Connect with us

Cultură

Cele mai bune animații din toată lumea revin la Chișinău cu Anim’est

Publicat

pe

Anim’est, unicul festival de film de animație care-i aduce pe copii și adulți într-o sală de cinema, revine pe marile ecrane de la Chișinău cu cele mai apreciate filme din ultimii ani. Cea de-a șaptea ediție a Festivalului Internațional de Film de Animație va avea loc în perioada 26-29 octombrie, la Cinematograful Odeon.

Filmul din deschidere, „Ma vie de courgette” (Viața mea de dovlecel), a fost apreciat ca cel mai bun film animat european la Premiile Academiei Europene de Film în 2016, a luat premiul publicului la Annecy, iar în acest an a fost numit Cel mai bun lungmetraj de animație la Premiile César, în Franța.

Pelicula spune povestea unui băiețel de nouă ani care, după moartea neașteptată a mamei sale, se împrietenește cu un polițist amabil, Raymond. Acesta îl duce la orfelinatul plin de copii de aceeași vârstă, unde băiețelul nu prea-și găsește locul. Totuși, în scurt timp, puștiul va vedea că-i merge din ce în ce mai bine.

Anim’est n-ar putea reveni la Chișinău fără două dintre cele mai așteptate evenimente din agenda festivalului, dedicate publicului adult amator de horror, imagini șocante și lipsit de inhibiții. Este vorba, desigur, de Trippy și Creepy Animation Night.

După cum obișnuiește de fiecare dată, programul Trippy Animation Night vine să scoată publicul din zona de confort.

Curatorul și gazda nopții de animații bizare și neconvenționale, olandezul Michael Helmerhorst, vine cu o selecție de animații fast & furious, videoclipuri psihedelice și reclame șocante, culese din arhive rare sau adunate de pe generosul YouTube. Sideshow FeeaksDrug Abuse & Other ExperimentsDark City Dames sau Splatter & Gore sunt doar câteva dintre subtemele programului de două ore destinat exclusiv publicului cu vârsta de peste 18 ani. Trippy Animation Night va avea loc în a doua zi de festival, cu începere de la ora 23.00, la Cinematograful Odeon.

În acest an, vedeta Festivalului Internațional de Film de Animație Anim’est, Creepy Animation Night, vine la Chișinău cu un program special. Noaptea scurtmetrajelor bizare, inedite, sumbre sau horror va fi precedată de un performance semnat DIOSA, un proiect unic în peisajul autohton, inițiat de compozitoarea și dirijoarea Simona Strungaru.

Este vorba despre un concept muzical complex, care îmbină muzica clasică prin elemente de orchestrație complexă cu procedee componistice specifice diverselor perioade din istoria muzicii și elemente de muzică electronică actuală. Din proiect fac parte Simona Strungaru (dirijor, pian), Gabriela Petecilă (flaut), Bogdan Gugu (clarinet), Iulian Nițică (contrafagot), Sebastian Burneci (trompetă), Cristian Lăbuș (trombon bas) și Natalia Pancec (vioară).

Proiectul lansat în cadrul Creepy Animation Night va fi însoțit de vizualurile realizate la ediția a VIII-a a atelierului intensiv de animație Animation Worksheep, organizat de Anim’est, și va avea ca tematică ideea de sfârșitul zilei și al timpului, la miezul nopții, când se trezesc la viață creaturi bizare și se dezlănțuie evenimente neașteptate, înspăimântătoare. Creepy Animation Night va avea loc pe 28 octombrie, la ora 23.00, la Cinematograful Odeon.

Cea de-a șaptea ediție a Festivalului Internațional de Film de Animație Anim’est va avea loc în perioada 26-29 octombrie 2017, la Cinematograful Odeon. Biletele vor putea fi achiziționate în curând pe site-ul www.iticket.md și vor fi disponibile, de asemenea, în cinematograf, pe tot parcursul festivalului.

Festivalul Internațional de Film de Animație Anim’est, membru al rețelei paneuropene Cartoon, este organizat de Asociațiile Este’n’est și ALTFilm și finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, Centrul Național la Cinematografiei din România, Ministerul Pentru Românii de Pretutindeni, Japan Foundation, Ministerul Culturii în Republica Moldova și Primăria Municipiului Chișinău.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Cultură

Top 12 tradiții de Paște pe care nu le știai

Publicat

pe

Ziua învierii lui Hristos este una dintre cele mai importante sărbători religioase. Dar ce fel de sărbătoare vine fără tradiții adunate de-a lungul timpului? Unele îndrăgite, altele ignorate sau chiar lăsate uitării din varii motive.

În continuare vă prezentăm topul a 15 tradiții în spațiul românesc, adunate de antropologi și sociologi din republica Moldova și România.

1.

Există un adevărat ritual al vopsirii ouălor. Dintre acestea unul se păstrează la icoană, pentru apărarea familiei de duhuri rele și stihiile naturii. Peste un an, oul este îngropat în fața pragului casei/al grajdului sau la strungă, unde se mulg oile. Ouăle fac parte și din ofrandele (jertfele) pentru morți. Acestea sunt alese la mijlocul postului mare –„niezu păreții, în ziua de Tânda. Femeile cată ouăle de bănuț, cele cu rod sunt puse sub cloșcă, cele fără rod se lasă pentru Paști”.

