Connect with us

Diaspora

Circa 100 de cetățeni moldoveni din America de Nord se vor întruni la Convenția Moldo-Americană din Miami

Publicat

pe

Cetățenii moldoveni activi, stabiliți cu traiul în SUA și Canada, își dau întâlnire pe 14 octombrie în Miami, la cea de-a IV ediție a Convenției moldo-americane. Activiști, jurnaliști, avocați, analiști și profesioniști din diverse domenii vor discuta despre modalitățile și posibilitățile de colaborare dintre comunitățile de moldoveni din America de Nord.

“În acest an așteptăm participanti din zece state ale SUA, din Canada, România și Republica Moldova! Eu mă bucur că în fiecare an, echipa Convenției se mărește, iar acest eveniment, organizat exclusiv de către voluntari, devine tot mai profesionist’, declară Evghenia Berzan, Cranford, New Jersey.

Convenția este o platformă care își propune să reunească cele mai strălucite minți și inimile celor mai entuziasmați membri ai diasporei moldovenești în America de Nord. În acest an, organizatorii Convenției mizează pe capacitățile moldovenilor de a îmbunătăți viața celor de acasă în sfera educației, serviciilor sociale.

În acest scop, vor fi sprijinite cele mai importante proiecte, inițiate de către membrii comunității, care ar aduce un impact palpabil asupra populației defavorizate din Moldova. Activismul civic al diasporei moldovenești și potențialul său de a influența peisajul politic, social și economic al Moldova poate fi realizat nu doar prin declarații, dar prin implementarea ideilor concrete.

“Pentru mine, la această ediție este foarte importantă noua inițiativă de a identifica un proiect social dintre cele propuse de către participanți, care va primi un premiu de $500 și va avea sprijinul Convenției pe tot parcursul anului viitor”, a menționat Elena Dragalin din Philadelphia, PA.

Experții vor trece în revistă și principalele problema cu care se confruntă cetățenii din Republica Moldova. Printre aceștia se regăsesc: Veaceslav Ioniță, IDIS Viitorul, Sergiu Tofilat și Valeriu Pasha de la Community Watchdog.md, Sorin Ioniță, Expert Forum din România, Stella Jemna, manager de proiect ATFC din Atlanta, Violeta Gășițoi, Comunitatea Moldovenilor din California, Nata Albot, Koolture Tricolore, Montreal, Constantin Ciortan, Aqua Jet Razor, Miami, FL, Natalia Ghilașcu, Moldova Times, Los Angeles, Evghenia Berzan, Noroc Events & Promotions, Cranford, NJ, Pasha Parfeni, Vocile Curajului, Moldova, Victor LUTENCO, expert în politici publice și migrație din Minneapolis,  Ion Botnaru, Ambassador, ex-Director la Adunarea Generală ONU, New York, Irina Basarabeanu, Love is Kind, Boston, Tatiana Sidorova Torrealba, UNICEF, Mrs. Florida 2017.

”Avem o agendă minunată, vom discuta situația actuală din Republica Moldova, cum va evolua diaspora moldovenească și cum putem contribui la îmbunătățierea situației prin proiecte sociale. Vom analiza și câteva prezentări scurte de proiecte și sesiuni de întrebări și răspunsuri. Va fi o discuție foarte interesantă anul acesta,” afirmă Viorica Steinman din Boca Raton, Florida.

În SUA există potențiali investitori, care sunt dornici să contribuie la crearea unui mediu de afaceri sănătos, iar tinerii, care au obținut o bună experiență de lucru, ar fi gata să se întoarcă în Moldova. Diaspora din America de Nord își propune să promoveze idei și să vină cu rezoluții și planuri colective, în speranța de a aduce un impact mai mare asupra sferelor politice, sociale și economice din Moldova.

“Și în această ediție urmărim să exemplificăm colegilor noștri că discuțiile aprige pot avansa respectuos față de interlocutorii cu care paneliștii sunt într-o pozitie filozofică adversara”, afirmă Sergiu Gherman, consulul onorific al R. Moldova în Miami. La eveniment va fi prezent și familia Ambasadorului Republicii Moldova în SUA, Aureliu Ciocoi.

Așa cum diaspora din SUA este destul de tânără, are nevoie de timp să se consolideze, iar țara noastră are nevoie de noi mai mult ca niciodată. În anii precedenți, evenimentul a fost organizat în diverse orașe – Washington DC, Chicago, New York. Evenimentul este finanțat din contribuții personale și este organizat cu eforturile echipei voluntarilor, membrii diasporei moldovenești din America de Nord.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Diaspora

Fotografia săptămânii / „Cui las eu casa? De ce omul e nevoit să-și lase rădăcinile și să se ducă prin lume?”

