Cum se compară Moldova cu restul țărilor ex-sovietice, după 24 de ani de independență?

Anul acesta, Ziua Independenței va fi sărbătorită în Moldova cu cel mai mult pesimism din ultimii ani: furtul miliardului, criza pe care a generat-o, rocadele de premieri și miniștri, corupția înfloritoare și răcirea relațiilor cu UE nu sunt tocmai motive de entuziasm.

Cu această ocazie, Moldova.ORG și-a propus să vadă cum se compară Moldova cu celelalte țări ex-sovietice, după 24 de ani de independență.

Moldova a fost a 7-a republică din URSS care și-a declarat independența. În plan extern, se pare că primele țări care au devenit independente s-au mișcat cel mai repede spre vest. Țările Baltice sunt deja membre din 2004, iar Georgia și Ucraina, ca și Moldova, au semnat Acordul de Asociere și DCFTA în 2014.

Doar Belarus, care și-a declarat independența cu 2 zile mai devreme decât Moldova, are o relație mai șubredă cu UE, astfel încât nici măcar Acordul de Parteneriat și Colaborare, pe care l-au semnat până și țările central asiatice, încă nu a fost ratificat de UE. Armenia finalizase negocierile pentru Acordul de Asociere în 2013, dar s-a răzgândit și nu l-a semnat, orientându-se în schimb spre Rusia.

CSI-ul demonstrându-și ineficiența pe parcursul a mai mulți ani, Moscova a creat Uniunea Vamală și Uniunea Economică Eurasiatică. Co-fondatori sunt Belarus și Kazahstan, iar ulterior s-au alăturat Armenia și Kârghizstan. Deși Moldova oficial se mișcă spre UE, sondajele arată că Uniunea Vamală se bucură totuși de o popularitate mai mare în rândul populației, așa că o schimbare de guvern ar putea aduce și o schimbare de direcție.

Cu excepția Țărilor Baltice, care sunt deja membre, Moldova este printre țările ex-sovietice care au o relație bună cu NATO. Ucraina și Georgia au Dialog Intensificat, iar Moldova, Kazahstan, Armenia și Azerbaidjan au un Plan Individual de Acțiuni al Parteneriatului cu NATO, considerat o etapă superioară Partneriatului pentru Pace.

Țară Data independenței CSI Relația cu UE Uniunea Vamală / Uniunea Economică Eurasiatică Relația cu NATO
Lituania 11.03.1990 nu membru din 2004 membru
Letonia 04.05.1990 nu membru din 2004 membru
Georgia 09.04.1991 fost membru Acord de Asociere/DCFTA 27.06.2013 Dialog intensificat
Estonia 20.08.1991 nu membru din 2004 membru
Ucraina 24.08.1991 asociat Acord de Asociere/DCFTA 27.06.2013 Dialog intensificat
Belarus 25.08.1991 membru Acord de Partneriat și Cooperare, semnat în 1995, încă în curs de ratificare membru Parteneriat pentru Pace
Moldova 27.08.1991 membru Acord de Asociere/DCFTA 27.06.2013 Plan Individual de Acțiuni al Parteneriatului
Kîrghizstan 31.08.1991 membru Acord de Partneriat și Cooperare 1999 membru Parteneriat pentru Pace
Uzbekistan 01.09.1991 membru Acord de Partneriat și Cooperare 1999 Parteneriat pentru Pace
Tadjikistan 09.09.1991 membru Acord de Partneriat și Cooperare 2010 Parteneriat pentru Pace
Armenia 21.09.1991 membru în curs de negociere – Acord de Asociere gata, dar Armenia nu l-a semnat membru Plan Individual de Acțiuni al Parteneriatului
Azerbaidjan 18.10.1991 membru Acord de Asociere în curs de negociere Plan Individual de Acțiuni al Parteneriatului
Turkmenistan 28.10.1991 asociat  Acordul de Partneriat și Cooperare încă nu a fost ratificat Parteneriat pentru Pace
Kazahstan 16.12.1991 membru Acord de Partneriat și Cooperare 1999 membru Plan Individual de Acțiuni al Parteneriatului
Rusia 12.12.1991 – destrămarea URSS membru Acord de Partneriat și Cooperare 1997 membru Parteneriat pentru Pace

