Două riscuri majore ale Programului ”Prima Casă” — Moldova.org
Connect with us

Opinii

Două riscuri majore ale Programului ”Prima Casă”

Publicat

pe

Orice intenție a Guvernului de ajutorarea a familiilor tinere în soluționarea problemei locative este salutabilă. Însă totodată este necesar să ne asigurăm că bunele intenții sunt și bine implementate, și în rezultat vom obține cea ce ne-am dorit, scrie pe blogul său economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Din start vreau să menționez că potrivit estimărilor și prognozelor noastre în 2017 piața creditelor ipotecare, după o cădere de doi ani î-și revine și va înregistra o creștere de 50% față de anul precedent. În acest an conform estimărilor noastre numărul creditelor ipotecare noi contracte pentru procurarea locuințelor va atinge nivelul de 8650 dintre care marea majoritate sau 6580 pentru procurarea de apartamente.

Intenția Guvernului este de a stimula această piață și a ajuta tinerii, însă există două riscuri majore:

  1. Concurența neloială

Legea din start prevede că va fi oferit suport doar celor care vor contracta credit de la bănci. Ce avem de fapt în prezent?

Numărul persoanelor care iau credit ipotecar este de 7-8 mii anual. În ultimii doi ani sectorul bancar trece prin dificultăți de creditare, iar pe acest fundal urmărim o înflorire a sectorului nebancar, care în câțiva ani și-a dublat cota de piață de la 8% la 16%.

Piața de creditare, inclusiv ipotecară, în acest an crește doar datorită sectorului nebancar.

Trebuie să admitem că cel puțin jumătate din cei care și așa au decis să ia un credit ipotecar, în cazul programului ”Prima Casă”, ei vor apela la acest program pentru a-și minimiza costurile. Cea ce este bine. Dacă presupunem că apartamentele lor sunt la jumătate din prețul maxim admis de lege, adică 500 mii lei, atunci Guvernul va trebui să ofere un miliard de lei garanții anuale doar pentru cei care și așa au decis să procure prin ipotecă. Aici noi nu vedem o problemă. Problema este în condițiile Guvernului de a te credita DOAR DE LA BĂNCI.

Ce avem în rezultat: Guvernul alocă UN MILIARD de lei anual, doar pentru a convinge cetățenii să nu se crediteze de la companiile nebancare, care sunt mult mai eficiente în prezent, dar să meargă la bănci, care au probleme cu oferirea de credite clienților.

Deci, în loc să încurajeze concurența, Guvernul fără să vrea creează o concurență neloială în favoarea celor neeficienți.

Totodată, este excesivă cerința de a obține aprobarea specială de la BNM. Cu ce ocazie acest impediment birocratic? Pe de parte Guvernul luptă cu autoritățile excesive, anulează actele permisibile, pe de altă parte le creează din nou.

Există criterii de eligibilitate stipulate în legea ”Prima Casă” și este suficient.

Deci primul risc major este că această lege nu ajută tinerele familii, dar este un lobby pe banii publici în favoarea băncilor și contra companiilor nebancare.

Pentru a evita acest risc, este necesar o redactare a legii și includerea tuturor instituțiilor financiare în acest proiect de lege.

  1. Riscul de excrocherie.

În condițiile unei piețe imobiliare slab dezvoltate, unde valoarea oficială a imobilului este mult mai mică decât valoarea reală, este foarte ușor de realizat o schemă foarte primitivă de excrocherie.

Astfel, de la persoana fizică se solicită o contribuție de 10% inițial, ca aport personal. Însă ele pot evita ușor această restricție, procurând apartament, fără nici un risc financiar personal. Prin înțelegere cu vânzătorul este declarat o valoare a apartamentului cu 20% mai mare decât cea reală. Drept consecință persoana procură un imobil fără investiții personale.

Voi exemplifica. Persoana procură un apartament cu valoarea reală de 25 mii USD, însă prin înțelegeri cu vânzătorul declară valoare de 30 mii. Contribuția sa este de 3 mii USD, iar banca prin GARANȚIA Guvernului îi oferă un credit de 27 mii. Acest credit acoperă valoarea integrală a apartamentului, iar persoana rămâne și cu 2 mii USD, pe care îi poate utiliza la plata primelor tranșe.

