Connect with us

Opinii

Dumitru Alaiba: Ne permitem prea ușor să folosim sexisme mascate sub forma unei glume

Chiar dacă nu conștientizează sau nu o recunosc, o bună parte dintre bărbați sunt sexiști, adică manifestă atitudini sau prejudecăți care îi plasează ca fiind superiori femeilor. De această părere este Dumitru Alaiba, care îndeamnă societatea să evolueze prin a elimina orice formă de discriminare a femeilor.

Reflecțiile au fost exteriorizate în cadrul celei de-a doua ediție a ”MENxx: Cultura violului”, eveniment la care, în mod tradițional, bărbații le vorbesc altor bărbați, despre femei.

”Democrația veritabilă în lume are doar o sută de ani. O sută de ani în urmă unele țări abia au început a permite femeilor dreptul la vot. Asta a indignat o bună parte din bărbați care spuneau, în toată seriozitatea, că locul femeilor este acasă, că ea trebuie să aibă grijă de copii, că nu are ce se băga în politică, că femeile nu se pricep în chestii din astea, etc. Bărbații în 2017, secoul 21, nu doar în Moldova, din păcate, au reușit doar să coboare această retorică la nivel de glume. Spunem exact aceleași lucruri. Ne permitem prea ușor să folosim sexisme, doar mascate sub forma unei glume deloc inofensive, așa cum am pretinde. Comportamentul nostru, al bărbaților, este important în a elimina chestiile acestea până la urmă. Noi trebuie să evoluăm, iar pentru asta trebuie în primul rând să fim mai conștienți”, este convins Dumitru Alaiba.

Și ceilalți speakeri ai serii au vorbit despre conceptele de masculinitate, feminitate și stereotipuri, trecând totul prin filtrul propriei percepții. MENxx este organizat de Centrul Internațional ”La Strada”.

Citește mai departe
Advertisement

Opinii

Veșnica reîntoarcere. „Unchiul din Paris” de Aureliu Busuioc

De cele mai multe ori, avem tendința să ne gândim, dar mai ales să apreciem lucrările unui scriitor, abia după ce a plecat de-a binelea din lumea noastră. De acest obicei ticălos nu l-am scutit nici pe Aureliu Busuioc. Marele Aureliu Busuioc – aș zice.

La câțiva ani după moartea scriitorului, am aflat că romanul „Singur în fața dragostei” nu este chiar atât de singur. Opera scriitorului este mult mai vastă și îndrăznesc să zic – mai „intensă”, decât romanul pe care ne obligau să-l citim, ba mai mult – să-l comentăm! – în anii de liceu. Tind să cred că e puțin cam devreme pentru mintea unui adolescent sa pătrundă drama personajelor din roman, de aceea puțini dintre noi, după absolvirea liceului, își mai opresc ochii pe un alt roman al scriitorului. Mare greșeală! De acest lucru vine să ne convingă editura Cartier, care a dat viață unei serii de autor Aureliu Busuioc din colecția Cartier popular. Dar cine este el și ce are special scriitura acestuia?

Scriitorul, eseistul și omul Aureliu Busuioc s-a născut în anul 1928 în satul Codreanca, azi raionul Strășeni, iar la 16 ani a ajuns la Timișoara, alături de întreaga sa familie. Va rămâne profund marcat de stilul de viață din Banat, unde, așa cum va povesti în interviul acordat pentru Europa Libera, „nu se locuia într-o singură cameră…în Banat se făcea casa, pentru a trăi în ea, a trăi omenește” și „unde vezi toate casele cu porc tăiat la Ignat, în ajunul Crăciunului și băgat în găvănoase”[1].  A făcut liceul la Timișoara, iar în 1949, student fiind la Scoala de Ofițeri din Sibiu, a fost nevoit să se întoarcă, alături de întreaga sa familie, la Chișinău. Această întoarcere a însemnat un mare șoc pentru scriitor. La Chișinău era “haos”[2]. Acolo însă, marcat de experiența traiului auster și a cenzurii literare și jurnalistice, se va plămădi stofa de scriitor a lui Aureliu Busuioc. Umorul, ironia și stilul său ușor de recunoscut vor transforma literatura basarabeană. Păstrează drama poporului dintre Prut și Nistru, dar adaugă un umor fin, abordând, uneori ironic, soarta acestuia prin crearea unor personaje complexe, cu statute sociale diferite și cu o lume interioară extrem de bogată.

