropene sau că autoritățile au realizat încă prin vară aproape 100% din toate foile de parcurs asumate.

“Autorități rătăcite în propriile minciuni”, a scris pe blogul său Veaceslav Negruța.

Astfel, potrivit lui, “autoritățile apărute din minciuni” s-au menținut în 2017 insistând:

  • Precum că schimbând sistemul electoral existent în ”uninominal” sau în ”mixt” cetățenii vor avea dreptul să-ți aleagă și să-și retragă alesul. Un efort considerabil al autorităților, inclusv financiar, a fost cheltuit pentru a-i face pe oameni să creadă în această minciună, ca până la urmă să înțeleagă toți: dreptul de a-și numi aleșii și de a-i re-trage în ”mixt”-ul binomului aparține unui singur coordinator.
  • Precum că autoritățile ar fi pro-europene. Nici lumea de acasă și nici cei din lumea europeană n-au crezut vorbelor și declarațiilor autorităților. Cu ”reformarea” justiției, spațiului media, sectorului asociativ, administrării publice, etc. – autoritățile au convins europenii să stea mai pe departe. Iar pe la sfarșit de an autoritățile și-au schimbat și minciuna: precum că deja sunt în drumul lor, al autorităților, de integrare occidentală. Probabil că drumul european l-au terminat deja, ca mesaj public. S-au apucat de altă temă.
  • Precum că autoritățile ar fi realizat încă prin vară aproape 100% (și chiar peste) din toate foile de parcurs care și le-au asu-mat. Ca la sfârșit de an toată lumea să afle că, de fapt, există 28 de condiții care au blocat posibilitățile de finanțare. Șanse ratate din cauza minciunilor și tărăgănărilor autorităților.
  • Pecum că iată-iată vine Kroll, ba în februarie, ba în aprilie sau la început de mai, ba că precis la sfârsit de octombrie sau început de noiembrie… A venit: la sfârșit de decembrie: redactat, în extras și … fără ”cele 90% de persoane absolut oneste”. Și asta a explicat totul: de ce doi ani și jumate nu s-a întamplat nimic, de ce nimic nu se întâmplă acum și de ce nimic nu se va întampla, dacă aceste autorități vor purta grija celor 90%…, adică autorităților, partenerilor și complicilor acestor autorități. Că dacă ar fi fost altfel – ar mai purta autoritățile atâta grijă celor 90%?
  • Precum că ”miliardul furat și convertit în datorie de stat” ar fi fost deservit în 2017 din ”mijloace recuperate” și nu din resurse bugetare. În timp ce și Ministerul finanțelor și Banca Națională arată clar că i) 668 milioane au fost plătite de Minfin celor de la BNM din bugetul de stat, ii) din ”miliardul furat”, urmare a investigațiilor, n-a fost recuperat nimic, pentru că iii) investigațiile încă n-au început, iar IV) ”comisia mixtă” care să se ocupe cu recuperarea încă n-a început activitatea. Despre ARBI știe fiecare, dar autoritățile fac tot ce pot ca ARBI să nu-și mai înceapă activitatea, așa cum a fost gandit la început. Pentru asta se fac ”comisii”.
  • Precum că ”amnistia capitalurilor”, ”cetățenia contra investiții”, ”de-criminalizarea celor 90% de onești” ar face Republica Moldova să înflorească. N-au crezut nici cei de aici, nici străinii. Nici CNA n-a crezut și a întocmit niște rapoarte grele la aceste teme, care, în alte țări, normale și europene, duceau la sfârșit de cariere și pretenții politice ale multor dintre autori și autorități. Dar nu și aici. Doar RM nu e UE. Și nu va fi, cu așa autorități.
  • Precum că Dodon e președinte al Republicii Moldova. Tare mare minciună oferită de autorități! Iar Dodon crede și se complace în minciuni.
Citește mai departe

Opinii

Acordul de Liber Schimb a scăpat de la colaps economia enclavei transnistrene

Publicat

pe

De către

Companiile din regiunea stângă a Nistrului exportă 40% din mărfuri și produse în statele din UE, iar pretinsele autorități de la Tiraspol sunt dispuse să prelungească Acordul de Liber Schimb și anul viitor, dar Chișinăul trebuie să insiste pe respectarea angajamentelor asumate de către Tiraspol. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către expertul IDIS „Viitorul”, Ion Tăbârță.

„În ultimi ani economia regiunii transnistrene a trecut cunoaște un regres profund. Din anul 2014, principalii indicatorii macroeconomici s-au înrăutățit. Produsul Regional Brut a scăzut cu 7,5%, producția industrială cu 20%, exporturile cu 26%, importurile cu 47%, iar capacitatea pieței de consum cu 21%. Veniturile populației au scăzut cu 33%. Totodată, veniturile bugetului consolidat al regiunii au acoperit doar 60% din necesarul de cheltuieli.

