Connect with us

Justiție

Casa soacrei lui Alexandru Covali, alias „Şalun”, confiscată în folosul statului. A fost utilizată la trafic de persoane

Publicat

pe

După multiple şedinţe, dezbateri şi contestaţii, Procuratura Generală a convins magistraţii Curţii de Apel Chişinău asupra necesităţii confiscării speciale a imobilului din strada Drumul Taberei, 25 din capitală, care a fost utilizat la comiterea infracţiunilor de trafic de persoane.

Aceasta după ce, în primăvara acestui an, două cetăţence ale Republicii Moldova şi una a Israelului au fost condamnate la câte 12, 5 şi, respectiv 7 ani de închisoare pentru crearea unui grup criminal organizat, specializat în trafic de copii şi proxenetism.

Potrivit Procuraturii Generale, în perioada anilor 2009 – 2014, inculpatele au îndemnat şi recrutat pentru practicarea prostituţiei mai multe tinere, printre care şi minore. Toată „afacerea” avea loc într-o casă de pe str. Drumul Taberei din capitală, care-i aparţinea uneia dintre inculpate – cetăţeancă a Israelului (soacra lui Alexandru Covali, alias „Şalun” – capul grupării criminale, condamnat în anul 2010 la 19 ani închisoare).

Potrivit schemei deconspirate în cursul urmăririi penale, inculpatele recrutau victimele din familii social vulnerabile, după care le determinau să practice prostituţia. În unele cazuri, victimele erau îndemnate să se prostitueze de către taximetrişti, care le transportau direct în localul închiriat de inculpate.

Inculpatele luau de la clienţi banii pentru serviciile prestate de către victime.

De notat că, anterior, imobilul respectiv a mai nimerit în vizorul organelor de drept, fiind utilizat în scopuri similare de către grupul criminal, condus de Alexandru Covali, alias „Şalun”. Prin hotărâri judecătoreşti, însă, proprietarii au reuşit scoaterea bunului imobil de sub sechestru.

Stabilind noi cazuri de trafic de copii şi proxenetism procurorii au pus repetat sechestru pe respectivul imobil în vederea ulterioarei confiscări în folosul statului, iar în aprilie curent, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani din nou a anulat sechestrul aplicat de procurori asupra imobilului de pe Drumul Taberei.

Procurorii nu au fost de acord cu această hotărâre şi din nou au contestat-o. Astfel, recent, Colegiul penal al Curţii de Apel a admis apelul procurorului, supunând confiscării speciale imobilul respectiv.

Decizia Curţii de Apel este definitivă şi executorie însă poate fi supusă recursului la Curtea Supremă de Justiţie.

 

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe

Justiție

SINTEZĂ / Cum și de ce a fost revocată procurora-șefă a DNA

Publicat

pe

După aproape un an de la solicitarea ministrului Justiției din România, Klaus Iohannis a revocat-o pe șefa Direcției Naționale Anticorupție a României. Ce stă la baza revocării și cum s-a ajuns la această etapă, aflați în sinteza de mai jos.

La 23 februarie 2018, Guvernul României i-a solicitat Curții Constituționale să soluționeze conflictul juridic dintre ministrul Justiției, alături de Guvern, și Președintele României. Este vorba despre refuzul lui Iohannis de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi, procurora-șefă DNA.

Totuși, acțiuni în această direcție au început încă din noiembrie anul trecut. Atunci, o comisie parlamentară de anchetă privind alegerile prezidențiale din 2009 i-a cerut ministrului Justiției, Tudorel Toader să ia măsuri împotriva șefei DNA. Aceasta era susținută de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE). Șefa DNA era acuzată că și-ar fi încălcat jurământul și ar fi ignorat decizia Curții Constituționale prin care era invitată să participe la ședințele comisiei.

