Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, îndeamnă societatea să aibă încredere în instituţiile statului, care au acționat în cazul expulzării celor șapte cetățeni turci, angajați ai liceului Orizont. „Trebuie să avem încredere în instituţiile care încearcă pefesional să-şi desfăşoare activitatea”. a declarat astăzi presei Andrian Candu, menționând că cel puţin pe parcursul ultimilor 28 de ani, trăind într-o regiune dificilă, Republica Moldova şi-a păstrat o anumită securitate.
Potrivit lui, dacă cumva au fost încălcate procedurile, vinovatul va plăti prin responsabilitate.
„Cert este faptul că este tare relativ să califici un pericol ca un pericol iminent, ca un pericol care poate să se realizeze într-un an de zile sau poate să se realizeze mâine. De aceea trebuie să avem încredere în instituţiile noastre”, a spus oficialul.
Întrebat despre prevederile Convenției privind statutul refugiaților care interzice expulzarea străinilor în cazul în care persoanele expulzate riscă să fie torturate în țara de origine, Andrian Candu a declarat: „Dacă ați citit bine această convenție, mai sunt și virgule pe parcursul altor articole, virgule unde sunt excepții, cu excepția cazurilor de securitate națională”.
Președintele Parlamentului a fost susținut de premierul Pavel Filip, care a declarat că în cazul cetăţenilor turci au fost audieri orparlamentare, unde au fost precizări şi argumente necesare care „au convins că serviciile şi-au făcut datoria“.
Pe de altă parte, Avocatul Poporului, Mihail Cotorobai, s-a declarat consternat de decizia autorităților moldovenești de expulzare a grupului de persoane de origine turcă din administrația Liceului Teoretic moldo-turc Orizont.
Asta deoarece prin acțiunea menționată, în opinia ombudsmanului, au fost sfidate în mod flagrant angajamentele internaționale privind respectarea drepturilor omului asumate de către Republica Moldova, în principal, prin aderarea la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; Convenția ONU împotriva torturii și altor tratamente; Convenția privind statutul refugiaţilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951.
Igor Boțan, directorul adjunct al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, a declarat pentru Radio Europa Liberă că acești cetățeni turci, care nu puteau fi extrădați de maniera în care au făcut-o guvernanții, au fost extrădați astfel, încât post-factum noi, cetățenii Republicii Moldova, să ne îngrijorăm, să protestăm, ir guvernanții să spună „dar lucrurile deja s-au întâmplat, cetățenii respectivi au aterizat pe un aerodrom militar din Turcia, nu-i mai putem întoarce înapoi”.
„Republica Moldova, oficialii săi, împing țara spre ceea ce se numește democrație suverană și acest model de autoritarism, îi putem spune deopotrivă ruso-turcesc, se înșurubează aici, în Republica Moldova”, a declarat Igor Boțan.
Vladislav Gribincea, directorul Centrului de Resurse Juridice de la Chişinău, una din organizaţiile neguvernamentale care, alături de Promo-LEX şi Amnesty International, condamnaseră deportările, a declarat că toată procedura de deportare a cetățenilor turci a fost ilegală, conform legislației moldovenești.
Reamintim că SIS a anunțat joi că șapte cetățeni străini, suspectați de legături cu o grupare islamistă, grupare despre care există indicii că desfășoară acțiuni ilegale în mai multe țări, au fost declaraţi indezirabili de către organele competente şi expulzaţi de pe teritoriul Republicii Moldova.
Este vorba despre angajați de la liceul moldo-turc Orizont, toți de origine turcă, care au fost ridicați de către SIS.
Amnesty International Moldova a declarat că acțiunea serviciilor de securitate a fost făcută cu încălcare flagrantă, percheziționare și ridicare, cu violarea normelor cu privire la libertatea și securitatea persoanelor, stipulate în convențiile la care Republica Moldova este parte.
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a cerut Guvernului R. Moldova explicații pe marginea cazului până la data de 5 octombrie 2018. În document se precizează că Guvernul a fost somat să răspundă la câteva întrebări. Printre ele, Guvernul este întrebat dacă cetățenii turci au avut posibilitatea să schimbe decizia privind extrădarea sau dacă aceștia au solicitat azil politic în R. Moldova.
