De Ziua Constituției Republicii Moldova, PL și unioniștii au cerut consfințirea denumirii Limba Română// VIDEO — Moldova.org
Connect with us

Diverse

De Ziua Constituției Republicii Moldova, PL și unioniștii au cerut consfințirea denumirii Limba Română// VIDEO

Publicat

pe

De Ziua Constituției Republicii Moldova, deputați liberali și membri ai Asociației UNIREA – ODIP au organizat astăzi în fața Parlamentului două flash-moburi în care au cerut modificarea art.13 din Legea Fundamentală și legiferarea Limbii române.

Cei cinci deputați liberali au venit în fața Parlamentului înfășurați în drapele tricolore.

„PL a depus anterior o sesizare la Curtea Constituțională, iar limba română a fost declarată limbă oficială în Republica Moldova. În Constituție trebuie să fie scris negru pe alb că limba oficială este limba română. Demersul nostru este către toți deputații să susțină proiectul de lege de modificare a Constituției”,  a declarat deputatul liberal, Roman Boțan.

Deputații liberali si-au încheiat acțiunea prin intonarea imnului „Deșteaptă-te române”, care împlinește astăzi 150 de ani.

Ulterior, în fața Parlamentului au sosit și membri ai Asociației UNIREA – ODIP, care au desfășurat un tricolor imens și au cerut ca sintagma „Limba moldovenească” din Constituție să fie înlocuită cu „Limba Română”.

„Bătălia pentru Limba română încă nu s-a terminat, bătălia pentru Limba română încă continuă”, au declarat ei.

La 29 iulie în Republica Moldova este marcată Ziua Constituției. Legea Supremă a fost adoptată pe 29 iulie 1994, fiind publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1 din 12.08.1994 şi a intrat în vigoare la data de 27 august 1994.

Foto: Privesc.eu

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Diverse

Noutăți în dosarul coruperii deputaților: Vitalie Burlacu și Irina Baglai, condamnați la închisoare

Publicat

pe

De către

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins recursurile declarate de inculpații Vitalie Burlacu și Irina Baglai împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 aprilie 2017. Cei doi sunt recunoscuți vinovați de tentativă de corupere a unui parlamentar pentru ca acesta să părăsească coaliția din care face parte și să nu voteze „legi ce țin de aderarea R. Moldova ca membru asociat la Uniunea Europeană”.

Potrivit zdg.md, fostul polițist Vitalie Burlacu a fost condamnat la 11 ani de închisoare și obligat să achite 80 de mii de lei drept prejudiciu, iar modelul Irina Baglai a primit o pedeapsă cu opt ani de închisoare și 180 de lei amendă, prin decizia Curții de Apel din 10 aprilie 2017. Respectivele pedepse au fost menținute de CSJ
Organele de anchetă au constatat că, prin intermediul celor doi inculpați, omul de afaceri Veaceslav Platon ar fi încercat să determine deputați din Partidul Liberal Reformator și cel Liberal Democrat, în schimbul a 200 mii de euro (în sentință suma apare și în euro și în dolari), să părăsească coaliția pro-europeană și să nu voteze legi privind integrarea Moldovei în UE.

Potrivit declarațiilor martorilor, la cared face trimitere portalul crimemoldova.com, dar și a inculpatului Vitalie Burlacu, alias Vitas, Veaceslav Platon avea drept țintă deputații Partidului Liberal Reformator, întrucât ei aveau cea mai mică fracţiune, iar plecarea deputaților ar fi dus la desființarea acesteia.
Omul de afaceri era gata să ofere, prin intermediul lui Vitas, iar acesta printr-un alt intermediar – 200 mii de dolari integral, iar apoi câte 5 mii lunar, până la formarea unui nou Parlament. În schimbul acestor bani, deputații urmau să se retragă din fracţiune și să nu voteze legile care vor dăuna „intereselor lui”, în special unele Legi ce ţin de aderarea Republicii Moldova ca membru asociat la Uniunea Europeană.

Citește mai departe

Diverse

Proiectul contractului de parteneriat public-privat cu privire la proiectarea şi construcţia „Arenei Chișinău” a fost aprobat

Publicat

pe

De către

Proiectul contractului de parteneriat public-privat cu privire la proiectarea şi construcţia „Arenei Chișinău” a fost aprobat de Guvern Prevederile contractului public-privat privind construcția „Arenei Chișinău”, aprobate de Guvern Guvernul Republicii Moldova anunță că proiectul contractului de parteneriat public-privat cu privire la proiectarea şi construcţia arenei polivalente de interes naţional „Arena Chișinău” a fost aprobat.

