Industria tutunului prosperă în țările în care există multă corupție și debandadă. În astfel de sisteme este foarte ușor să blochezi sau să deformezi legi menite să protejeze populația de viciile care aduc moartea. În Republica Moldova această tactică a reușit în câteva rânduri. Industria tutunului este la fel de profitabilă și chiar mai mortală decât industria de armament. Deci nu e o problemă, într-un sistem corupt, să atragă de partea sa funcționari din diferite centre de putere. Piața mondială a tutunului este controlată de numai câteva corporații multinaționale care își cheltuiesc o mare parte din profit anume pe astfel de relații. La nivel global, afacerile cu țigări sunt estimate la peste 560 miliarde de dolari.
Amintiți-vă! Când eram mici, i-am auzit de nenumărate ori pe cei mai în vârstă spunând: „Medicul mi-a spus să fumez dacă mă dor dinții!”. Pe atunci, companiile de tutun plăteau medici, dentiști, și celebrități pentru ca produsul lor să fie cât mai acceptat. Atunci când în urma fumatului au început să se îmbolnăvească și să moară oameni, medicii și stomatologii au început să spună adevărul, să-și îndemne pacienții să lase fumatul și, în paralel, au cerut autorităților să aprobe legi care să protejeze populația.
Poteca spre lobby-ul parlamentar
Atunci, companiile de tutun au început să-și croiască pârtie spre legiuitorii din țările bântuite de corupție, pentru a putea beneficia de o legislație anti-tutun cât mai slabă, care să le permită o vizibilitate cât mai largă. Industria tutunului își dorește ca cetățenii să fumeze, ca țigările să fie ieftine, accesibile, atrăgătoare și ca, în unităţile comerciale, pachetele de ţigări să fie amplasate alături de bomboane şi alte mărfuri pentru copii, la nivelul ochilor acestora, pentru a crea iluzia că articolele din tutun sunt inofensive și bune de consum. “Adolescentul de astăzi este potenţialul client permanent de mâine. Marea majoritate a fumătorilor încep să fumeze în adolescenţă. Anume la această vârstă se face alegerea iniţială a brand-ului“, spunea, încă în 1981, Myron E. Johnson, cercetător în cadrul unei mari companii producătoare de țigări.
Astăzi, fumatul este una dintre principalele cauze de boală și de deces din lume. Consumul de tutun a devenit mai răspândit ca oricând, iar substanțele în sine au devenit mult mai periculoase decât au fost vreo dată în istoria acestei industrii. Fumatul este unul dintre cele mai groaznice lucruri posibile pe care un om le poate face contra corpului și minții proprii. Industria tutunului este interesată doar de profit, nu de oameni și de sănătatea lor. Conform datelor Ministerului Sănătății, anual, în Republica Moldova, sunt înregistrate peste 5600 de decese cauzate de fumul de țigară. Cifra este șocantă și obligă autoritățile să întreprindă măsuri, mai ales pentru a proteja nefumătorii și generația în creștere. Așa a apărut proiectul de Lege privind controlul tutunului, dezbătut astăzi în Parlamentul de la Chișinău. Adoptarea în statul New York a unei legi similare „privind protecţia de fumatul pasiv” a condus la faptul că, în 2004, numărul de spitalizări din cauza atacului de cord s-a redus cu 3.813 cazuri, ceea ce a permis economisirea a 56 milioane de dolari.
Va exista sau nu cvorum la ora 14.00 în Parlament?
Există un risc major ca proiectul legii ce urmează să fie votat astăzi în Legislativ să fie „stricat” prin amendamente servite de companiile de tutun grupurilor de lobby din Parlament. Există pericolul ca varianta votată a documentului să fie una sterilă, plină de excepții, așa cum s-a mai întâmplat și în anii precedenți. Dar există și riscul ca la ora 14.00, în Parlament să nu existe cvorum. Exponenții partidelor parlamentare au confirmat joi că vor vota proiectul, dar aproape toți au ținut să precizeze că „au fost formulate mai multe amendamente, unele dintre care au fost acceptate”. „Companiile din industria tutunului vor ca acest proiect de lege să arate ca cel din 2007, adică, să le fie păstrat dreptul de a face publicitate în locurile de comercializare, să li se permită în continuare activitățile de sponsorizare, fumatul în spații închise să fie și mai departe tolerat de lege și să nu fie aplicate pictograme pe pachetele de țigări așa cum e prevăzut în directiva UE – adică pictogramele să cuprindă 65% din suprafața pachetului de țigări”, explică expertul în cadrul Centrului de Politici și Analize în domeniul Sănătăţii (PAS), Ghenadie Țurcanu.