Consider că pe lângă valoarea maximă a unui imobil, trebuie să existe și valoarea maximă admisibilă pentru 1 m2 de imobil, cea ce va determina riscul unei excrocherii.

Totuși vreau să remarc că acest proiect de lege este binevenit, iar discutarea lui în public, doar va crește calitatea legii adoptate de Parlament. Iar în final vom avea o lege, care cu adevărat va fi un instrument de susținere a tinerilor la procurarea unui imobil.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe

Opinii

Expert: Achizițiile publice, măcinate de corupție, furturi, fraude și interese meschine

Publicat

pe

De către

Deși se întreprind măsuri pentru eficientizarea procedurii achizițiilor publice, problemele pe care le semnalează businessul sunt corupția, furturile, fraudele și interesele meschine. Achizițiile publice sunt percepute drept utilizarea banilor publici incorect, ineficient și netransparent, constată expertul IDIS Viitorul, Viorel Pârvan în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.

Tenderele câștigate conform criteriului cel mai mic preț nu asigură totdeauna achiziționarea celor mai calitative bunuri, servicii și lucrări. Or, în multe cazuri responsabilii de achiziții nu posedă cunoștințe necesare pentru a răspunde la întrebări sau pentru a oferi informații suplimentare operatorilor economici.

”Sistemul de achiziții publice din Republica Moldova este unul birocratic, deoarece pentru pregătirea ofertelor operatorii economici trebuie să prezinte un șir de certificate, multe dintre care operatorii economici nu le consideră importante/esențiale, iar pentru a le obține este nevoie de timp. Legislația existentă este relativ bună, problemele apar mai mult la implementarea prevederilor ce țin de achizițiile publice.”, susține Viorel Pârvan, care citează datele sondajului realizat de IDIS Viitorul. ”Indexul percepției achizițiilor publice”.

În ceea ce privește contestațiile, agenții economici nu le depun în cazul în care au conlucrat anterior cu autoritatea contractantă. Operatorii economici nu doresc să-și înrăutățească relațiile cu autoritatea, având în perspectivă planuri de colaborare.

Totodată, operatorii economici presupun că vor întâlni reticențe din partea autorităților contractante ulterior când vor încerca să participe la alte proceduri de achiziție.

Pentru îmbunătățirea sistemului achizițiilor publice, mediul de afaceri recomandă: atragerea la răspundere penală a tuturor factorilor de decizie implicați în fraudarea achizițiilor publice, cu aplicarea confiscării extinse a averii, creșterea nivelului de competență, pregătire și calificare a funcționarilor publici și tuturor părților implicate în procesul de achiziție, prin oferirea de training-uri, workshop-uri.

De asemenea, se propuneridicarea salariilor funcționarilor publici pentru a preveni și reduce corupția și nu în ultimul rîndrevizuirea criteriilor de atribuire, prin substituirea criteriului ”cel mai mic preț” cu criteriul ”calitate / preț”.

Citește mai departe

Opinii

Femeile care au făcut Marea Unire

Publicat

pe

De către

Câte femei unioniste române cunoști? La lecțiile de istorie nu se vorbește mai nimic despre ele.

Gradul scăzut de implicare publică a femeilor române unioniste nu a depins de ele însele. Faptul că au fost o minoritate – atât numerică, dar și discursivă – în avangarda dominată de bărbați a mișcării unioniste a fost cauzat de obstacolele artificiale, culturale și politice, ale vremii.

În cifre absolute, putem estima câteva sute de mii, provenind din burghezie și din țărănimea prosperă. În termeni relativi, au fost tot atât de multe cât bărbații români unioniști. Unde e istoria măcar a celor câtorva zeci de femei care au fost în proximitatea „fruntașilor” Marii Uniri ?  În cel mai bun caz, e încă îngropată în arhivele familiilor și reuniunilor de femei. Dar în cele mai multe cazuri a dispărut o dată cu ele.

Potențialul lor politic și dorința lor de implicare au existat, dar s-au lovit de convențiile patriarhatului (care, surpriză, mai există și astăzi).

Vezi aici unul din episoadele proiectului video Istorie pe șleau  al istoricului Vlad Pașca, care este dedicat femeilor ce au făcut munca migăloasă din culisele Marii Uniri.

