La 22 februarie, Consiliul de Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeana va supune aprobarii Planul bilateral de Actiuni, preconizat spre realizare pentru perioada 2005-
 |
2007. Am dialogat cu Ian Boag, seful Delegatiei Comisiei Europene in Republica Moldova cu sediul la Kiev, pentru a afla cum va beneficia tara noastra de pe urma aprobarii acestui document si cum se vor schimba relatiile contractuale dintre Moldova si organizatia de la Bruxelles.
– Ce va insemna, de fapt, acest Plan de Actiuni pentru tara noastra?
– Planul de Actiuni Republica Moldova – Uniunea Europeana este o parte vitala a Politicii Europene de Vecinatate, care a fost lansata in mai 2004 pentru a face fata provocarilor si oportunitatilor oferite de extinderea organizatiei. Aceasta Politica de Vecinatate ofera un cadru de lucru ambitios, dar, totodata, realist pentru crearea unui parteneriat si a unui angajament bilateral bazat pe valori comune. Planul de Actiuni reprezinta anume un instrument practic pentru realizarea acestui obiectiv. in cele trei compartimente ale documentului noi identificam, mai intii, perspectivele, apoi prioritatile si, ulterior, pasii si masurile concrete pe care urmeaza sa le intreprindem pentru a realiza ce ne-am propus. Explicat intr-un limbaj mai simplu, Planul de Actiuni este o lista cu lucruri care urmeaza sa fie facute de catre ambele parti. Pentru cititori o sa exemplific. Implementarea acestui Plan va stimula reformele economice si politice, va incuraja si sprijini obiectivele Moldovei pentru integrarea mai aprofundata in structurile europene sociale si economice. Implementarea va grabi considerabil ajustarea legislatiei, normelor si standardelor nationale la cele comunitare.
– Autoritatile Moldovei afirma ca Moldova va obtine statutul de membru asociat dupa finalizarea implementarii Planului de Actiuni. Este aceasta o perspectiva realista?
– Cred ca ar trebui sa luam lucrurile treptat. Uniunea Europeana recunoaste aspiratiile europene ale Moldovei si, desigur, moldovenii au dreptul sa-si doreasca sa devina cetateni europeni. Uniunea Europeana priveste pozitiv dorinta altor state de a ni se alatura, caci aceasta demonstreaza ca ei isi doresc sa impartaseasca valorile si obiectivele Uniunii. Dreptul de a solicita statutul de membru al Uniunii Europene este consfintit in Tratatele UE si in primul articol din Noua Constitutie Europeana, document care urmeaza a fi ratificat pina la sfirsitul lui 2006: „Uniunea va fi deschisa tuturor statelor europene care respecta valorile organizatiei si se angajeaza sa le promovam impreuna”. Acum insa trebuie sa fim realisti. in acest moment, nici Uniunea Europeana, nici Moldova nu sint pregatite sa discute posibilitatea aderarii la UE. Obiectivul suprem al Moldovei pentru moment ar trebui sa fie implementarea Politicii Europene de Vecinatate si a Planului de Actiuni. Noi sintem dispusi sa va acordam asistenta in procesul de reformare stipulat in cadrul Planului. Sintem gata sa consideram posibilitatea unei noi relatii contractuale cu Moldova, dupa ce vor fi indeplinite obiectivele Planului de Actiuni. Aceasta perioada de trecere spre o noua relatie va depinde in mare parte de angajamentul Moldovei in implementarea prevederilor Planului.
– Care domenii le considera UE problematice in Moldova si cum va fi directionata asistenta UE pentru imbunatatirea acestora?
– inca inainte de a ne asuma acest angajament pe care il reprezinta Planul de Actiuni, am examinat cu atentie relatiile bilaterale cu Moldova, iar concluziile le-am reflectat in raportul pe tara al Moldovei realizat de Comisia Europeana in mai 2004. in acel document Comisia descrie situatia curenta in domenii particulare de interes precum democratia, functionarea justitiei si drepturile omului. Acestea sunt sectoare in care Uniunea Europeana ar vrea sa vada careva schimbari si in Planul de Actiuni propunem masuri concrete pentru a redresa situatia. Sa va dau un singur exemplu. Functionarea justitiei este elementul de baza pentru existenta democratiei si crearea economiei de piata, dar Moldova inca nu a atins acest nivel. Trebuie sa fie asigurata independenta, impartialitatea si eficienta sistemului judiciar, inclusiv procedura de numire si promovare a judecatorilor, drepturile lor si obligatiile. Suna destul de tehnic, ca sa zic asa, dar este absolut esential, daca Moldova vrea sa realizeze progrese in ceea ce priveste alinierea la standardele europene.
– Care este nivelul actual al asistentei acordate tarii noastre de catre UE si cum se va modifica aceasta odata cu realizarea Planului de Actiuni?