Investigați pentru corupție, voiau să scape de pedeapsă prin modificarea legilor

La începutul lunii februarie 2018, deputați PSDE și ALDE au încercat să modifice sistemul judiciar, care ar fi dus la blocarea activității DNA. O parte dintre deputații care veniseră cu intițiativa legislativă erau investigați pentru corupție, evaziune fiscală și folosire frauduloasă a fondurilor europene. Printre aceștia se numără și Liviu Dragnea, preşedintele Partidului Social Democrat. Cu această ocazie, pe 3 februarie, sute de mii de români au ieșit în stradă să protesteze împotriva modificărilor de lege și împotriva deciziei ministrului Justiției, Tudorel Toader, de a declanșa procedura de revocare a șefei DNA.

Enlarge

justitie
Ministrul Justiției, Tudorel Toader

Mai mult, chiar și fostul președinte al României, Traian Băsescu, i-a cerut demisia pentru că fiica președintelui, Ioana Băsescu, a fost urmărită penal. Asta chiar dacă tot el, cu mai mult de un an în urmă, declara că Laura Codruța Kovesi ar fi o variantă competitivă pentru Klaus Iohannis, la alegerile prezidențiale din anul 2019, afirmând că nici un partid politic nu are un candidat care ar putea câștiga cursa pentru Cotroceni.

Cu privire la cele întâmplate, procurora-șefă a menționat că românii au asistat la un festival disperat al inculpaților.

Pe 23 februarie anul acesta, ministrul Justiției a anunțat declanșarea procedurilor de revocare a Laurei Codruța Kovesi, prezentând un raport de 36 de pagini cu 20 de puncte care prezintă 20 de „categorii de acte și fapte” din perioada februarie 2017 – februarie 2018, împotriva Kovesi.

Bilanțul activității DNA în 2016:

Peste 1.250 de inculpați au fost trimiși în judecată pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu, dintre care: peste 100 de primari și șefi de consilii județene, 1 șef de Guvern în funcție (Victor Ponta), 5 miniștri, 16 deputați și 5 senatori.

Peste câteva zile, mii de cetățeni au ieșit în stradă și au cerut demisia ministrului Justiției. Totuși, revocarea nu a avut loc pentru că cererea de revocare a șefei DNA a fost respinsă de Consiliul Suprem al Magistraturii.

Revocată pentru că nu s-a prezentat la ședințele unei comisii parlamentare

Pe 30 mai a.c., Curtea Constituțională îl obligă pe președintele Klaus Iohannis să o revoce din fruntea DNA pe Laura Codruța Kovesi. În aceeași zi, oamenii au ieșit iarăși la proteste.

Pe 6 iunie, Kovesi este acuzată de abateri disciplinare de către Consiliul Superior al Magistraturii, pentru că a refuzat să se prezinte la Comisia parlamentară de anchetă pe tema alegerilor prezidențiale din 2009. Instituția amână decizia.

Peste o lună, sute de susținători ai PSD au protestat în fața Palatului Cotroceni și i-au cerut președintelui să respecte decizia Curții Constituționale și să o revoce pe Laura Codruţa Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA.

Pe 6 iulie, Kovesi declara că nu intenționează să-și prezinte demisia, în condițiile în care majoritatea PSD-ALDE așteaptă un decret de revocare a sa din funcție, ca urmare a deciziei Curții Constituționale.

Peste trei zile, pe 6 iulie, președintele Klaus Iohannis semnează decretul de demitere. În aceeași zi, a fost numită noua procuroră-șefă a DNA – Ana Jurma. Anterioar, aceasta a fost şefă a Serviciului de cooperare internațională și programe din Direcția Națională Anticorupție. Ea a fost consiliera Laurei Codruța Kovesi.

„Un mesaj pentru cetățenii români: corupția poate fi învinsă, nu abandonați”, a spus Kovesi în conferința de presă pe care o organizase imediat după ce a fost demisă.