2.

Pasca este consumată în zilele de Paști de membrii familiei pentru revigorarea forţelor. Din pasca sfinţită se dă la păsări şi animale.

3.

Găina sfințită de Paști este considerată sacră. Sacre sunt considerate și oasele rămase. „Se sfințește o găină, oasele nu trebuie aruncate, se îngroapă sub treucă (vas din care mănâncă sau beau apă animalele). Oaspeții casei nu au parte de carne din găina sfințită. Doar cei ai casei au voie să mănânce din ea.

Sursă: bgvr.wordpress.com

4.

Mielul fript se pregătește conform obiceiului descris în Vechiul Testament: „Jertfa arsă pe foc, întru miros de bună mireasmă Domnului”. Pentru creștini, mielul de lapte simbolizează animalul sacrificat cu ocazia Paștelui.

5.

Sarea sfinţită la Paşti se toarnă în fântână.

6.

Conform datinii, de sărbătorile mari ale anului: Anul Nou și Paște, oamenii trebuie să se îmbrace cu haine noi sau cel puțin cu cămașă nouă. De aici a apărut și zicalele „Paștele se face în coji de ouă și în haine nouă” sau „Omul sărac atunci face Paștele, când îmbracă haină nouă”.

7.

Sursa: activenews.ro

În trecut, oamenii ieșeau de Paște în sat să se dea în scrânciobul mare. Leagănul a prezentat un prilej ideal pentru împrietenirea tinerilor, intrând în strânsă legătură cu hora de la sărbători. În unele sate, invitatul fetelor mari la joc era urmat de datul în scrânciob, ceea ce însemna o treaptă nouă în pregătirile pentru mariaj. Totodată, scrânciobul concentra un simbolism religios, magic, cu semnificații distincte legate de primăvară și de întemeierea unei noi familii.

8.

În sâmbăta Paștilor,  gospodina casei trebuie să meargă cu mâinile pline de aluat și să le șteargă de pomi, care apoi vor rodi.

9.

Împreună cu inul, cânepa era cea mai importantă plantă textilă pentru români, beneficiind de o atenție deosebită în Moldova. Fetele și flăcăii băteau toaca în ziua de Paști, ca să aibă recoltă bună și cânepă să fie moale ca mătasea. În alte părți, cu același scop, fetele și nevestele trăgeau clopotul. De dragul unei recolte bine depuneau „eforturi” nu doar tinerii. Moșnegii și babele, de exemplu, se dădeau în scrânciob – „c’apu crești cânepa”.

10.

Sărutarea mâinii și gurii între maturi, în Postul Mare de dinaintea Paștilor, era interzisă.

11.

În a treia zi de Paști, conform vechii tradiții, sau și mai târziu dacă era secetă, fetițele umblau cu Paparuda prin sate și toată lumea ieșea pe la fântâni să le stropească cu apă în timp ce dansau și cântau, după care le răsplăteau cu bucate, ca să cheme ploaia.

12.

În trecut, comunitatea românească din nord-vestul Bulgariei se aduna a doua zi de Paști la o mănăstire ortodoxă foarte veche. Ei obișnuiau să danseze hora morții în amintirea tuturor tinerilor care au murit în anul precedent.

Bibliografie:

  1. Tradiţii şi obiceiuri ale aromânilor din localitatea Camena, judeţul Tulcea, de Tănase Bujduveanu
  2. Alimentația din s. Boldurești, Nisporeni (contribuții etnografice la monografia satului), de Maria Ciocanu
  3. Ori te poartă cum ți-i vorba, ori vorbește cum ți-i portul (despre modalitățile de menținere a statutuui social în societatea tradițională), de Vera Buzilă
  4. Tradiții și obiceiuri calendaristice din comuna Mileștii Mici, de protoiereul Manole Brihuneț
  5. Salutul în practica etichetei tradiționale. Formularea problemelor de cercetare, de Varvara Buzilă
  6. Prolegomene la jocurile cu măști, Lucian-Valeriu Lefter
  7. Pomicultura din orașele Moldovei (sec. XVI-XVII) văzută din perspectiva istorică și etnografică, de Nicolae Dudnicenco
  8. Fântânile în sistemul de valori al culturii populare, de Varvara Buzilă
  9. Albotina – loc spiritual și reper identitar pentru românii timoceni din Bulgaria, de Emil Țârcomnicu
Citește mai departe

Cultură

A fost inaugurată placa comemorativă în memoria pictorului Mihail Grecu

Publicat

pe

De către

O placă comemorativă în memoria pictorului Mihail Grecu a fost instalată astăzi pe fațada imobilului în care a locuit, din strada Matei Basarab, nr. 5/1, din municipiul Chișinău. Evenimentul face parte din suita de acțiuni întreprinse în scopul eternizării memoriei sale, cu atât mai mult că la 9 aprilie se împlinesc 20 ani de la trecerea în neființă a acestuia.