Este și cazul „Unchiului din Paris”, roman publicat în 2013 la Editura Cartier, unde  Busuioc a întrupat într-un singur personaj drama basarabeanului alungat în lume, direct sau indirect, de către regimul comunist. Unchiul vine din Franța în căutarea unui trecut tulburător, iar cu ajutorul nepotului său Ricky (Andrei, de fapt, poreclit astfel spre marea lui exasperare), vom fi parte a unei călătorii pline de amintiri, surprize și lecții din trecut.

Romanul este construit pe două axe în jurul celor două personaje principale – Ricky și Alexandru Stanca (unchiul). Ricky este student la medicină, orășean convins și fiul unui regizor influent din Chișinău. Este îndrăgostit de Aura – o tinerică mofturoasă, dar plină de farmec, care îl însoțește, de-a lungul romanului, pe Ricky în călătoria sa alături de unchiul proaspăt sosit din Franța. Romanul este scris la persoana I, unde Ricky povestește ironic întâlnirea cu un unchi pe care nu l-a cunoscut niciodată și alături de care va fi nevoit să petreacă următoarea săptămână într-o călătorie cu mașina prin țară. Atitudinea lui, însă, se va schimba pe măsură ce înaintează în detaliile vieții tumultoase duse de unchiul proaspăt cunoscut.

Găsim în roman două capitole scrise la persoana I, unde narator devine unchiul care povestește, prin prisma propriilor trăiri, experiențele care i-au marcat ultimii aproape 40 de ani. Capitolele sunt intitulate, în mod evident, „Povestirile unchiului Alexandru despre viața și călătoriile sale”. Așa aflăm că unchiul a plecat din țară în condiții obscure și se întoarce după aproape 40 de ani, pentru a se întâlni cu trecutul lui.

Prin intermediul călătoriei pe care o fac împreună, aflăm, printre observații pline de umor ale naratorului, că unchiul s-a întors acasă, dornic să răspundă la niște întrebări care l-au bântuit din tinerețe, dar mai ales vine să își potolească dorul, să se simtă iar printre ai lui, ca un leac oferit la bătrânețe, pentru singurătatea pe care a trăit-o atâția ani. „Tu nu știi ce înseamnă să trăiești printre străini. Dar străini în toată puterea cuvântului. Tu nu știi ce înseamnă să stai săptămâni întregi fără a auzi un cuvânt de la cineva, să-ți fie dor de o vorbă omenească, chiar într-o altă limbă, dar să răzbată din ea un pic de căldură, de înțelegere, de îmbărbătare. Și-s gata acum să mă prind la vorbă cu oricine, să discut despre orice, să mă îmbrățișez cu toți trecătorii și să știu că nu o să se uite nimeni la ceas și n-o să întrebe nimeni “ce-o fi vrând și ăsta de la mine?”[3]

Cititorul participă, alături de narator, la reîntoarcerea unchiului în locurile care i-au marcat tinerețea, care vine ca un leac întru tămăduirea atâtor răni sufletești ale unui om care a așteptat aproape 40 de ani să fie acasă – Inima mea bate numai aici, printre arțari, printre stele, în Patria mea…[4]. Oameni noi și vechi, locuri, întâmplări și amintiri – elemente care fac din romanul „Unchiul din Paris” povestea veșnicei reîntoarceri acasă a atâtor basarabeni de-a lungul secolului XX. O scriitură delicioasă, rafinată și ironică, care ascunde, pentru cei care sunt gata sa caute dincolo de cuvinte – o mare dramă, care poate fi extinsă la nivel de trăire a unui întreg popor.

***

„Andrei, visam la întoarcerea aceasta ca la o răsplată. Abia acum am primit-o, și dacă mă tem de ceva, e să nu fie cam târziu… Cine alege lupta, acela nu știe să scâncească, așa-i? (…) Așa-i, băiețaș, n-aș putea să mă laud că am avut o viață chiar ușurică, dar nu mă plâng: am trăit.”