Dar Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE. Prin acest document, Moldova s-a angajat „să pună în aplicare imediat și în totalitate Convenția cadru a OMS privind controlul tutunului”, iar în relația cu Banca Mondială, Guvernul de la Chișinău s-a angajat, printr-un acord, să micșoreze consumul de tutun cu 1% la fiecare doi ani.
25% dintre moldoveni fumează la ora actuală. (Pentru comparație, în Australia fumează doar 15%, în Finlanda și Marea Britanie – 16%, în Irlanda – 18%.) 51% dintre bărbații moldoveni cu vârsta cuprinsă între 15-50 de ani fumează. 8% dintre femeile din Republica Moldova fumează. Cu 10 ani în urmă, acest ultim indicator era de 7%. Rezultă că tacticile companiilor de tutun de a atrage femeile din Moldova în rândul fumătorilor dau „roade”. Producătorii ademenesc femeile în rândul fumătorilor cu țigări „deosebite” – cu miros de vanilie, mentă sau căpșuni, creându-le iluzia că acestea nu sunt nocive. Există peste 100 de tipuri de țigări pentru dame, inclusiv în formă de ruj de buze – totul pentru a le determina să fumeze ca să fie „în pas cu moda”.
Ținta industriei tutunului – copiii și femeile
Mai grav, unele companii își „cultivă” viitorii consumatori din fragedă copilărie. Vă amintiți de ciocolatele în forma unor pachete de țigări? Publicitatea la țigări nu țintește în fumătorul de 25 de ani. Acesta e deja dependent. El deja este client fidel al companiilor de tutun. Cei din industria tutunului știu că acesta, în scurt timp, va lăsa fumatul ca urmare a bolilor care apar – că „se pregătește” să moară de cancer sau de alte boli asociate. Publicitatea pe care o vedem în locurile de comercializare a țigărilor, inclusiv la market, acolo unde achităm pentru produsele procurate, se adresează copiilor, în special fetelor, mamelor. Cine din familie merge cel mai des la cumpărături?
Vitrinele cu articolele din tutun, amplasate în locurile de vânzare, contribuie la sporirea acceptabilităţii sociale a fumatului şi reprezintă, pentru industria tutunului, un instrument de influenţare nu doar a fumătorilor, dar şi a persoanelor nefumătoare, inclusiv a celor care au renunţat la fumat.
Un alt specialist în vânzări din cadrul unei companii de tutun spunea în 1991: „Trebuie să asigurăm un asemenea aranjament pentru …. (marca de țigări pe care o promova – n.n.) în unităţile comerciale, pentru a profita de impulsivitatea cumpărătorilor. (…) Care locuri în unităţile comerciale sunt cele mai bune pentru publicitate și promovare? Cele care asigură o vizibilitate obsesivă”.
Iată de ce, prin proiectul ce urmează să fie votat astăzi în Parlament, autorii propun interzicerea în totalitate a publicității la produsele din tutun, fumatul în spații închise și semiînchise (indiferent dacă sunt sau nu cabine), dar și sponsorizările din partea companiilor din industria tutunului. Altfel spus, singura metodă pentru a ne proteja la sigur de fumatul pasiv este interzicerea completă (100%) a fumatului în toate locurile publice şi la locurile de muncă de tip închis, inclusiv în toate restaurantele, barurile şi alte instituţii din industria de agreement. Așadar, proiectul de document nu interzice fumatul, ci vine să-i protejeze pe nefumători, deoarece s-a demonstrat că fumatul pasiv în încăpere este mai periculos decât inhalarea fumului în timpul fumatului propriu-zis – numărul de substanțe chimice în fumul expirat de un fumător într-o încăpere închisă este de 7.000, în timp ce însăși fumătorul inspiră, odată cu fumul de țigară, 4000 de substanțe chimice. Vi le prezentăm doar pe cele mai periculoase:
1. Nichelul – un cancerigen uman extrem de toxic;
2. Amoniac – substanță folosită în curățenia casei;
3. Arsenic – utilizat în otrăvurile pentru șobolani;
4. Benzenul – utilizat în producerea de coloranți și de cauciuc sintetic;
5. Butan – gaz; utilizat în lichidul din brichete;
6. Monxid de carbon – gaz otrăvitor;
7. Cadmiu – utilizat în baterii;
8. Cianura – o otravă letală;
9. DDT – un insecticid interzis;
10. Etil furoat – provoacă leziuni hepatice;
11. Plumb – otrăvitor;
12. Formaldehida – utilizată pentru conservarea specimenelor moarte;
13. Metopren – insecticid;
14. Maltitol – îndulcitor pentru diabetici;
15. Naftalina – substanță toxică;
16. Metil de izocianat – după lansarea sa accidentală a ucis aproximativ 2.000 de oameni în Bhopal, India, în anul 1984;
17. Poloniu – element radioactiv care cauzează cancer;
18. Acetona – solvent extrem de nociv folosit în diluarea vopselelor;
De ce se opun companiile de tutun?
