Connect with us

Cetățenie română

Dosarul “cetățeniei pierdute”: Un grup de deputați au decis interpelarea Ministrului Justiției

Publicat

pe

Un grup de deputați români, membri ai Comisiei pentru Românii din afara granițelor, au hotărât interpelarea ministrului Justiției, Tudorel Toader, pe subiectul etnicilor români din Republica Moldova care au beneficiat de cetățenia română și cărora nu le mai este recunoscută aceasta odată cu schimbarea actelor.

Deputatul Matei Dobrovie, care a prezidat ședința, a menționat pentru Moldova.ORG că interpelarea va avea loc săptămâna viitoare. Aceasta în condițiile în care până acum niciun reprezentant al Ministerului Justiției nu s-a prezentat la discuțiile organizate de către Comisia pentru Românii din afara granițelor.

În plus, adaugă deputatul, Ministerul Justiției nu a trimis încă niciun punct de vedere cu privire la modificarea și completarea art. 9, Legea 21/1991, deși Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC), aflată în subordinea sa, a redactat o propunere în acest sens.

Potrivit sursei, interpelarea va fi adresată și ministrului delegat pentru Relația cu Parlamentul, Grațiela Gavrilescu. Textul interpelării a fost semnat de toți cei 9 deputați prezenți la sedință.

Menționăm că tot mai mulți cetățeni moldoveni cu dubla cetățenie află, atunci când merg să solicite prelungirea valabilității pașaportului român, că, de fapt, nu au avut niciodată cetățenia română, iar actele (certificatul de naștere, pașaportul românesc) le-au fost eliberate eronat.

Problema îi vizează pe cei care nu au fost introduși în certificatele de cetățenie ale părinților, fiind minori. Aceștia și-au perfectat actele românești în baza dovezilor de cetățenie ale părinților fără vreo dificultate, iar acum sunt anunțați că nu figurează în listele Ministerului Justiției în calitate de cetățeni români și sunt invitați să depună un dosar de redobândire a cetățeniei la Autoritatea Națională de Cetățenie (ANC).

Deși nu se cunoaște numărul exact al persoanelor care se află în această situație, putem presupune că este vorba de câteva mii. Cel puțin 300 de oameni ne-au contactat din momentul lansării primului articol pe moldova.org despre această problemă, comunicându-ne că se află printre victimele acestei confuzii birocratice.

A fost creat un grup de inițiativă pentru a înlătura problema pe căi legale și politice, iar persoanele care se află în această situație sunt rugate să completeze acest formular prin care inițiatorii documentează fiecare problemă în parte.
Citește mai departe

Cetățenie română

Ai cetățenie română? Iată ce trebuie să știi despre referendumul pentru redefinirea familiei în Constituția românească

Publicat

pe

De către

Referendumul pentru revizuirea Constituției românești va avea loc, cel mai probabil, în zilele 7 și 8 octombrie, iar suma care va fi alocată pentru organizare va fi de 163,712 milioane de lei. Inițiat de o coaliție numită „pentru familie”, referendumul de revizuire a Constituției statului român își propune să înlocuiască cuvântul „soți” din art. 48 cu sintagma „un bărbat și o femeie”. Acum art. 48, alineatul 1 spune că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.”

Pentru ca rezultatele referendumului să fie validate, rata de participare trebuie să fie de cel puțin 30% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale, adică 5,67 milioane de oameni, și cel puțin un sfert dintre alegătorii înscriși pe listele electorale (4,72 milioane) să își exprime valid votul (adică să voteze „da” sau „nu”).

Vedeți și reportajul de la Congresul Mondial al Familiilor ce a avut loc la Chișinău

Astfel, dacă majoritatea participanților la referendum va vota pozitiv, noul articol din Constituție va stipula că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”.  Este important de accentuat că această modificare nu va produce efecte juridice, întrucât, chiar și cu textul actual, căsătoria între persoane de același sex nu este permisă, existând deja un articol clar în Codul Civil, care spune că „prin soţi se înţelege bărbatul şi femeia uniţi prin căsătorie”.

Sunt doar șase țări europene unde nu sunt recunoscute legal relațiile între persoane de același sex – Bulgaria, Slovacia, Letonia, Lituania, Polonia și România.

Citește mai departe

Cetățenie română

AntiTeza: Komsomoliskaia Pravda manipulează

Publicat

pe

Komsomoliskaia Pravda publică un articol tendențios cu titlul „Moldova ar putea renunța la dubla cetățenie”.

Articolul conține informații a căror sursă nu este menționată sau este falsificată.

Autorul menționează că jurnaliștii au obținut cifre de la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, însă nu menționează sursa. Informația a fost preluată de pe site-ul de știri noi.md, instituție certată cu Codul Deontologic al Jurnalistului.

În articol este citată și o „angajată a unei agenții din Capitală”. Deși aceasta oferă informații publice, numele ei nu este menționat.

„Potrivit EUROSTAT, aproape 500 mii de cetățeni ai Moldovei au primit pașapoarte românești”. Cifra de 500 de mii de cetățeni nu a fost calculată de EUROSTAT, ci de echipa cetatenie.ro care a realizat o statistică cu privire la numărul de dosare soluționate.

„Statistica cuprinde perioada 1991-2014, compilând statistici proprii, dar și statistici oferite de către rapoartele Fundației SOROS. Astfel, din datele înregistrate reiese că aproximativ 445 000 de cetățeni moldoveni au redobândit cetățenia română până pe 30.12.2014”, scrie site-ul cetatenie.ro

De aici, materialul publicat de Komsomoliskaia Pravda ia o altă întorsătură. Este abordat subiectul dublei cetățenii a funcționarilor publici.