[1] Vasile Botnaru, Viata si gandurile lui Aureliu Busuioc, interviu publicat in rubrica “Punct si de la capat” pe www.europalibera.org. Interviu disponibil aici https://www.europalibera.org/a/24738607.html
[2] Ibidem.
[3] Aureliu Busuioc, Unchiul din Paris, Ed. Cartier, 2013, p. 75.
[4] Ibidem, p. 178.
Citește mai departe

Economie

Compensații pentru ineficiență energetică

Autoritățile municipale alocă de aproape un deceniu compensații pentru căldură populației social vulnerabile, asta deși cu cei 60 milioane lei alocați anual, municipalitatea ar putea mobiliza câte 600 milioane de lei investiții pentru eficientizarea energetică a blocurilor din capitală (izolarea clădirilor și trecerea la sistemul de distribuție orizontală a agentului termic), a sugerat la emisiunea ”15 minute de realism economic” expertul în energetică de la IDIS Viitorul, Victor Parlicov.

Chișinăul este unicul oraș din Republica Moldova care acordă compensații pentru căldură în perioada rece a anului, în volum de 40% din factura la energia termică pentru populația social vulnerabilă.

Potrivit lui Parlicov, în Republica Moldova problema facturilor mari la căldură ține în primul rând de proasta eficiență energetică a blocurilor.

Pentru comparație, Republica Moldova consumă de trei ori mai multă energie termică pentru a încălzi un metru pătrat de spațiu comparativ cu statele din UE. Situația creată a fost moștenită din perioada sovietică când resursele energetice erau foarte ieftine și nu se punea problema eficienței energetice, iar în prezent  nu ne mai putem permite irosirea energiei.

”Banii alocați consumatorilor vulnerabili de către autoritățile municipale de facto subvenționează ineficiența energetică. Proiectele pilot realizate în trecut de S.A.”Termocom” și recent de S.A.”Termoelectrica”  au demonstrat că prin adoptarea unor măsuri de eficiență energetică (izolarea termică a clădirilor și trecerea de la sistemul de distribuție vertical a agentului termic la un sistem orizontal, cu contorizarea fiecărui apartament și posibilitatea consumatorilor de a regla nivelul de căldură de la calorifer) se poate obține o reducere a consumului de energie cu până la 45%.

Realizând o asemenea investiție povara facturilor la căldură pentru consumatorii respectivi ar fi redusă pentru totdeauna. Or, autoritățile locale cheltuiesc același 40%, în fiecare lună din perioada rece a anului, pentru compensarea facturilor acestor consumatori”, a precizat Parlicov.

Lucrările de eficiență energetică pot fi făcute doar integral, la nivelul întregului bloc, și nu pentru fiecare apartament în parte.

Respectiv, chiar dacă s-ar rezolva toate problemele administrative și juridice și locuitorii unui bloc ar conveni să investească în comun în aceste lucrări, ar rămâne problema economică – populația social vulnerabilă nu ar avea surse pentru a-și achita contribuția la aceste lucrări de eficiență energetică. Experiența S.A.”Termoelectrica” cu blocul de pe str.Pandurilor 52 demonstrează că investițiile medii necesare pentru trecerea de la sistemul vertical de distribuție a agentului termic la cel orizontal ajung la circa 500 euro pentru fiecare apartament.

În concluzie, expertul în energetică susține că dacă e să admitem că circa 10% din apartamentele din fiecare bloc sunt locuite de consumatori social vulnerabili, atunci cu cele 60 milioane de lei alocate pentru compensanții s-ar putea mobiliza până la 600 milioane de lei pentru investiții în eficiența energetică a clădirilor.

Respectiv, o parte din banii alocați anual din bugetul municipal ar trebui să fie combinați cu mijloacele financiare din fondul de eficiență energetică pentru constituirea unui pachet financiar disponibil pentru îmbunătățirea eficienței energetice a blocurilor din Chișinău

Citește mai departe

Opinii

Republica Moldova, „cenușăreasa” Europei la banii alocați pentru dezvoltarea regională

Deși există o strategie națională de dezvoltare regională (SNDR) 2016 – 2020 (suma alocată – 7 miliarde de lei), iar Fondul Național de Dezvoltare Regională are un buget de circa 200 milioane lei pentru anul 2017, respectiv Republica Moldova rămâne codașa Europei la alocarea banilor pentru dezvoltarea regională cu o pondere în PIB de 0,3%, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Iurie Gotișan.