Autorii plăcii comemorative sunt sculptorii Victor Macovei și Ruslan Tihonciuc, membri ai Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova, autori a numeroase monumente de for public din municipiul Chișinău, Ungheni, Criuleni.

Cheltuielile pentru executarea și instalarea au fost acoperite din contul  și  în  limitele mijloacelor  financiare  ale  Primăriei municipiului Chișinău și Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.

Artistul plastic Mihail Grecu (22.11.1916 – 09.04.1998) s-a remarcat pe parcursul vieții ca fiind un pictor inovator, care a revoluționat artele plastice nu doar din Republica Moldova, dar și din întreg spațiul ex-sovietic.

Creația marelui plastician este recunoscută și apreciată în multe țări, operele sale făcând parte din colecțiile celor mai importante muzee. Considerat un colorist pasionat, căutător de armonii inedite, pictura lui Mihai Grecu prezintă interes și prin inovații tehnologice. Maestru Emerit al Artei, Artist al Poporului, Cavaler al „Ordinului Republicii”, Membru de Onoare al Academiei de Științe a Republicii Moldova, Mihail Grecu rămâne unul dintre cei mai apreciați artiști atât de critici, cât și de public.

Citește mai departe

Cultură

I’m back. Arnold Schwarzenegger, operat de urgenţă pe cord deschis. Ce spun medicii despre starea sa

Publicat

pe

De către

Arnold Schwarzenegger, în vârstă de 70 de ani, a fost operat de urgenţă pe cord deschis, joi, după ce a suferit o serie de complicaţii medicale. Primele cuvinte ale lui Schwarzenegger după operație au fost ”M-am întors!”.

Actorul de origine austriacă şi fostul guvernator al statului California a ajuns de urgenţă joi la spitalul Cedars-Sinai din LA, unde ar fi urmat să îi fie înlocuită o valvă de la inimă, dar a suferit complicaţii.

Ca urmare a evoluţiei nefavorabile, medicii au decis să-l opereze de urgenţă şi intervenţia a durat câteva ore. Starul din ” Terminator” se recuperează, fiind în stare stabilă.

Purtătorul de cuvând al statului a anunțat pe contul său de Twitter că Schwarzenegger, în vârstă de 70 de ani, s-a trezit și starea sa este bună. ”S-a trezit, iar primele sale cuvinte au fost: M-am întors”, a spus Daniel Ketchell.

Cuvintele ”M-am întors” sunt o referire la celebra replică rostită de personajul interpretat de Schwarzenegger în celebrul său film ”The Terminator 2” – ”I’ll be back” (Mă voi întoarce).

În urmă cu câţiva ani, actorul mărturisea că suferă de o malformaţie cardiovasculară congenitală, moştenită de la mama sa. Din acest motiv, a şi fost operat de mai multe ori în ultimii ani.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele Știri

Economie13 ore în urmă

Concluziile deputatului european Siegfried Mureșan, după ce a văzut cum au fost cheltuiți banii europeni în Moldova

„În cazul în care condițiile solicitate de Uniunea Europeană ar fi fost îndeplinite de către autoritățile de la Chișinău, asistența...

Social14 ore în urmă

Igor Dodon solicită Guvernului să repare complexul “Eternitate”: Dacă nu sunt bani, voi demara o campanie socială

Președintele Igor Dodon solicită Guvernului să repare complexul “Eternitate” întrucât, potrivit lui, prezintă “un pericol real” pentru sănătatea și viața...

Social16 ore în urmă

3400 moldoveni care au plecat în toate colțurile lumii au contribuit cu 1,1 milioane lei pentru dezvoltarea localităților de baștină

3400 de moldoveni care au plecat din localitățile de baștină în toate colțurile lumii au contribuit cu 1,1 milioane de...

Social16 ore în urmă

Terorizau locuitorii raioanelor de nord: Cinci bărbați, reţinuţi pentru furturi din locuinţe. Prejudiciul se estimează la 1 000 000 lei

Cinci bărbați, cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani, membri ai unui grup criminal, au fost reţinuţi pentru...

Cultură16 ore în urmă

Top 12 tradiții de Paște pe care nu le știai

Ziua învierii lui Hristos este una dintre cele mai importante sărbători religioase. Dar ce fel de sărbătoare vine fără tradiții...

Social17 ore în urmă

Un medic de la Institutul Mamei şi Copilului va fi judecat. A operat o femeie, dar i-a cauzat o leziune care ar fi dus la pierderea rinichiului

Şefa secţiei ginecologie chirurgicală din cadrul IMSP Institutul Mamei şi Copilului riscă până la 3 ani închisoare cu privarea de...

Justiție18 ore în urmă

Un bărbat din Ialoveni, condamnat la 19 ani închisoare. A obligat o femeie cu doi copii să cerșească timp de șase ani în Rusia

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a condamnat un bărbat din Ialoveni, în vârstă de 48 de ani, la 19 ani închisoare,...

Advertisement

Opinii