„Regresul economiei regiunii transnistrene se explică prin faptul că, structural, economia din stânga Nistrului s-a modernizat puțin, ea rămânând, în esență, una de tip sovietică. Totodată, acolo există monopolul companiei Sheriff, care dictează regulile de joc pentru toate entitățile economice”, a spus Tăbârță.

Potrivit lui, cauza care a generat recesiunea economică în regiune este de natură geopolitică. Este vorba de criza ucraineană, ca urmare anexării Crimeii și invaziei Federației Ruse în Donbass. Acest lucru a schimbat optica Kievului, care până în 2014 tolera acțiunile autorităților neconstituționale de la Tiraspol, în a privi și aborda situația lucrurilor din regiune. Drept urmare, Kievul a stopat drastic contrabanda transnistreană din regiunea Odessa, care era o sursă de venit pentru elitele regionale.

Portul din Iliciovsk – un nod al contrabandei transnistrene spre restul lumii – a fost închis comerțului ilicit, ceea ce a cauzat regiunii transnistrene prejudicii economice semnificative. În retorica Tiraspolului, vinovat de situația economică dificilă a regiunii se face Ucraina, care a impus blocada economică în stânga Nistrului, iar Chișinăul care pune piedici relațiilor economice ale regiunii cu restul lumii.

„În a doua jumătate a anului 2017 se observă o ușoară ameliorare a situației economice din regiune. În lunile ianuarie-octombrie ale lui 2017, volumul producției industriale s-a cifrat la 601,7 milioane USD, ce reprezintă o ușoară creștere față de perioada similară a anului precedent, când producția industrială s-a cifrat la 595,1 milioane USD.

Creșterea producției industriale se explică prin reluarea activității de lucru în regim normal, din luna aprilie, a Uzinei Metalurgice de la Râbnița.

Un rol important în economia regiunii din stânga Nistrului îl ocupă producția de energie electrică. În lunile aprilie-mai a fost sistată livrarea de energie electrică către malul drept, ceea ce a provocat pagube economice semnificative regiunii transnistrene. În acea perioadă Chișinăul a importat curent electric din Ucraina, însă ulterior s-a revenit la vechiul furnizor, Centrala Electrică de la Cuciurgan”, a precizat Tăbârță.

În ceea ce privește exporturile, acestea s-au majorat cu 17,3% față de perioada similară a anului 2016, în primele 10 luni ale anului 2017 ele fiind în sumă de 515,9 milioane USD, iar importurile au crescut până la 809,1 milioane USD, cu 69,2 milioane USD mai mult. Cele mai multe livrări de mărfuri și produse regiunea din stânga Nistrului le-a făcut spre pe malul drept al Nistrului, după care urmează Ucraina și România. Importurile sunt dominate de Federația Rusă, Ucraina și malul drept al Nistrului.

Expertul IDIS „Viitorul” atrage atenția asupra unui detaliu important în comerțul regiunii transnistrene. Este vorba de Acordul de Liber Schimb, care contrar scenariilor apocaliptice, livrate pe filiera geopolitică, că regiunea va fi invadată de mărfuri din UE, s-a dovedit a fi în beneficiul Tiraspolului care își livrează mărfurile și produsele în UE fără taxe și accize, iar acest lucru a salvat o parte din agenții economici.

În același timp, expertul scoate în evidență că nu există un mecanism oficial de monitorizare, cunoscut opiniei publice, a aplicabilității Acordului de Liber Schimb în regiunea transnistreană.

În concluzie, Ion Tăbârță a menționat că Chișinăul trebuie să insiste pe respectarea angajamentelor asumate de către Tiraspol la semnarea Acordului de Liber Schimb.

Asta presupune că Chișinăul să primească un acces mai mare de a influența economia regiunii transnistrene. În așa mod, ulterior, regiunea transnistreană poate fi pusă într-o dependență economică pozitivă față de malul drept. Astfel, creându-se condițiile apropierii social-economice,  iar apoi și politice, a malului stâng al Nistrului față de cel drept.

Citește mai departe

Opinii

Bucuria de a proveni dintr-o țară în care se sărbătorește Crăciunul de două ori

Publicat

pe

De către

În lungile seri de iarnă, petrecute lângă sobă, bunica Ana asculta uneori Radio Iași. Trebăluiam împreună la plită și m-am întors spre ea, plină de curiozitate: Cum adică se naște Hristos? Mâine e ziua lui Costică!

