Condamnarea comunismului: o perspectiva europeana

Interviu cu dl. Goran Lindblad, Europarlamentar suedez, consemnat de Gabriel Teodor Gherasim, New-York.

Motto: “Crescand in Suedia, atat de aproape de Imperiul Sovietic, am fost intotdeauna impotriva comunismului… aceasta a fost prima data cand un grup international de parlamentari a condamnat comunismul…Toate partidele comuniste occidentale au fost sponsorizate de Soviete, dar si de RDG” – Goran Lindblad

Gabriel Gherasim: Domnule Lindblad, va rugam sa ne dati cateva informatii biografice despre dvs., atat dinainte cat si dupa ce ati fost ales in pozitia parlamentara pe care o detineti acum.

Goran Lindblad: Sunt activ in politica de cand eram adolescent, ca vice-presedinte al Uniunii Nationale a Studentilor in 1976-77. Mi-am dat examenul de diploma la Universitatea din Göteborg in 1977. Am practicat stomoatologia fara intrerupere de atunci. Am fost stomatologul unei inchisori vreme de 20 de ani. Inca imi exersez abilitatile cam o data pe saptamana, in propria clinica. Am fost ales ca membru al Consiliului orasului Göteborg in 1991—97; vice-presedinte si subsecvent, presedinte al consiliului local Göteborg, cam in aceeasi perioada. Sunt membru al Parlamentului Suedez din 1997. Sunt membru al delegatiei pe langa PACE [acronimul de la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, n. AM], European Council din 2004. Actualmente sunt presedintele delegatiei suedeze la PACE. Sunt de asemenea observator asupra situatiei nucleare a Iranului. Sunt casatorit, am patru copii cu varste de 4, 7, 9, si 28 de ani.

G.G.: Descrieti pentru cititorii nostri ce a fost si ce v-a motivat sa initiati Motiunea pentru condamnarea comunismului [vezi editorialul lui George Damian din “Ziua”, 26.01.2006, n. AM], pe care ati propus-o pentru votare in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei pe 25 ianuarie 2006?

G.L.: Motiunea fusese de fapt deja propusa cand eu am devenit membru al PACE; dl. Van der Linden a fost autorul ei. Totusi, m-am oferit voluntar sa devin observator, cand pozitia a devenit vacanta, pentru ca colegul meu portughez, observatorul desemnat, nu a mai fost reales. Crescand in Suedia, atat de aproape de Imperiul Sovietic, am fost intotdeauna impotriva comunismului.

G.G.: Majoritatea europenilor liberi au votat impotriva motiunii despre care vorbiti. Care sunt argumentele celor care au fraternizat cu comunismul, un sistem care a facut peste 100.000.000 de victime, pentru a nu-l considera un regim criminal?

G.L.: De fapt, rezolutia a fost adoptata de PACE; a fost prima data cand un grup international de parlamentari a condamnat comunismul. Totusi, o recomandare de actiune, care necesita o majoritate de doua treimi, a fost respinsa la doar 15 voturi; aceasta inseamna ca a fost adoptata condamnarea din rezolutie, dar recomandarea pentru tarile membre a cazut la vot. Puteti citi intreaga dezbatere la www.coe.int – cautati sesiunea ianuarie 2006.

G.G.: Lenin spunea ca care are nevoie de “idiotii folositori” ai vestului (era vorba de comunistii occidentali) pentru ca Moscova sa poata controla in cele din urma tarile lor. Cat de ignoranti sunt comunistii occidentali (socialisti, in general) cu privire la genocidul si persecutiile comuniste, si pana unde au ajuns ei cu dependenta de statele de plata rusesti?

G.L.: Lenin numea “idioti folositori” pe oricine colabora fara sa fie constient. Cred ca este imposibil de calculat cati stangisti din occident sunt idioti si cati sunt pe statele de plata ale Rusiei. Totusi, foarte putini se poate sa fi fost neavertizati despre atrocitatile comuniste din prezent si trecut. Toate partidele comuniste occidentale au primit sponsorizari de la soviete, dar si de la RDG. Unii au mers in vacanta la Marea Neagra, altii in Berlinul de Est pentru a fi educati in marxism-leninism, si cu totii au primit cadouri de Craciun, de tipul vodca si bere.

G.G.: Una din metodele comuniste de a trata criticii crimelor lor este sa “atace mesagerul”. Adica, in consecinta a rolului jucat de dvs. in condamnarea comunismului, o pletora de mass-media socialiste/comuniste din Europa Occidentala si SUA a pornit o campanie de invective gratuite “ad hominem” impotriva domniei-voastre. Cred ca termenul preferat este sa va faca “fascist”. V-a descurajat aceasta avalansa de calomnii de la a impulsiona europenii sa condamne comunismul si crimele sale, sau v-a facut si mai hotarat? V-ati simtit vreodata siguranta amenintata, ca urmare a acestei initiative?

G.L: Nu ma descurajez usor. Ironic, pe langa faptul ca sunt pe lista neagra a stangistilor pentru condamnarea comunismului, sunt si pe o astfel de lista a miscarii ariene/fasciste. Ultimii nu agreeaza faptul ca sunt in favoarea imigratiei. Se pare ca am amestecul potrivit de inamici. Nu ma simt amenintat de aceste apelative de extremist; totusi, politia ma supravegheaza cu atentie de ceva vreme.

G.G.: Care a fost reactia parlamentarilor din tarile Europei de Est, deja membre ale UE, la recomandarea domniei-voastre? V-au sustinut in mod predominant, sau au fost impotriva acesteia? Ce v-au spus?