Citește mai departe

Economie

În 2,5 ani, leul s-a apreciat cu 23% față de dolar. Ce urmează?

Publicat

pe

De către

Leul moldovenesc se apreciază continuu timp de 32 de luni consecutiv începând cu ianuarie 2016. Astfel, din ianuarie 2016 și până în prima săptămână din august 2018, leul s-a apreciat cu 23% de față de dolar, iar față de euro cu 15%, scrie pe blogul său expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, oferta excesivă de valută din partea cetățenilor în ultimii 2,5 ani a fost cu 665 milioane dolari mai mare decât cererea din partea agenților economici. Aceasta a fost factorul de bază care a determinat aprecierea valutei naționale.

Totodată, Veaceslav Ioniță a menționat că în viitorul apropiat vom asista la 2 fenomene cu efecte diametral opuse: Legea privind amnistia capitalului care, cel mai probabil, va genera noi intrări de valută în piață și creșterea ofertei de valută și, respectiv, experiența ultimilor 15 ani arată că în preajma alegerilor unii jucători decid să retragă valuta de pe piață și creează o cerere ridicată.

Tind să cred că aceste două tendințe diametral opuse se vor compensa una pe alta și pe final nu vom asista la perturbații majore pe piața valutară”, a opinat expertul.

Constatările expertului Veaceslav Ioniță:

  • Leul moldovenesc se apreciază continuu timp de 32 de luni consecutiv începând cu ianuarie 2016
  • Față de USD leul s-a apreciat cu 23% de la 20,31 Lei/USD în ianuarie 2016 până la 16,53 lei/USD în prima săptămână din august 2018
  • În această perioadă leul s-a apreciat față de Euro cu 15% de la 22,08 Lei/Euro până la 19,22 Lei/Euro
  • Cursul valutar în Moldova se duce doar după USD, iar față de Euro se stabilește în dependență de evoluția cursului USD/Euro pe piața internațională. În perioada analizată Euro s-a apreciat față de USD cu 8% de la 1,09 USD/Euro până la 1,16 USD/Euro.
  • Leul a cunoscut în acești 2 ani și jumătate câteva deprecieri ușoare față de Euro în perioadele când Euro se aprecia mai accelerat față de USD.
  • În perioada 2014-2015 cererea Netă de Valută a fost cu 800 milioane USD mai mare decât Oferta, fapt ce a dus la deprecierea valutei naționale.
  • In primul trimestru 2016 cererea și oferta de valută s-a echilibrat la nivel de 1,76 miliarde USD în valoare anuală.
  • În perioada 2016-2018(tr.II) Oferta Netă de valută a fost cu 665 milioane USD mai mare decât cererea. Această situație s-a datorat creșterii mai accelerate a ofertei din partea persoanelor fizice decât a cererii de valută din partea persoanelor juridice. Această ofertă excesivă a dus la aprecierea valutei naționale.
  • Cea mai mare presiune pe piața valutară, prin ofertă excesivă de valută sa întâmplat în trimestrul II și III din 2016 urmat de trimestrul II,III și IV din 2017.
  • În 2018 presiunea pe piața valutară a scăzut considerabil, datorită creșterii mai accelerate a cererii, în special în trimestrul II, când cererea de valută a atins nivelul record de 546 milioane USD, comparativ cu media de 400 milioane USD din ultimii 2,5 ani. Piața valutară în trimestrul II din 2018 a avut un comportament atipic perioadei 2015-2017 și a fost asemănătoare trimestrului II din 2014 înainte de alegeri.
  • Ce va fi mai departe? Greu de prognozat deoarece v-om asista la 2 fenomene cu efecte diametral opuse. 1) Legea privind amnistia capitalului cel mai probabil va genera noi intrări de valută în piață și creșterea ofertei de valută, 2) experiența ultimilor 15 ani arată că în preajma alegerilor unii jucători decid să retragă valuta de pe piață și creează o cerere ridicată. Tind să cred că aceste două tendințe diametral opuse se v-or compensa una pe alta și pe final nu v-om asista la perturbații majore pe piața valutară.
  • În opinia mea Leul moldovenesc până la alegeri va avea o rată stabilă cu o ușoară înclinație de apreciere față de USD și Euro.
Citește mai departe