Potrivit tradiţiei, Mănăstirea Govora apare în arealul spiritual al Ţării Româneşti printre primele, fiind ridicată în secolele XIV şi XV, sub domnia lui Vlad Dracul. Totuşi, nu se ştie când a fost pusă crucea pentru sfinţirea sfântului locaş. În 1440 a fost distrusă de boierul Albu cel Mare, iar între 1492 – 1496 este refăcută de Vlad Călugărul şi Radu cel Mare. Mănăstirea, la acele vremuri, ajunge să fie una din cele mai bogate şi un locaş de închinăciune cu cei mai mulţi monahi cărturari. Pe timpul domniei lui Matei Basarab, la Govora funcţiona şi o tipografie, la care printre multe volume a fost tipărită şi prima carte de legi în limba română – „Pravila cea mică”, în anul 1640.

Cele mai frumoase şi emoţionante sărbători pentru obştile monahale, dar şi pentru pelerinii care ajung la o mănăstire sau alta sunt hramurile. De trăiri de neuitat vor avea parte creştini ce vor merge să se roage la mănăstirile basarabene, care pe 28 august o vor prăznui pe Fecioara Maria. De luminata sărbătoare – Adormirea Maicii Domnului, stil vechi, mai multe mănăstiri dintre Prut şi Nistru îşi vor serba hramul.