Concursul de selectare a partenerului privat s-a desfășurat în perioada 5 mai – 4 iulie curent, după care condiţiile contractuale au fost negociate de către părți. Anterior, ilustrul naist Constantin Moscovici, artist al poporului din Republica Moldova, a salutat ideea construirii Arenei Chişinău. “Imaginaţi-vă, la noi în Moldova va apărea un compex polivalemt modern, unde vor putea fi organizate competiţii sportive şi concerte de anvergură, după ce, în ultimii 30-40 de ani în Moldova nu s-a constuit nimic, în afară de blocuri de locuit! Vreau să le mulţumesc celor care au avut această idee minunată. Este nemaipomenit şi să dea Dumnezeu să reuşească”, a scris Constantin Moscovici, pe Facebook.

Și unii dintre cei mai cunoscuţi sportivi de performanţă din România susțin că edificarea complexului Arena Chişinău va impulsiona dezvoltarea sportului din Republica Moldova, consideră. Astfel, Avram Iancu, primul om din lume care a străbătut Dunărea de la izvoare până la vărsarea în Marea Neagră şi primul român care a traversat înot Canalul Mânecii, susţine că acest proiect va deschide uşa către numeroase oportunităţi. Şi cunoscutul alpinist Zsolt Torok a declarat că sportul de performanţă este imposibil în lipsa unei infrastructuri moderne. Iar maratonistul Tibi Uşeriu, de trei ori câştigător al Ultramaratonului Arctic, susţine că arena sportivă este necesară mai ales tinerilor. “O Arenă este un sport de masă şi mi-ar place foarte mult să nu amestecăm partea asta politică cu cea a realizării unui lucru pentru viitor, pentru copiii noştri. Susţin, bineînţeles, acest proiect, susţin construirea acestei Arene la fraţii noştri de peste Prut”, a menționat maratonistul Tibi Uşeriu, pentru Pubika TV.

Proiectul „Arena Chișinău” presupune construcția unei arene funcționale cu o capacitate cuprinsă între 3 și 5 mii de persoane. Arena va putea găzdui diverse evenimente, cum ar fi cele sportive, congrese și concerte. Construcţia complexului Arena Chişinău va costa aproximativ 50 de milioane de euro, iar lucrările vor dura un an.

Citește mai departe

Diverse

Șeful Agenției pentru Securitate Internă Poloniei a emis un aviz negativ cu privire la cererea de permis de ședere pentru Lyudmila Kozlovska

Publicat

pe

De către

Șeful Agenției pentru Securitate Internă a emis un aviz negativ cu privire la cererea de permis de ședere pentru Lyudmila Kozlovska. Ca urmare, doamna Kozlovska a fost interzisă să intre pe teritoriul UE.

Serviciile poloneze de securitate au declarat luni că “au emis o opinie negativă cu privire la” o cerere de permis de ședere de la Kozlovska.

“Ca rezultat, doamnei Kozlovska a fost interzis intrarea pe teritoriul Poloniei și UE, a declarat Stanisław Żaryn, Purtător de cuvânt al coordonatorului ministrului serviciilor speciale a Poloniei.

Potrivit presei poloneze, Kozlovska a ajuns în Ucraina marţi, 14 august, după ce a fost inclusă în registrul Sistemului de Informații Schengen, ea fiind marcată cu cel mai înalt indicator, care presupune deportarea imediată nu doar din țara de reședință, adică Polonia, ci şi din Uniunea Europeană.

Organizaţia Ludmilei Kozlovska, finanţată de miliardarul azer  Mukhtar Ablyazov, s-a remarcat pentru sprijinul acordat oligarhului condamnat de la Chişinău, Veaceslav Platon, dar şi a oferit servicii de avocatură inclusiv lui Renato Usatîi, fost primar de Bălţi, refugiat  la Moscova, dar şi liderului mișcării extremiste Antifa, Grigore Petrenco, refugiat în Germania.

Amintim, de asemenea, că, într-un raport prezentat în Parlamentul European, respectiva Fundaţie a fost acuzată de implicarea în războiul hibrid dus de Federaţia Rusă contra Occidentului. Autorii documentului au acuzat-o pe Ludmila Kozlovska că ar fi fost recrutată de serviciile speciale rusești.

Citește mai departe