Modalitatea de finanțare a dezvoltării regionale îi revine Fondului Naţional de Dezvoltare Regională (FNDR), resursele căruia sunt insuficiente pentru dezvoltarea regiunilor. Potrivit Legii bugetului de stat pentru 2017 pentru FNDR au fost alocate cca 200 milioane lei, ceea ce constituie 0,3% din PIB-ul Republicii Moldova.

”Este de fapt o sumă infimă la ceea ce urmează de realizat conform SNDR pentru 2016-2020, racordat la priorităţile de primă necesitate privind dezvoltarea regională, inclusiv rurală. De exemplu, Estonia şi Lituania alocă cam cca 5% din PIB, iar Romania alocă peste 2,5%”, a spus Iurie Gotișan.

Partenerii externi, care sunt implicaţi în proiecte de dezvoltare regională finanţează proiecte care deseori depăşesc alocaţiile din bugetul de stat. Or, așa cum dezvoltarea regională este o componentă a politicii teritoriale promovată de UE, FNDR ar trebui să fie majorat până la 2% din PIB sau peste 4%, cum este în cazul unor ţări din UE.

Economistul atrage atenția că Republica Moldova este împărțită în șase regiuni de dezvoltare, când teritoriul țării este de fapt mai mic față de regiunea de dezvoltare Nord-Est a României, respectiv și cu un PIB per capita de peste 2 ori mai mic. ”Aceste provocări subminează în mod fundamental perspectivele de dezvoltare a Moldovei. Or, creșterea discrepanțelor economice regionale va submina și mai mult dezvoltarea la nivel general”.

În concluzie, Iurie Gotișan a precizat că lipsa sinergiei fondurilor face ca investițiile în fiecare componentă infrastructurală să fi distribuite inegal.

Or, dezvoltarea regională trebuie să fie o politică interministerială de conlucrare.

Unele date arată că autoritățile publice locale implementează proiecte în localitățile din regiune, însă nu există un mecanism de colectare a datelor sau informaţiilor și de cuantificare a rezultatelor impactului celorlalte instrumente publice de finanțare (Fondul naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural, Fondul Rutier, Fondul Ecologic Naţional, Fondul pentru Eficienţa Energetică, mai multe transferuri de la Ministerul Sănătăți și Ministerul Educației etc.) asupra dezvoltării regionale.

Citește mai departe

Ultimile Știri

Important6 ore în urmă

Barajul Stânca – Costești, consolidat printr-un proiect european de peste nouă milioane euro

Barajul de la Stânca – Costești, construit pe râul Prut, la frontiera dintre România și Republica Moldova, a fost consolidat...

Externe8 ore în urmă

Un banc de la Vladimir Putin

Preşedintele rus Vladimir Putin, care a participat joi la reuniunea experților “Clubului Valdai”, desfășurată la Soci, a avut o reacţie...

Externe8 ore în urmă

Meteorolog român: vreme frumoasă în noiembrie, ger încă din luna decembrie

Meteorologii români avertizează că vremea geroasă va fi înregistrată încă din luna decembrie, iar temperaturi de până la -30 de grade...

Externe9 ore în urmă

Țigări contrafăcute, în valoare de 1,6 mil. euro, confiscate în Portul Constanța. Containerul a circulat pe ruta RM— Turcia — România

Garda de Coastă din românia a descoperit joi, în urma verificării unui container în Portul Constanța Sud, peste 730.000 de...

Important1 zi în urmă

Curtea Constituţională: Preşedintele Parlamentului sau premierul vor semna decretul de numire a ministrului Apărării

Curtea Constituțională a constatat astăzi că refuzul deliberat al președintelui de numire a candidaturii propuse repetat pentru funcția de ministru...

Social1 zi în urmă

Votat! Circa 65.000 de persoane vor primi pensii mai mari din 1 noiembrie

Aproape 65.000 de cetățeni care s-au pensionat în perioada 2009 – 2011 vor ridica pensii mai mari din 1 noiembrie....

Social1 zi în urmă

Ambasada României în R.Moldova organizează acţiuni dedicate marcării Zilei Armatei Române

Ambasada României în Republica Moldova organizează, în zilele de 23 – 26 octombrie, o serie de manifestări dedicate marcării Zilei...

Advertisement

Opinii