– Cooperarea Uniunii Europene cu Republica Moldova a crescut ferm pe parcursul ultimilor ani. Astazi Moldova beneficiaza in principal din doua surse: Programul TACIS si programe specializate precum cel pentru Securitatea Alimentara. intre 1991-2004 TACIS a alocat Moldovei 120 milioane de euro. Pentru 2005-2006 preconizam alocarea sumei de 42 milioane de euro. Acesti bani vor fi destinati pentru redresarea consecintelor sociale ale tranzitiei, pentru sustinerea sectorului privat, dezvoltarea economica si implementarea reformelor institutionale, legale si administrative. Aceasta va include asistenta acordata Moldovei pentru implementarea Planului de Actiuni si Acordului de Parteneriat si Cooperare. Poate suna foarte abstract, dar chiar si esenta acestei asistente tehnice este de a aduce prosperitate si siguranta sociala pentru fiecare cetatean moldovean in parte si pentru apropierea Moldovei de Uniunea Europeana. Prin Programul TACIS Tempus noi am sustinut peste 20 de universitati si am finantat peste 300 de vizite ale profesorilor si studentilor moldoveni in universitatile europene. Trebuie sa mentionez, totodata, ca asistenta noastra pentru Moldova este directionata uneori prin structuri guvernamentale, organizatii non guvernamentale, societate civila si initiative locale. Pe linga Programul TACIS national, Moldova mai continua sa beneficieze si de Programul regional, si de facilitati in cadrul Programului de Vecinatate, care prevede 10 milioane de euro pentru cooperarea transfrontaliera si regionala, indeosebi pentru managementul frontierei, gestionarea migratiei si azilului de persoane. Ba mai mult, noi vom continua sa ajutam Moldova in combaterea saraciei. Speram sa putem acorda Moldovei in urmatorii trei ani si cca 29 milioane de euro pentru Programul de Securitate Alimentara (PSA). Aceasta, insa, depinde daca reusiti sa reformati criteriile macro-economice. incepind cu 2007, Comisia Europeana urmeaza sa aplice in practica un nou mecanism de finantare: Instrumentul de Vecinatate Europeana si Parteneriat (IVEP), care va eficientiza modalitatea in care gestionam cooperarea noastra.
– Cum vor facilita Politica de Vecinatate si Planul de Actiuni circulatia cetatenilor moldoveni pe teritoriul Uniunii Europene?
– Pentru Uniunea Europeana circulatia libera a cetatenilor reprezinta unul dintre elementele principale, iar in cadrul Politicii Europeane de Vecinatate noi cautam noi modalitati de a facilita circulatia cetatenilor si muncitorilor pe teritoriul statelor UE. Noi constientizam faptul ca pentru cetatenii Moldovei acesta este un subiect de o importanta deosebita. Noi am inclus in Planul de Actiuni si necesitatea de a stabili discutii constructive privind cooperarea in ceea ce priveste vizele, inclusiv un schimb de opinii cu privire la posibilitatea de a facilita obtinerea vizelor in conformitate cu „aquis-ul”, care constituie miezul legislatiei europene.
– Vom avea, totusi, o reprezentanta a Uniunii Europene la Chisinau?
– Pot sa va asigur, Comisia Europeana ramine atasata angajamentului de a deschide o delegatie la Chisinau in acest an. Aceasta va fi si reafirmarea angajamentului deosebit pe care il atribuim relatiilor cu Moldova.
– Cum va actiona Uniunea Europeana in ceea ce priveste solutionarea conflictului de pe Nistru?
– Uniunea Europeana sustine pozitia oficiala a Moldovei si la fel considera ca solutionarea conflictului transnistrean este o problema de prioritate majora pentru pacea si stabilitatea regionala. UE este angajata sa sustina Moldova in procesul de solutionare a diferendului din Transnistria cu conditia ca sa fie respectate suveranitatea si integritatea teritoriala a Moldovei. Noi incurajam Moldova sa se angajeze in procesul de mediere.
– Vor influenta alegerile parlamentare din martie atitudinea institutiilor europene fata de tara noastra?
– Aceste alegeri, la fel ca si cele din Ucraina, vor fi extrem de importante pentru relatiile noastre ulterioare. Noi urmarim cu atentie pregatirea pentru scrutinul legislativ de la inceputul primaverii si asteptam sa vedem un comportament democratic, in conformitate cu standardele europene si speram ca autoritatile vor inlatura neregulile enuntate de catre OSCE. Administratia de la Chisinau si-a asumat aceasta sarcina si in Planul de Actiuni.
– Se va implica UE in gestionarea frontierei moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean? Putem spera la careva progres acum ca la Kiev s-au schimbat elitele conducatoare?
– Uniunea Europeana deja este implicata la frontiera moldo-ucraineana. Comisia Europeana a initiat intilniri trilaterale cu responsabili din partea Moldovei si ai Ucrainei, pentru a eficientiza controlul la frontiera si vama. in citeva saptamini vor demara intrevederile de lucru privind controlul mixt la frontiera, precum si un studiu de fezabilitate in ceea ce priveste introducerea unui sistem informational care ar monitoriza circulatia marfurilor. UE, desigur, spera ca noile autoritati de la Kiev vor adopta un dialog constructiv, de pe urma caruia ar beneficia ambele tari.
– Va fi Uniunea Europeana mai activa aici, dupa ce frontiera europeana va ajunge la Prut?
– Este doar normal ca relatiile noastre sa se intensifice atunci cind frontiera Uniunii Europene se va apropia de Moldova. Din punct de vedere politic, este cu siguranta important faptul ca presedintele romin Traian Basescu, prin efectuarea primei sale vizite oficiale la Chisinau, a demonstrat clar ca Rominia va fi cel mai mare sustinator al Moldovei cind va fi membra a UE. Sint convins ca Moldova va beneficia de experienta europeana a Rominiei, la fel cum s-a intimplat in cazul Poloniei in raport cu Ucraina. Moldova trebuie sa sesizeze aceasta oportunitate si sa o aprecieze drept un stimul si un imbold pentru a obtine cit mai rapid un progres in aplicarea Planului de Actiuni.
Interviu realizat de catre Diana LUNGU
