Connect with us

Economie

Chiril Gaburici: Dorim suportul României în negocierile cu UE privind creșterea cotelor de export

Publicat

pe

„Dorim suportul părții române în negocierile cu Uniunea Europeană privind creșterea cotelor de export și diversificarea gamei de produse exportate”.

Solicitarea a fost făcută de ministrul Economie și Infrastructurii, Chiril Gaburici, la întrevederea cu delegația Comisiei Comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul României.

De asemenea, părțile au discutat despre armonizarea tarifelor de roaming și, ulterior, eliminarea acestora.

Referindu-se la punerea în aplicare a Acordului de Asociere/DCFTA cu UE, ministrul Chiril Gaburici a menționat că, comerțul extern al Republicii Moldova se orientează mai mult spre UE, care a devenit principalul partener comercial al țării noastre, cu o pondere de peste 65 la sută în cazul exporturilor și circa 50 la sută în cazul importurilor.

La fel, și numărul companiilor exportatoare s-a majorat cu 200 în ultimii doi ani, fiind în creștere constantă.

În context, Chiril Gaburici a apreciat suportul oferit Republicii Moldova de către țara vecină și a solicitat sprijinul părții române în dezvoltarea unor proiecte comune și acordarea unui schimb de experiențe pe mai multe platforme.

„ România este partenerul principal al țării noastre la capitolul comercial-economic, dar și susținătorul parcursului european de integrare prin alinierea la standardele europene și preluarea acquis-ului comunitar. Moldova este interesată de experiența României în promovarea diplomației economice, implementarea proiectelor în domeniul IT, comunicațiilor, în special privind operarea tehnică a Serviciului unic de urgență și consolidarea instituțională”, a afirmat Chiril Gaburici.

La rândul său, copreședintele Comisiei din partea Parlamentului României, Bogdan-Ionel Rodeanu, a reiterat faptul că România continuă să sprijine Republica Moldova în parcursul european și a apreciat impulsionarea relațiilor bilaterale de cooperare pe diverse domenii.

În acest sens, partea româna optează pentru realizarea proiectelor comune în economie, industrie, dezvoltare regională, energie, agricultură etc.

În mod special, Bogdan-Ionel Rodeanu s-a referit la finalizarea proiectelor de interconectare a Republicii Moldova la piața energetică europeană, precum și la sporirea eficienței mecanismelor de control în punctele de trecere a frontierei în vederea fluidizării fluxurilor de persoane, mijloace de transport și mărfuri

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe

Economie

Pavel Filip: Venirea BERD pe piața financiară din Moldova sporește credibilitatea sectorului bancar

Publicat

pe

De către

Proiectele Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în țara noastră, aflate deja în derulare, dar și cele de viitor au fost discutate, astăzi, de premierul Pavel Filip și directorul executiv al Departamentului Instituții Financiare BERD, Francis Malige.

„Mulțumesc echipei BERD pentru facilitarea aderării Băncii Transilvania la sectorul bancar din Moldova, precum și pentru participarea la Consorțiul Internațional, care intenționează să procure 41% din acțiunile băncii de importanță sistemică Moldova Agroindbank (MAIB). Aceste acțiuni sporesc credibilitatea sistemului bancar național”, a subliniat Pavel Filip.

Mâine urmează să aibă loc licitația privind vânzarea pachetului de acțiuni MAIB și semnarea contractului cu firma – câștigătoare.

Printre alte proiecte importante realizate de BERD în țara noastră au fost menționate – securitatea energetică, sprijinirea dezvoltării sectorului privat, dar și implementarea sistemului electronic de achiziții publice.

Pavel Filip a încurajat BERD să susțină în continuare agenda de reforme a Guvernului, care asigură rezultate tangibile pentru cetățeni și pentru economia națională.

„Avem o relație instituțională corectă cu BERD și vrem să consolidăm acest parteneriat în continuare. Avem grijă ca banii împrumutați de la instituțiile financiare să fie folosiți eficient și în domeniile în care avem nevoie”, a conchis prim-ministrul.

Directorul executiv al Departamentului Instituții Financiare al BERD, Francis Malige, a confirmat disponibilitatea băncii de a dezvolta cooperarea cu Republica Moldova în domeniile de interes comun, menționând importanța asigurării unui mediu investițional atractiv și a consolidării capacităților de implementare a proiectelor.

BERD a investit până acum în Republica Moldova peste 1,1 miliarde de euro în aproape 120 de proiecte în diverse domenii: infrastructură, eficiență energetică, sectorul bancar, industrie, comerț și agricultură.

În 2017, volumul operațiunilor financiare ale BERD în țara noastră a atins 130 milioane de euro.

Citește mai departe

Economie

TREND HUNTER: Împrumuturile interne și fiscul – colacul de salvare pentru bugetul țării

Publicat

pe

De către

Pentru anul 2018 Guvernul a planificat în Bugetul Public Național 8,3 miliarde lei din împrumuturi și granturi. Inițial se preconiza doar contractarea împrumuturilor externe în volum de 5,6 miliarde lei, iar împrumuturile interne chiar se estima o reducere cu 0,1 miliarde lei, scrie pe blogul său economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

În luna mai experții IDIS Viitorul au arătat că, de fapt, la capitolul granturi ca și-n anii precedenți există riscuri majore de a nu le primi. Prognoza pentru 2018 era că din granturi se va reuși acumulare maxim a 900 milioane lei, sau cu 1,9 miliarde lei mai puțin decât sa planificat.

Aceleași rezerve erau și la contractarea de împrumuturi externe, deoarece experiența anilor 2017-2017 au arătat că și volume mult mai mici de împrumuturi guvernul reușea să le execute la maxim 60-70% din estimări.