G.L: De fapt, colegii din Europa de Est, unii dintre ei chiar socialisti, au votat pentru recomandarea mea. Pe de alta parte, pentru motive stranii, atat laburistii din Marea Britanie, cat si social democratii finlandezi, au fost impotriva. Motivatia pentru care s-au opus ar putea avea ratiuni mercantiliste, ascunse, sau ar putea fi cauzata de convingerea ideologica de a sustine comunismul.

G.G.: In partea de est a Moldovei (Transnistria), Rusia mentine inca o armata de ocupatie, in ciuda angajamentului Moscovei de a o retrage inca din 1996. Un grup de etnici romani sunt inca tinuti inchisi doar pentru ca doresc sa vorbeasca limba romana (pe care rusii o numesc “limba moldoveneasca”) in propria lor tara. Ce parghii are UE pentru a sili Rusia sa respecte natiunile suverane si drepturile acestora?

G.L.: Din perspectiva mea, lucrurile in Rusia regreseaza. Cu toate acestea, anumite tari ale Uniunii Europene par mai preocupate de cumpararea gazului ieftin decat de promovarea drepturilor omului.

G.G.: Europa de Est (inclusiv Europa Centrala) are o preponderenta de politicieni (neo)comunisti la putere, parintii multora dintre acestia fiind cei care au torturat si ucis oameni cu miile. Intrucat n-a existat vreodata un Nuremberg pentru comunism, acesti politicieni conduc acum tarile lor. Ce fel de dreptate li se poate face victimelor comunism?

G.L: Privitor la politicienii neocomunisti, pentru mine, e ciudat ca ei sunt (re)alesi, dar aparent votantii ii plac. Cat despre dreptatea pe care o asteapta victimele comunismului, mai avem de lucrat la asta.

G.G.: Mai devreme in acest an, presedintele roman Traian Basescu a fost solicitat sa condamne comunismul si a afirmat ca trebuia sa aiba intai o comisie care sa evalueze dovezile, pentru a putea lua o decizie in cunostinta de cauza. Ce fel de dovezi ati avut domnia voastra, pe care presedintele roman nu le-a avut, ca sa va convinga de necesitatea condamnarii celui mai atroce sistem al umanitatii din toate timpurile?

G.L: N-am idee de ce informatiile ii lipsesc presedintelui Romaniei. Insa pentru mine, sunt dovezi mai mult decat suficiente in sursele publice (si este asa de decenii), despre atrocitatile comuniste. Nu vad de ce o comisie trebuie sa caute “daca” exista dovezi; pot totusi sugera comisiei sa investigheze mai adanc in arhivele secrete, in dosarele Securitatii, pentru ca Romania sa aduca in fata justitiei pe unii criminali comunisti.

G.G.: Multe corporatii americane au batut palma cu guvernele comuniste tiranice din China, inainte si dupa masacrul din Piata Tianamen din 1989. Spuneti-ne cate ceva despre realitatea societatii comuniste chineze si daca aceste acorduri corporatisto-comuniste aduc vreun beneficiu chinezilor de rand.

G.L.: Nu numai companii americane sunt responsabile de asemenea acorduri, ci si unele europene. Nu cred ca izolarea Chinei este un mod potrivit de a promova caderea Partidului Comunist Chinez; in schimb, sugerez schimbul deschis, INSA fara “idiotii folositori” ai lui Lenin. Prea multi vizitatori naivi au fost in China. Mult schimb comercial si universitar, turistic etc. va ajuta la schimbarea lucrurilor acolo. Trebuie sa fim atenti pentru a condamna prompt recoltarea de organe si munca fortata. De asemenea, trebuie sa fim constienti ca permanenta crestere a produsului intern brut al Chinei creaza un dezastru ecologic catastrofal. In China, eu prevad o schimbare spre democratie in urmatorii 4 ani.

G.G.: Care credeti ca ar fi masurile reparatorii pe care SUA si Marea Britanie ar trebui sa le ofere pentru Yalta? Care ar fi masurile pe care Rusia si fostii sai acoliti din Europa de Est ar trebui sa le ia ca reparatii pentru opresiunea comunista. Ce ar trebui sa faca guvernele comuniste/de stanga ale natiunilor din UE, pentru ca au indus in eroare si justificat crimele comuniste, in fata milioanelor de oameni din tarile lor?

G.L.: Sugerez o dezbatere deschisa, actualizand continuu in scoli invatamintele istoriei recente, ca si accordarea cel putin a unor reparatii morale victimelor si familiilor acestora.

G.G.: Ce credeti ca vor spune generatiile viitoare despre aceasta generatie, pentru ca a fost indiferenta, sau pentru ca a sustinut activ comunismul, in ciuda holocaustului comunist?

G.L.: Vor spune ca aceasta generatie a fost naiva.

G.G.: Cum se pot implica cititorii nostri in educarea si actiunile de lobby pe langa politicienii americani si europeni, asupra importantei conmdamnarii oficiale a comunismului?

G.L.: Pastrati dezbaterea vie, niciodata nu-i lasati pe politicieni sa uite.

G.G.: Care va sunt planurile de viitor in ce priveste profesia?

G.L.: Sa continui eforturile impotriva oricarui tip de regim represiv, fie ideologic, religios sau doar sub forma unei guvernari rele.

G.G.: Cum va pot contacta cititorii nostri?

G.L.: Cel mai usor imi pot scrie prin posta electronica la [email protected].

G.G.: Multumesc pentru timpul domniei-voastre si va dorim mult SUCCESS in intreprinderile viitoare!

G.L.: Si eu va multumesc si toate cele bune!

———
Versiunea engleza a interviului

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.