În data de 13 iunie, Procuratura Generală (PG), Centrul Național de Anticorupție (CNA) și Autoritatea pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale (ARBI) au prezentat ”Strategia de recuperare a mijloacelor financiare”, avându-se în vedere ”furtul miliardului”.
Documentul induce în eroare, manipulează cu faptele, suprapune cifre din diferite procese și este unul cu caracter mai mult politic, decât de investigație, se arată într-o postare a Centrului de Politici și Reforme din Moldova.
Potrivit sursei citate, este binevenit faptul că autoritățile intenționează să recupereze active fraudate încă din anul 2007. Faptul că acest proces este suprapus cu altul – cel de sustragere a rezervelor din BNM – induce publicul în eroare. Pentru o claritate mai bună, ar fi recomandat să se facă diferența dintre aceste două procese.
Strategia prezentată sugerează efectiv faptul că furtul miliardului din rezervele BNM va fi acoperit din contul altor furturi multiple ce au avut loc între 2007 și 2014. Astfel, beneficiarii furtului miliardului rămân protejați.
Pe scurt – din miliardul furat nu s-a recuperat nimic. Mai jos vă prezentăm evaluarea noastră:
De bine:
- Publicarea documentului este un semn bun, sugerând că autoritățile sunt nevoite să spargă tăcerea la acest subiect. Din 2016, politicienii fac tot posibilul pentru a evita subiectul investigării crimelor financiare. Este o mică victorie a societății civile și a partenerilor de dezvoltare care au insistat pe acest subiect.
- Este salutabil faptul că se recunoaște faptul că din miliardul furat nu s-a recuperat nimic. Din anul 2016 Ministerul Finanțelor dezinformează opinia publică, prezentând veniturile din lichidarea celor trei bănci falimentate drept recuperarea activelor fraudate.
De rău:
- Documentul are un caracter în primul rând politic, fiind atent articulat pentru a proteja politicienii de la putere. Aceasta ridică îngrijorări despre independența politică a instituțiilor autoare și implicarea lor în jocuri politice.
- Documentul prezintă faptele distorsionat. Acesta nu se referă doar la recuperarea miliardului furat din rezervele Băncii Naționale a Moldovei (BNM), ci la recuperarea activelor deturnate pe parcursul anilor 2007-2014. Suprapunerea acestor două procese, crează confuzie și spațiu pentru speculație.
- Obiectivul de a recupera 10,7 miliarde de lei e modest, în condițiile în care strategia acoperă toate deturnările de fonduri din 2007-2014, nu doar „furtul miliardului”. Documentul nici nu prevede recuperarea deplină a deja vestitului miliard. Formula care a stat în baza setării acestui obiectiv (13 miliarde lei în Hârtii de Valoare de Stat minus veniturile din lichidarea celor trei bănci) este una speculativă. Procesul de lichidare provine din contul activelor celor trei bănci falimentate, pe când miliardul de Dolari SUA alocat din rezervele BNM rămâne nerecuperat pe deplin. Este dificil de estimat suma totală sustrasă între 2007 și 2014 din trei bănci, însă aceasta pare să fie mai mare de 10 miliarde Lei (obiectivul stabilit de Strategie).
- Sunt suprapuse două procese separate, două furturi separate. Sumele furate trebuie nu scăzute, ci adunate. Metoda noastră de a aduna banii din rezervele BNM și activele celor trei bănci falimentate este una mai corectă:
- resursele alocate din rezervele BNM pentru salvarea celor trei bănci (care au falimentat oricum) sunt echivalente sumei de 1,064 mlrd USD
- în 2013, cele trei bănci (Banca de Economii, Banca Socială și Unibank) însumau active de 20,4 miliarde Lei (aproximativ 1,7 mlrd USD)
Ce ne-ar mai fi plăcut să vedem în document?
Investigarea crimelor. Intenția de recuperare a activelor trebuie să fie însoțită de o investigație clară referitor la modul în care au fost posibile aceste crime: care instituții nu au acționat atunci, când erau obligate să acționeze, dar și persoane concrete din cadrul acelor instituții.
Documentul nu face referință la investigarea spălării a 22 miliarde Dolari SUA din Federația Rusă către Uniunea Europeană, prin Republica Moldova. Este probabil că persoane concrete din interiorul Republicii Moldova au tras foloase în urma acestor spălări de bani. Aceste active de proveniență clar ilicită trebuie, la fel, recuperate.
Acțiune internațională. Autoritățile moldovene au fost încurajate de mai multe ori să inițieze declanșarea Articolului 18 din Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, conform căruia urmează a fi inițiată o investigație internațională. Dacă Moldova nu va solicita acest lucru, atunci UE trebuie să o facă, se mai arată în postarea CPR Moldova.
Procuratura Generală a publicat pe 13 iuniei strategia de recuperare a mijloacelor financiare fraudate din cele trei bănci falimentate Banca de Economii, Banca Socială SA și Unibank, în urma fraudei bancare din 2015.
Potrivit acesteia, o valoare exactă a cuantumului fraudei bancare nu este stabilită cu exactitate, având în vedere că mecanismul de sustragere a mijloacelor financiare a fost unul complex. Totuși, Procuratura Anticorupție și Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale au obiectivul de recuperare a sumei de 10,7 miliarde lei.