Se face uz de legea 273-XVI din 2008 prin care au fost impuse restricţii la ocuparea funcţiilor publice pentru persoanele care deţin mai multe cetăţenii, inclusiv cetăţenia României. Autorul spune că legea a fost abrogată la sfârșitul anului 2009 la inițiativa fostului prim-ministru Vlad Filat și a fost susținută de majoritatea parlamentară a Alianței pentru Integrare Europeană. În realitate, legea a fost abrogată după ce ministrul Justiției de atunci, Alexandru Tănase, a depus o cerere la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) împotriva Republicii Moldova. După un an de a sesizare, Curtea a constatat în unanimitate încălcarea de către Guvernul Republicii Moldova a Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, potrivit Ministerului Justiției.

Autorul îl citează pe deputatul român Eugen Tomac care îi numește ipocriți pe deputații cu cetățenie română.

„Ceea ce mi se pare mie ipocrit este următorul lucru: 64 de parlamentari de la Chișinău dețin și cetățenia română. Din 101, 64 sunt cetățeni ai României. Deci, mai mult de jumătate plus unu sunt cetățeni ai României. Dacă acești oameni ar fi cinstiți cu ei înșiși și ar vota așa cum au declarat atunci când au depus jurământul, n-ar fi existat nici o problemă”, a declarat deputatul pentru 10tv.md.

Abia aici apare legătura dintre titlu și text.

În continuare, opiniile a 3 „experți” întăresc declarația politicianului român și susțin ideea generală:

„Moldova ar putea renunța la această practică”

Expertul Anatol Țăranu a adăugat că „dacă socialiștii vor câștiga alegerile, vor introduce niște restricții în acest sens”.

Nu se menționează că unii deputați PSRM sunt și cetățeni români.

De Ziua Națională a României, membrii Partidului Liberal au felicitat socialiștii.

„Articolul este manipulator. Titlul induce în eroare și chiar, așa spune, conține o afirmație falsă.„Moldova poate renunța la dubla cetățenie” se bazează doar pe opiniile unor experți și nu este vorba despre nici un proiect oficial. Deci nu se pune problema că Moldova ar putea renunța la dubla cetățenie, deoarece la nivel oficial această chestiune nu este pe agenda autorităților statului – nu există un proiect de lege în acest sens sau vreo altă inițiativă.

De asemenea, titlul induce în eroare și prin faptul că nu se precizează că, dacă se va renunța la cetățenia dublă, asta va viza doar persoanele care decid ceva în stat. Dacă citesc doar titlul, miile de oameni din Moldova care au și cetățenia altor țări, pot intra în panică. Putem presupune că asta și-au dorit autorii – să atragă atenția asupra articolului și să-i facă pe cât mai mulți cititori să-l deschidă.

Acest truc însă nu funcționează pe termen lung. Cititorii își dau seama, cu timpul, că sunt înșelați și renunță să mai acceseze.”

Citește mai departe

Cetățenie română

Acuzații la adresa șefului ANC, Andrei Tinu: Programarea online este discriminatorie, ilegală și abuzivă

Publicat

pe

De către

Mai mulți cetățeni, dar și organizații nonguvernamentale acuză Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) și pe președintele acesteia, Andrei Tinu, după introducerea sistemului de programare exclusiv online pentru depunerea actelor de redobândire a cetățeniei române doar pentru cetățenii moldoveni și ucraineni.

Potrivit reclamanților, după noua prevedere numărul dosarelor depuse a scăzut considerabil. Conform președintelui Institutului pentru Drepturi Civile Europene, Ruslan Deleanu, procedura este abuzivă pentru că amână nejustificat momentul înregistrării cererii de redobândire a cetățeniei române, iar autoritățile nu reușesc să examineze dosarele în termenul promis prin lege de 5 luni. La moment, persoanele care doresc să depună dosarul pentru redobândire a cetățeniei sunt programați pe site-ul ANC cu 2 luni înainte.

Totodată, avocatul Deleanu spune că ANC acționează discriminatoriu pentru că a introdus programarea online obligatorie doar pentru etnicii români din Ucraina și Republica Moldova care doresc să redobândească cetățenia română, nu și pentru cetățenii străini care aplică pentru obținerea cetățeniei românești în baza altui articol.

Potrivit lui Ruslan Deleanu, persoanele care nu au acces la Internet și nici cunoștințe de utilizare a acestuia nu mai pot depune dosarul direct la ghișeu și sunt nevoiți să meargă în fața Consulatelor românești acolo unde plătesc persoanelor intermediare să-i progameze.

Reclamanții, care au depus petiții la Parlament, dar și la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, menționează că programarea online are avea și avantaje, doar dacă ar funcționa în paralel cu depunerea dosarelor direct la ghișeu.

Dacă până în mai numărul dosarelor depuse era în jur de 450 zilnic, acum numărul acestora a scăzut considerabil, spun reclamanții. Atașăm mai jos petiția trimisă de cele trei organizații către Parlamentul României.

Redacția noastră a încercat, în repetate rânduri, să contacteze serviciul de presă al instituției pentru a obține o reacție, însă fără succes. Vom trimite în scurt timp o solicitare de informații în formă scrisă la adresa ANC.

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com