Bugetul Armatei Naţionale de-a lungul timpului a fost modest, situându-se între 0,3 si 0,5% din PIB. În plus, contingentul angajat al Armatei, care ar dispune de un efectiv de puțin peste 11000 unităţi de personal, inclusiv şi cel tehnic, este subfinanțat, iar echiparea şi înzestrarea armatei nu atinge nici chiar 1/3 din arsenalul pe care îl are armata a 14-a a Federaţiei Ruse, dislocată ilegal în stânga Nistrului.
Este opinia exprimată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” de către economistul IDIS Viitorul, Iurie Gotișan.
Dacă ar fi să privim cifrele bugetare în dinamică atunci începând cu anul 2009, finanţarea Armatei Naționale s-a diminuat. Bugetul alocat forţelor armate pentru 2017 abia de acoperă cheltuielile operaționale ale acestora, şi nici vorbă despre ceea ce se referă la echipare, suplimente financiare pentru efectiv, precum şi pentru multe alte dimensiuni ce presupun dezvoltarea şi evoluţia acesteia.
”Colacul de salvare ar fi implicarea militarilor moldoveni în diverse operațiuni internaţionale de menținere a păcii, în particular sub egida ONU, dar acesta ar fi doar pentru un număr foarte mic din efectiv. Ultimele vânzoleli dintre preşedinţie, guvern şi unele formaţiuni politice, de interzicere de participare a Armatei Naţionale la exerciţii militare sau operațiuni internaţionale, duce şi la o mai mare înapoiere a domeniului”, a explicat Gotișan.
Potrivit lui, statul, de unul singur, nu are nici capacitate şi nici resurse financiare să modernizeze şi să consolideze armata. Mai mult, aceasta nici nu poate face faţă nici acelor trupe speciale ruseşti dislocate în Transnistria. “Finanţarea trupelor armate nu a fost niciodată o prioritate şi de fapt, aparent, nu este problema actualei sau fostei guvernări”, a menţionat Gotișan.
Tehnica militară din dotare a Armatei Naționale, este uzată atât moral, cât și fizic. Respectiv, întreținerea armatei – fie cu echipament, fie cu hrană –, nu poate fi asigurată de Guvern. Mai mult ca atât, avem soldați în zona de securitate, care îşi desfăşoară serviciul în condiţii destul de dificile. Or, dacă am vorbi despre securitatea aeriană, celei de luptă, atunci conjunctura este dramatică.
În concluzie, economistul Iurie Gotișan se întreabă retoric, dacă şi-ar merita în conjunctura dată Moldova statutul de neutralitate, militară, respectiv ar avea nevoie statul de o asemenea armată sau mai degrabă de o diplomație militară? Diplomație deseori vehiculată de ex-membrul comisiei parlamentare pentru securitate naţională și apărare, actualul ambasador şi reprezentant permanent al Republicii Moldova la ONU.