Publicat

pe

De către

Serafima este o bătrână din satul Brânzenii Vechi. Acum câteva zile, ea a emigrat din Republica Moldova. A plecat la fiica ei, în Milano, pentru că aici, acasă îi este greu să lupte singură cu problemele de sănătate.

Bătrâna a încărcat o valiză mare cu vreo cinci kilograme de carne și vreo patru kilograme de brânză de oi și abia de-a reușit să-și ticsească hainele și lucrurile personale. Ce mai rămâne pe-acasă, urmează să fie luat de fiica ei, la următoarea vizită.

În dimineața dinaintea plecării, Serafima se oprea periodic din aranjarea bagajelor și plângea:

„Cui las eu casa? De ce omul e nevoit să-și lase rădăcinile și să se ducă pe lume?”

Femeia și-a lăsat casa în grija unei vecine. A încetat să mai crească animale sau fructe și legume. Știa de ceva timp că va părăsi țara sa de baștină.

Dacă doriți să aflați mai multe despre Serafima și povestea ei, urmăriți reportaje.Moldova.org, în curând vom publica un reportaj la acest subiect.

Foto de Dan Guțu

Citește mai departe

Cetățenie română

Ai cetățenie română? Iată ce trebuie să știi despre referendumul pentru redefinirea familiei în Constituția românească

Publicat

pe

De către

Referendumul pentru revizuirea Constituției românești va avea loc, cel mai probabil, în zilele 7 și 8 octombrie, iar suma care va fi alocată pentru organizare va fi de 163,712 milioane de lei. Inițiat de o coaliție numită „pentru familie”, referendumul de revizuire a Constituției statului român își propune să înlocuiască cuvântul „soți” din art. 48 cu sintagma „un bărbat și o femeie”. Acum art. 48, alineatul 1 spune că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.”

Pentru ca rezultatele referendumului să fie validate, rata de participare trebuie să fie de cel puțin 30% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale, adică 5,67 milioane de oameni, și cel puțin un sfert dintre alegătorii înscriși pe listele electorale (4,72 milioane) să își exprime valid votul (adică să voteze „da” sau „nu”).

Vedeți și reportajul de la Congresul Mondial al Familiilor ce a avut loc la Chișinău

Astfel, dacă majoritatea participanților la referendum va vota pozitiv, noul articol din Constituție va stipula că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”.  Este important de accentuat că această modificare nu va produce efecte juridice, întrucât, chiar și cu textul actual, căsătoria între persoane de același sex nu este permisă, existând deja un articol clar în Codul Civil, care spune că „prin soţi se înţelege bărbatul şi femeia uniţi prin căsătorie”.

Sunt doar șase țări europene unde nu sunt recunoscute legal relațiile între persoane de același sex – Bulgaria, Slovacia, Letonia, Lituania, Polonia și România.

Citește mai departe

Diaspora

Respinsă la Chișinău din cauza înălțimii, a devenit polițistă în SUA! INTERVIU cu Irina Celpan

Publicat

pe

De către

Povestea Irinei pare ruptă din filmele despre „American dream”. A mers pentru prima dată în SUA, în statul Delaware, pentru câteva luni, pentru a munci și strânge bani pentru anul universitar de la Chișinău, iar ce a găsit acolo a ambiționat-o să își urmeze visul – cel de a deveni polițistă. A fost o cale deloc ușoară, mărturisește chiar ea, însă dragostea pentru munca pe care o face zilnic nu-i lasă loc de regrete. Irina Celpan a povestit pentru Moldova.org despre provocările pe care le-a avut ultimii ani, viața peste ocean și frumusețea meseriei de polițist. 

A plecat pentru prima dată în SUA în urmă cu șase ani prin intermediul programului Work and Travel, fiind studentă la Academia de Studii Economice din Chișinău. Spera că va reuși să adune suficienți bani pentru a-și recupera banii investiți în bilete, să-și cumpere un laptop şi un telefon și să viziteze cât mai multe destinații turistice americane. Realitatea găsită a fost mult mai dureroasă decât se aştepta. Nu cunoştea engleza, iar varietatea job-urilor pe care le putea lua fără a fi fluentă în engleză nu era prea mare. A acceptat orice ofertă de muncă şi s-a trezit prinsă între două job-uri – casier la o benzinărie si vânzătoare de înghețată pe plajă. “Am avut doar două zile libere pe tot parcursul verii, dintre care una am dedicat-o obținerii codului social”, spune Irina. Totuşi, este recunoscătoare pentru acea primă experiență pentru că ajutat-o să exerseze limba engleză, dar si a învățat „valoarea muncii şi responsabilității”.