Companiile din industria tutunului sunt conștiente că după aprobarea acestui proiect de lege, numărul fumătorilor tineri, treptat, se va diminua. Pentru a-și menține profitul, ele vor fi nevoite să scumpească țigările. Este ultimul lucru pe care și-l doresc! Să ne amintim cât de mult s-au ieftinit țigările în timpul deprecierii leului moldovenesc, în februarie 2015, când 1 euro a ajuns să se vândă și cu 30 de lei… Atunci toate produsele s-au scumpit. Unele mărci renumite de țigări, însă, s-au ieftinit cu 25%. Așadar, în situație de criză, companiile de tutun reduc prețurile ca să nu-și piardă consumatorii – să nu le permită să renunțe la fumat. Uneori o fac chiar în detrimentul veniturilor. Ele se asigură astfel că, după ce criza va trece, acest consumator o să fumeze și o să le aducă venit încă cel puțin 20 de ani.
Un alt argument al oponenților proiectului de lege ce urmează să fie dezbătut și votat astăzi în Parlament este că după aplicarea noilor prevederi, restaurantele, barurile și alte localuri de agrement, în care nu se va mai putea fuma, vor suporta pierderi, deoarece fumătorii le vor evita. Fals! – spun experții. Acest mit a fost demontat de câțiva administratori de cafenele și restaurante din Chișinău care au interzis fumatul înainte ca legea să fie aprobată. Ei spun că numărul clienților chiar a crescut – aceștia vin la masă împreună cu întreaga familie, inclusiv cu copiii. Înainte preferau să mănânce acasă, pentru a-i proteja, astfel, pe cei mici de fumul de țigară. Apropo, potrivit ministrului adjunct al Sănătății, Svetlana Cotelea, 89% dintre moldoveni susțin interzicerea totală a fumatului în locuri publice. Cu toate acestea, până acum niciun concurent electoral nu a exploatat lozinca interzicerii fumatului în campaniile electorale. De ce oare?
Sponsorizări cu iz politic
Noul proiect de lege privind controlul tutunului interzice, de asemenea, sponsorizările din partea industriei tutunului. Aparent, companiile de tutun nu ar trebui să fie deranjate de această prevedere. Dar sunt! Programele de sponsorizate de către industria tutunului sunt concepute cu scopul de a îmbunătăţi imaginea publică și de a masca daunele majore aduse societății de această industrie. Să ne amintim cum un fost președinte al Republicii Moldova umbla prin țară la un moment dat și împărțea calculatoare pe la școli… Sau de darurile împărțite de politicieni copiilor de la orfelinate de 1 iunie (Ziua Internațională a Copiilor). Există suspiciuni rezonabile că o bună parte din acele cadouri sunt răsplata companiilor de tutun pentru menținerea unor prevederi nocive vizând piața produselor din tutun. Să nu uităm nici de tentația companiilor de tutun de a sponsoriza diferite evenimente sportive și culturale. Pe lângă faptul că, astfel, se încearcă umanizarea acestui business, undeva pe un panou publicitar va apărea neapărat sintagma: „Eveniment sponsorizat de „…” – producător de țigarete”. Or aceasta este publicitate curată, nu sponsorizare!
Pentru a afla poziția companiilor de tutun, care activează în Republica Moldova, față de proiectul de lege ce urmează să fie votat astăzi de Parlament, am transmis, încă pe data de 5 mai 2015, tuturor acestor companii scrisori recomandate cu o listă de întrebări. Am așteptat răspunsuri până în ultimul moment (la ora 14.00 proiectul legii privind controlul tutunului va fi examinat în Parlament). Ulterior, am încercat, fără succes, să discutăm la telefon cu reprezentanții acestor companii. Deoarece informația este un bun perisabil, am decis să publicăm judecățile de valoare de mai sus și rămânem în continuare în așteptarea răspunsurilor la întrebările noastre, adresate companiilor de tutun !
Autor: Elena Cioina
