Creştinii ortodocşi încep de astăzi Postul Paştelui. Este o perioadă în care nu se mănâncă produse din carne şi lapte şi în care nu se organizează nunţi. Cele 40 de zile ale Postului Paştelui – care este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi ale anului religios – se încheie cu Săptămâna Patimilor.
Cei care țin Postul Paștelui trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunţarea la alimentele de provenienţă animalice. Mai mult, aceştia trebuie să se înalte sufleteşte prin rugăciune alături de fapte bune.
Potrivit sfinţilor părinţi, Postul Mare urmăreşte să ne întoarcem către propriul sine şi contribuie la tămăduirea noastră de bolile duhovniceşti care ne întunecă mintea, ne îngreuiază şi ne amărăsc viaţa.
Postul Mare este o frumoasă şi bună pregătire, un coridor semi-întunecat care conduce către cămara cea plină de lumină. Picioarele pe care umblă Postul Mare sunt rugăciunea şi postul. Însă rugăciunea şi postul fără smerenie şi dragoste nu aduc nici un rod. Postul şi rugăciunea ţintesc să tempereze egoismul nostru.
Calcularea datei la care creștinii sărbătoresc Paștele ține două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paștelui să varieze în fiecare an.
În anul acesta, Paștele catolic și cel ortodox cad în aceeași zi, la 16 aprilie.