Respinsă la Chișinău din cauza înălțimii, dar apreciată în SUA pentru curaj și ambiție

Irina spune că după absolvirea liceului Mihail Berezovschi din Chişinău a mers să depună dosarul pentru Academia de Poliție, aşa cum visase dintotdeauna. „Am fost discriminată si mi s-a zis în față: Unde te-ai pornit fetițo? şi au făcut glume pe seama înălțimii mele. În acel moment m-am simțit umilită şi trădată de sistemul corupt şi incompetent din țara noastră”, mărturiseşte Irina.

Irina spune că apreciază cel mai mult în SUA că nu există atât de multă discriminare – „Aici nu există standarde dictate de societate precum că ofițerul trebuie să fie de genul masculin, înalt si puternic”. Această motivație a determinat-o să urmeze facultatea în SUA. Zâmbeşte şi spune că în toți anii de universitate a stat în prima bancă, în fața profesorului – „aşa am crescut noi, cu ideea ca cei mai buni elevi stau exact în acest loc”. A decis să urmeze un semestru doar de cursuri de limbă engleză avansată, deşi la momentul admiterii era deja fluentă în engleză. „Stiam că în cariera mea vor urma multe rapoarte de scris, iar pentru aceasta aveam nevoie să cunosc limba engleză la un nivel superior”, adaugă Irina.

Tânăra povesteşte că deşi au fost doi ani de stres, oboseală, nopți nedormite, efortul a fost răsplătit pe măsură – a absolvit facultatea cu 10 pe linie, a primit numeroase diplome, burse, iar la ceremonia de absolvire a primit titlul de „Studentul anului 2017”.

Academia de poliție – puține ore de somn şi mult antrenament

După absolvirea facultății a fost angajată în Poliția americană de stat şi tot de atunci a început Academia de Poliție.

„Academia mi-a schimbat viața şi modul de gândire. Acolo am învățat cum să supraviețuiesc în patrulare. Am învățat că dacă eşti lovită, nu e sfârşitul lumii. Am învățat că sportul îmi este frate, iar lenevia – cel mai mare duşman. Am fost curentată, stropită cu spray lacrimogen, aruncată în apă, aruncată în ring să lupt cu băieți de d0uă ori mai voluminoși ca mine. Am învățat să conduc cu viteză, să folosesc pistolul şi mitraliera şi, cel mai important, am învățat să îmi cunosc valoarea şi să nu-mi fie frică de nimic”, mărturiseşte tânăra polițistă.

A obținut cetățenia americană după primul an de facultate (condiție crucială pentru a fi angajată în sistemul legislativ american) şi a aplicat la job chiar a doua zi după ce a primit paşaportul. A fost unul dintre cei 30 de cadeți selectați din 3000 de aplicanți. Pentru că vorbeşte rusa şi româna a preluat o parte din responsabilitățile Poliției legate de studenții din Europa de Est care vin să muncească sezonier pe plajă.

„Ajung acasă istovită, dar fericită pentru că îmi iubesc job-ul!”

Irina munceşte două săptămâni în tura de zi,  celelalte două în tura de noapte, iar ziua ei de muncă înseamnă 12 ore.

„Dacă lucrez în program de zi atunci eu mă trezesc la 3 dimineața și mă asigur că maşina de patrulare este pornită, ca mai apoi să accesez toate programele din laptop. Mă îmbrac în uniformă şi, uitându-mă în oglindă, îmi promit că ma voi întoarce acasă sănătoasă”, spune ea.

Povesteşte că cea mai mare provocare la serviciu a fost comunicarea prin coduri audio, însă s-a obisnuit rapid.

„Nu cunosc de dimineață cu ce cazuri voi interacționa, dar, în parte parte, avem un flux de furturi, accidente, alarme, transportarea  persoanelor cu dizabilități mentale. În prima mea săptămână de lucru, de exemplu, am fost trimisă la o sinucidere. Vă imaginați cât de şocată eram, mai ales că eram primul ofițer care a ajuns la locul faptei. Am încercat să las emoțiile la o parte si, în timp ce colegii mei nici nu au dorit să intre in cameră, eu am ajutat medicul legislativ să ridice corpul. Colegii mei au glumit atunci că am sânge rece, exact ca ruşii”, adaugă râzând Irina.

Deşi e la mii de km de casă, comunică zilnic cu părinții din Chişinău – „ei cunosc intensitatea job-ului meu şi mereu vor să se asigure că sunt bine”.

„Îmi este dor de sarmalele mamei şi zeama din carne de găină de casă. Abia aștept să revin în Moldova şi să-mi revăd întreaga familie”, a încheiat Irina discuția pe o notă optimistă.

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com