În luna iulie guvernul a rectificat în scădere acumulările din granturi și împrumuturi reducându-le cu 0,9 miliarde lei, până la nivelul de 7,4 miliarde lei. Totodată, guvernul a regândit politica împrumuturilor pentru necesitățile bugetare, astfel a redus cu 2 miliarde lei împrumuturile externe, și a majorat cu 1,9 miliarde lei intenția de a se împrumuta pe intern.

Însă, la finele lunii august, din granturi și împrumuturi guvernul a reușit să acumuleze doar 830 milioane lei, cea ce reprezintă doar 10% din planificările inițiale.

În această perioadă pe extern guvernul a reușit să împrumute doar sumele necesare pentru întoarcerea datoriilor externe din anii precedenți.

Astfel ,au fost contractate 1,6 miliarde lei împrumuturi, din care 1,5 miliarde au fost achitate pentru împrumuturile din anii precedenți. Drept rezultat împrumuturile nete pentru primele 8 luni ale anului au constituit doar 107 milioane lei sau mai puțin de 2% din suma inițial planificată.

Din acest motiv s-a accelerat procesul de contractare a împrumuturile pe piața internă.

Trebuie de menționat, conjunctura internă este una extrem de favorabilă. Astfel băncile în prezent au un surplus de lichidități de 15 miliarde lei, bani pe care BNM le ține pe conturile sale sub formă de rezerve obligatorii și achită o dobândă de 3,5% anual cea ce va însemna peste 500 milioane lei dobândă în acest an.

Potrivit expertului, din acest punct de vedere mai bine aceste surse financiare care stau „moarte” la BNM să fie utilizate de guvern.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, în acest an în cea mai favorabilă conjunctură guvernul va reuși să acumuleze din granturi și împrumuturi maxim 3,2 miliarde lei, cea ce creează o gaură bugetară față de planificările inițiale de 5 miliarde lei.

Cum urmează de a fi acoperită această gaură?

  1. Din veniturile fiscale suplimentar acumulate. În 2017 motorul creșterii veniturilor fiscale a fost Serviciul Vamal, care prin proceduri administrative a permis creșterea veniturilor bugetare. În acest an locomotiva creșterii veniturilor fiscale revine Inspectoratului Fiscal. Chiar dacă facilitățile oferite de guvernare la impozitul pe venit a persoanelor fizice și asigurările sociale, vor aduce pierderi financiare în Bugetul Public național, totuși în acest an veniturile fiscale vor fi cu cel puțin 3 miliarde lei mai mari, decât a fost planificat inițial.
  2. Împrumutul suplimentar pe piața internă. În opinia noastră în conjunctura actuală, guvernul fără careva riscuri, poate majora împrumuturile de pe piața internă cu încă 1,2 miliarde lei, până la nivelul de 3 miliarde lei
  3. Optimizarea cheltuielilor. Din gaura de 5 miliarde lei care s-a format datorită lipsei de finanțare externă, guvernul destul de ușor poate acoperi 4,2 miliarde din veniturile fiscale și împrumuturi suplimentare de pe piața internă. Gaura de 800 milioane cel mai oportun ar trebui să fie acoperită prin reducerea cheltuielilor curente și de personal.

Conjunctura internă favorabilă, permite guvernului să rezolve problema bugetară din 2018 în condițiile unei izolări externe. Însă această politică cu certitudine este una pe termen scurt și ar fi iresponsabil să mizăm pe ea.

Autoritățile statului trebuie să depună toate eforturile pentru a debloca finanțarea externă în special din granturi.

Moldova al 4-lea an la rând obține suport financiar extern sub formă de granturi mult mai puțin decât își planifică, însă ratările de oportunități sunt și mai mari. Astfel, dacă Moldova menținea nivelul de 3,6% din PIB venituri din granturi realizat în 2014, atunci în ultimii 4 ani Moldova trebuia să beneficieze de 20 miliarde lei suport financiar extern de la partenerii noștri sub formă de granturi. În realitate suportul pentru acești ani va fi de maxim 5,2 miliarde lei, cea ce înseamnă ratări de circa 15 miliarde lei.

Citește mai departe

Economie

27 miliarde acumulate la bugetul public național în 9 luni, în creștere cu 3,7 miliarde față de aceeași perioadă a 2017

Publicat

pe

De către

Veniturile acumulate de Serviciul Fiscal de Stat la Bugetul public național (BPN) în 9 luni ale anului 2018 au crescut, comparativ cu perioada similară a anului 2017 cu 15,4%.

Astfel, în perioada de referință au fost înregistrate încasări în sumă de 27,4 miliarde lei, ceea ce constituie o creștere cu 3,7 miliarde lei față de perioada similară a anului trecut, anunță SFS.

În consecinţă, sarcina la Bugetul public național a fost supra executată cu peste 1,8 miliarde lei, sau cu 7,3%.

La Bugetul de stat, pe parcursul a 9 luni ale anului curent au fost încasate 12,3 miliarde lei, ceea ce constituie cu 1,8 miliarde lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului 2017, sau o creștere de 17,3%.

La Bugetele locale s-au înregistrat încasări de 2,8 miliarde lei, ceea ce reprezintă cu 343,0 milioane lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent sau cu 13,7%.

La Bugetul asigurărilor sociale de stat, în perioada menționată, au fost încasate 9,3 miliarde lei, ceea ce constituie cu 1,1 miliarde lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent, sau o creștere de 13,8%.

La Fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală s-au acumulat 2,9 miliarde lei, ceea ce constituie cu 358,6 milioane lei mai mult în comparație cu perioada similară a anului precedent sau cu 14,1%.

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com