Economic vorbind, Moldova, deși lăudată nostalgic drept ”livada URSS-ului”, nu a fost niciodată una din cele mai bogate republici. Imediat după independență, Moldova avea al 11-lea cel mare PIB per capita din spațiul ex-sovietic, iar astăzi a pierdut o poziție și se află pe locul 12, fiind întrecută de Armenia. Astăzi, doar Uzbekistan, Kîrghizstan și Tadjikistan stau mai prost la acest capitol decât noi.

Cel mai spectaculos progres l-au avut Țările Baltice, care au întrecut Rusia și se află pe primele trei poziții. Totuși, e de remarcat că Estonia, Letonia și Lituania aveau printre cele mai mari PIB-uri încă în 1992, fiind imediat în spatele Rusiei. Ucraina a căzut cel mai mult în clasament, de pe locul 7 pe 11.

Țară PIB per capita în 1992, în $ la valoarea de azi (datele Băncii Mondiale; *date ONU) PIB per capita în 2014, în $ la valoarea de azi (datele Băncii Mondiale) Rang PIB per capita în ex-URSS 1992 Rang PIB per capita în ex-URSS 2014
Estonia 2801* 19719 2 1
Lituania 2206* 16444 4 2
Letonia 2319* 16038 3 3
Rusia 3095 12735 1 4
Kazahstan 1515 12276 6 5
Turkmenistan 824 9031 8 6
Belarus 1666 8040 5 7
Azerbaidjan 676 7884 10 8
Georgia 757 3670 9 9
Armenia 368 3646 14 10
Ucraina 1417 3082 7 11
Moldova 625 2233 11 12
Uzbekistan 603 2037 12 13
Kîrghizstan 513 1269 13 14
Tadjikistan 345 1099 15 15

În ceea ce privește populația, oarecum surprinzător, cea mai mare descreștere demografică au suferit-o Georgia, Letonia, Lituania și Estonia. Conform cifrelor ONU, numărul populației Moldovei a scăzut cu doar 7% între 1992 și 2014, dar există probabilitatea ca statisticile ONU să supraestimeze populația curentă a țării. ONU spune că avem 4 milioane de locuitori, iar Biroul Național de Statistică – 3,55 milioane. Dacă BNS are dreptate, atunci, demografic măcar, suntem alături de Țările Baltice.

Țară Populație 1992, milioane (date ONU)
Populație 2014, milioane (date ONU)
Diferența în procente
Rusia 148 143 -3,38%
Estonia 1,52 1,31 -13,82%
Letonia 2,61 1,98 -24,14%
Lituania 3,69 2,91 -21,14%
Belarus 10,23 9,5 -7,14%
Kazahstan 16,4 17,3 5,49%
Ucraina 51,31 45 -12,30%
Turkmenistan 3,88 5,3 36,60%
Georgia 5,34 4,03 -24,53%
Azerbaidjan 7,45 9,63 29,26%
Moldova 4,37 4,07 -6,86%
Uzbekistan 21,4 29,47 37,71%
Kîrghizstan 4,47 5,84 30,65%
Armenia 3,45 3 -13,04%
Tadjikistan 5,52 8,29 50,18%

În plan ex-sovietic, Moldova nu pare a fi un caz special. Apropierea reală de UE este abia o evoluție mai recentă și nu este clar cum se vor resimți în practică efectele acestei apropieri sau măcar dacă aceasta va dura.

Din punct de vedere economic, Moldova a demonstrat o stabilitate în mediocritate, fiind înspre coada clasamentului țărilor ex-sovietice și în 1992, și în 2014.

Demografic vorbind, suntem, din nou, o țară tipică pentru acest spațiu, în care excepție fac doar țările musulmane.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.