În mintea mea de copil de cinci ani, singura semnificație a zilei de 25 decembrie era aniversarea verișorului Costică. Era o zi marcantă, mai ales pentru că asta anunța că a mai rămas exact o lună până la aniversarea mea. Și-apoi, în funcție de ce cadou primea verișorul pe 25 decembrie, puteam și eu să-mi fac socotelile și să estimez ce-mi vor da mie bunicii exact peste o lună. Rar estimările mele dădeau greș!

Bunica mi-a răspuns că „în România îi pe nou, Crăciun pe stil nou” și așa s-a consumat repede întrebarea din capul meu. La fel ca majoritatea copiilor din satul meu, dar și din Republica Moldova, mulți ani la rând împodobeam bradul pe 30 decembrie și îl țineam hăt până după jumătatea lui ianuarie. Apoi de la an la an instalam bradul cu o zi mai devreme și așa s-a ajuns să sărbătorim Crăciunul de două ori. O masă mică de 25 decembrie și o masă mare pe 7 ianuarie, așa ca să fim în rând cu restul planetei, dar fără să ne abatem prea tare de la tradițiile de familie din ultimele decenii. Bine, dar știți voi cum arată o masă mică în mintea unei gospodine din Moldova.

Am plecat de acasă, din sat, în urmă cu 10 ani, dar tradiția a rămas aceeași. Diferența e că masa mare s-a mutat pe 25 decembrie, iar cea mică e pentru Crăciunul pe stil vechi. Cum adică să lucrez azi? 15 ani la rând în ziua asta, pe 7 ianuarie, mergeam cu colinda!

Și ce dacă nu mai știu nicio colindă, afară nu sunt troiene și nici măcar fulgi, iar în loc de filmul sovietic Ironia sorţii, astăzi am stat ochi și urechi la un serial Netflix despre Familia Regală britanică. Imperiile vin și pleacă, iar Crăciunul rămâne același, mi-am zis eu privind brăduțul nostru, în timp ce deschideam ușa la frigider cu ochii plini de dezamăgire, că n-am reușit să facem nici pârjoale, nici sarmale. Dar de ce să fii trist că ți-ai furat singur de sub nas Crăciunul, dacă peste două săptămâni poate veni altul? Rezonabil, nu?

Tot astăzi, The Economist a scris că Republica Moldova este printre cele cinci țări din lume care sărbătorește oficial Crăciunul de două ori. Tineri ignoranți leneși din Belarus, Ucraina, Eritrea, Liban și Moldova, așa ca mine, nu-i așa că-i minunat să ai dreptul la a doua șansă? Hai că-l facem pe 7 mai bun!

Citește mai departe
Advertisement Enter ad code here

Ultimele Știri

Opinii1 minut în urmă

Epoca remiterilor, pe sfârșite. Ioniță: Trebuie asigurate veniturile din interiorul țării

Transferurile de bani ale moldovenilor care muncesc peste hotare, chiar dacă rămân la un nivel destul de înalt, nu mai...

Social1 oră în urmă

Ar fi extorcat 5 000 euro pentru a aranja o sentință de achitare. Acum riscă până la 6 ani de închisoare

Un locuitor al capitalei a fost reținut de ofițerii DGT Nord a CNA și procurorii anticorupție în după-amiaza zilei de...

Social2 ore în urmă

Incendiu la un restaurant din capitală. Doi bărbați s-au ales cu arsuri pe mâini// VIDEO

Incendiu în capitală. Un restaurant din sectorul Râșcani al capitalei, de pe strada Kiev, a fost cuprins ieri seara de...

Social13 ore în urmă

Cererea lui Dorin Chirtoacă de a merge la Strasbourg a fost respinsă

Primarul suspendat al capitalei, Dorin Chirtoacă, a solicitat instanței de judecată să i se permită să meargă la Strasbourg pentru...

Externe14 ore în urmă

În Thailanda a fost reținut un fost șef Yakuza, căutat 15 ani de poliție. A fost recunoscut după ce a devenit viral pe Facebook

Poliția japoneză a arestat un șef al mafiei Yakuza, care a fugit de justiție timp de 15 ani, după ce...

Politică16 ore în urmă

Valeriu Munteanu cere ministrului Educației să anuleze diploma de Bacalaureat a lui Chiril Gaburici

Vicepreședintele Partidului Liberal Valeriu Munteanu a solicitat astăzi ministrului Culturii, Educației și Cercetări Monica Babuc să facă toate demersurile necesare pentru...

Reintegrare17 ore în urmă

Proprietarii de terenuri agricole amplasate după traseul Rîbniţa-Tiraspol vor primi câte 1229 de lei pentru hectar

Cabinetul de miniştri a decis astăzi să aloce 7,98 milioane de lei pentru susținerea proprietarilor din raionul Dubăsari, care nu...

Advertisement

Opinii