Bilanțul activității DNA în 2017:

3.800 de dosare soluționate, 159.5 mil. euro confiscaţi, 713 condamnări, 1000 inculpați trimiși în judecată. 1/3 dintre acești inculpați au avut funcții de conducere, demnități publice, funcții importante: printre ei se numără 3 miniștri, 5 deputați, 1 senator, 2 secretari de stat, 1 fost președinte al Camerei Deputaților, 1 secretar de minister.

Laura Codruța Kovesi a fost procuroră generală a României în perioada 2006-2012, iar din 2013 se afla la conducerea DNA, mandatul său urmând să se încheie în anul 2019.

Citește mai departe

Justiție

Vicepretorul de Buiucani, condamnat la o amendă de 60 000 lei

Publicat

pe

De către

Vicepretorul de Buiucani a fost condamnat astăzi la o amendă de 60 000 lei într-un dosar de corupţie. De asemenea, el a fost privat de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de trei ani.

Acesta a estorcat de la un agent economic 20 000 de lei pentru a-i rezolva o problemă ce ţine de instalarea unui gard de protecţie.

Potrivit denunţătorului, vicepretorul susţinea că are influenţă asupra unor persoane publice din cadrul Preturii Buiucani şi că-i poate determina să autorizeze instalarea unui gard de metal pentru a izola zona dintre proprietatea privată a agentului economic de drumul public.

După ce agentul economic i-a achitat jumătate din suma estorcată, refuzând să  îi mai ofere alți bani, funcționarul l-a ameninţat că îi va crea probleme, în cele din urmă dând indicaţie să fie demolat gardul de metal.

De menționat că, funcționarul nu își recunoaște vina, dar astăzi, instanța de judecată l-a recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii de trafic de influență.

Sentința este cu drept de apel la Curtea de Apel Chișinău în termen de 15 zile.

Citește mai departe

Justiție

Și-au omorât amicul de pahar, după care l-au îngropat pe teritoriul unei fostei fabrici. Trei indivizi din Teleneşti, condamnați

Publicat

pe

De către

Trei indivizi din Teleneşti au fost condamnaţi la 16, 17 şi, respectiv, 23 de ani de detenţie pentru omorul intenţionat al unui locuitor al raionului Sângerei.

Procurorii au demonstrat că, inculpaţii, cu vârstele cuprinse între 29 şi 30 de ani, şi-au omorât amicul de pahar, după care l-au îngropat pe teritoriul fostei fabrici de cărămidă din oraşul Teleneşti. Crima a avut loc în luna august 2013, însă a fost descoperită peste patru ani de la producerea acesteia.

Victima, în vârstă de 32 de ani, originară din raionul Sângerei a plecat de acasă în vara anului 2013 şi de atunci nu s-a ştiut locul aflării sale.

Totuşi, în urma unei înştiinţări telefonice la poliţie despre comiterea crimei, primite de la fosta concubină a unuia dintre inculpaţi, au fost depistate şi ridicate osemintele victimei.

La scurt timp, suspecţii au fost identificaţi, aceştia fiind prieteni cu victima. S-a stabilit că, fiind sub influenţa alcoolului între agresori şi victimă s-a iscat o ceartă din cauza unei sume de bani. Cearta a generat o bătaie, victima fiind lovită crunt cu pumnii şi picioarele până când a rămas fără suflare.

Pentru a ascunde urmele crimei, inculpaţii au incendiat hainele şi obiectele pe care au mai rămas urmele infracţiunii, după care au dus cadavrul bărbatului pe teritoriul fostei fabrici de cărămidă din oraşul Teleneşti, unde l-au îngropat.

De notat că, fosta concubină care a comunicat despre cele întâmplate, a fost ameninţată cu moartea în caz că va povesti cuiva despre acest fapt. Ulterior, însă, fiind victima violenţei în familie, l-a denunţat pe fostul concubin.

Prin aceeaşi sentinţă, instanţa a dispus încasarea de la inculpaţi în beneficiul succesorului victimei a sumei de 260 de mii lei drept prejudiciu moral cauzat prin infracţiune.

Sentinţa este cu drept de atac în condiţiile legii.

Citește mai departe